Darwin versus Messi

Publicat în Dilema Veche nr. 648 din 21-27 iulie 2016
Oxford, premierul ┼či Isaura jpeg

Eram ├«n aeroportul din Viena. Citeam The Economist ca s─â par ┼či eu cult ├«n rapoartele serviciilor cele bune. Articolul era despre implozia Croa┼úiei ┼či scandalul de corup┼úie la care politicienii croa┼úi practic nu au avut nici un fel de reac┼úie ├«mpotriv─â, dovedind c─â ai no┼čtri nu s├«nt singuri ├«n partea asta a Europei. ├Än schimb, pre┼čedintele croat a reac┼úionat imediat la faptul ca UEFA s-a sup─ârat c─â huliganii lor au aruncat tor┼úe la meciul de la campionatul cel procopsit de fotbal ┼či a cerut o reuniune de urgen┼ú─â a cabinetului pe aceast─â tem─â.

├Ämi dau seama brusc c─â e plin de b─ârba┼úi austrieci, marea lor majoritate cam dolofani, ├«mbr─âca┼úi ├«n tricouri din supraelastic ale echipei lor na┼úionale. Masculii umbl─â ├«n grupuri mari, vorbesc tare, c├«nt─â, beau ┼či r├«g├«ie bere ├«ntr-un mod patriotic. E cam cald ┼či mirosul ├«mi aminte┼čte de orele aglomerate din metroul bucure┼čtean. Cum reu┼česc b─âie┼úii ─â┼čtia s─â perpetueze specia este o chestie care decid c─â ar trebui cercetat─â ├«n mod serios.

M-am uitat vreo dou─âzeci de minute la meciul Germania ÔÇô Irlanda de Nord. Nem┼úii au jucat fotbal. Irlandezii p─âreau c─â se antreneaz─â pentru maraton sau probe de fond la atletism. Au fost cel pu┼úin cinci juc─âtori irlandezi care, ├«n perioada c├«t m-am uitat eu la meci, nu au reu┼čit s─â ating─â nici m─âcar o singur─â dat─â mingea. M─â ┼či g├«ndesc cum se laud─â b─âie┼úii ├«n vestiare:

ÔÇô Coae, am atins mingea de trei ori cu piciorul ┼či am b─âtut ┼či dou─â auturi.

ÔÇô Eu am alergat 63,8 kilometri, i-am dat o dat─â la gioale lui Ozil ┼či am trecut de dou─â ori linia de mijloc.

M-am g├«ndit ┼či cum s-or justifica miile de irlandezi care au pl─âtit o gr─âmad─â de bani s─â vad─â un meci de fotbal ┼či au avut parte, ├«n schimb, de antrenamentul de atletism al favori┼úilor lor.

ÔÇô Fr─â┼úic─â, am fost la meci! Frumos tare: am c├«ntat cu ├«nc─â vreo 10-12.000 de afoni, o bun─â parte be┼úi, care miroseau a flori de trifoi, a Guinness ┼či a ciorapi ├«mpu┼úi┼úi. Am ┼úop─âit, am urlat ┼či, b─âi, au alergat ai no┼čtri dup─â mingea aia nem┼úeasc─â senza┼úional de ritmic, mai ceva ca ├«n Lordul Dansului. Au mai gre┼čit din c├«nd ├«n c├«nd ┼či au mai atins mingea, dar ├«n general am fost disciplina┼úi ca echip─â, permi┼ú├«nd numai portarului s─â aib─â multiple atingeri ale obiectului. ├Än rest, am b─âut bereeeeee, ne-am b─âtut cu ni┼čte fraieri ┼či dup─â aia ┼či ├«ntre noi, ┼či am bor├«t ├«n Fran┼úa! Hai Irlanda de Nord!

Faptul c─â Rom├ónia ┼či-a luat-o de la Albania este o dram─â na┼úional─â. Bun, ├«n┼úeleg c─â e nasolie mare c─â albanezii au ni┼čte lovitori de b─â┼čic─â mai m─âie┼čtri dec├«t avem noi, dar e cam greu de priceput cum au ajuns principalul subiect al discu┼úiilor din ├«ntreaga societate ni┼čte agrama┼úi ├«n fi┼úe, pup─âtori de icoane ┼či semidoc┼úi speciali┼čti ├«n filozofia alerg─ârii pe un c├«mp, dup─â un gogoloi.

Pricep c─â noi, b─ârba┼úii, s├«ntem un pic retarda┼úi c├«nd vine vorba de fotbal. Dar parc─â ┼či femeile ├«ncep s─â se t├«mpeasc─â dup─â noi, dac─â iau ├«n considerare reac┼úiile pe care le-am v─âzut pe Facebook. Pozele cu pisici s-au dus dracului, e plin de comentarii despre fotbal. ┼×i s─â nu mai aud c─â femeile s├«nt ca pisicile. Nu s├«nt frate, noi s├«ntem!

Orice rahat care se mi┼čc─â pe un ecran ne t├«mpe┼čte. Bine c─â ├«nc─â nu au inventat ─â┼čtia  fotbalul virtual, la care s─â po┼úi participa activ, c─âci am avea sute de milioane de masculi burto┼či care ar muri din cauza suprasolicit─ârii, d├«nd cu capul ├«n dulap sau cu piciorul ├«n televizor, alerg├«nd prin cas─â be┼úi fr├«n┼úi, ├«n chilo┼úi ┼či cu ochelari din ─âia virtuali ┼čmecheri pe mecl─â, ┼či ├«ncerc├«nd s─â ├«i fac─â pe Ibrahimovici ┼či pe Messi.

Dar s─â revenim la sportul rege. Cum poate fotbalul s─â fie sport rege, nu v─âd. De fapt, fotbalul este sportul rege a┼ča cum ┼či maneaua este regina muzicii. Combina┼úia dintre Mutu ┼či v─ârul Gu┼ú─â e clar ├«nving─âtoare. S─â trecem ┼či la partea mai academic─â a problemei. De┼či greu de crezut (mai ales dup─â ce s-a scris ├«n ultimele zile pe subiectul fotbal ┼či Brexit), s├«ntem cele mai de┼čtepte animale de pe p─âm├«nt. Creierul ne m─ân├«nc─â o bun─â parte a energiei ÔÇô cam 25% din b─ât─âile inimii.

Na┼čterile umane (├«n ciuda referin┼úelor la sfin┼úi ┼či dumnezei ÔÇô aici se ├«ncadreaz─â ┼či fiul lui Borcea-Pelinel, ┼či urma┼čii lui Firea-Pandele) s├«nt superdificile ┼či tare dureroase din cauza unei tensiuni majore: cap mare versus pelvis mic. Adic─âtelea, cu c├«t avem mai mult creier, cu at├«t e mai periculoas─â na┼čterea. Inteligen┼úa pare s─â fie legat─â de m─ârimea creierului ┼či cum, ├«n ultimii 200 de ani, se pare c─â inteligen┼úa/creierii au tot crescut, evolu┼úia sau Dumnezeu se pare c─â ne-au adus o rezolvare: suporterii de la meciurile de fotbal! Ca s─â nu devenim o specie complet dependent─â de cezarian─â, ne-am procopsit cu sportul asta de genii. Cum altcumva dec├«t prin fotbal ar mai fi putut un alde Dobrin, Bumbescu, R─âducioiu s─â ajung─â idoli na┼úionali?! Faptul c─â pachetul bere, fotbal ┼či fete t├«mpe, dar tunate, s├«nt idealul multor masculi la v├«rsta procre─ârii o s─â ne ajute ├«n mod sigur s─â rezolv─âm nepotrivirea dureroas─â dintre m─ârimea capului ┼či ├«ngustimea canalului prin care ne na┼čtem.

E drept c─â fotbalul afecteaz─â ├«n principal masculii ┼či, ├«n mod normal, asta ar putea fi riscant pentru procreere. Aici ├«ns─â au intervenit manelele, care promoveaz─â un ideal masculin apropiat de cel al pilangiului mai mult sau mai pu┼úin burtos ┼či c├«teodat─â inspirat muzical.

P.S. Joc fotbal cu tare mult drag ┼či s├«nt destul de talentat la sport. Manele nu prea ascult, dar s├«nt un rom rom├ón afon.

Valeriu Nicolae este secretar de stat la Ministerul Muncii, Familiei, Protec╚Ťiei Sociale ╚Öi Persoanelor V├«rstnice.

Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Anex─â la Epistolar despre ÔÇ×cathariiÔÇť de la P─âltini╚Ö
Am g─âsit scrisoarea de mai jos, primit─â ├«n 1987, de la Nicolae Steinhardt. O fac public─â, pentru c─â se refer─â la un articol celebru al P─ârintelui Nicolae despre ÔÇ×cathariiÔÇť de la P─âltini╚Ö.
Frica lui Putin jpeg
Recuno╚Ötin╚Ť─â Evei
Vremurile ne cer curaj, nu sofistic─ârie, limpezime moral─â, nu ├«nc├«lceal─â printre teorii, simplitate ├«n convingeri, nu l├«nced─â indecizie ├«ntre nuan╚Ťe.
AFumurescu prel jpg
Cine n-are dușmani, să-și cumpere!
Am reînceput să ne născocim probleme, ne-am făcut privirea roată și-un dușmănel tot ne-am găsit fiecare, unul cu care să ne răfuim zi de vară pînă-n seară.
1024px Russian Salad  JPG
Istorie din buc─ât─ârie
Domnul Olivier ╚Öi-a compus astfel opera: carne de v├«nat, al─âturi de limb─â de vi╚Ťel, langust─â sau homar, toate fierte, a╚Öezate pe farfurie ╚Öi stropite cu un sos de maionez─â specific regiunii Provence din Fran╚Ťa.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (III)
├Än cazuri excep╚Ťionale crizele politice au fost rezolvate prin recurgerea la votul electoratului.
Iconofobie jpeg
Despre un lucru (mai pu╚Ťin?) semnificativ
Obsesia binelui colectiv formeaz─â eroi, cea a binelui personal, cel mult, farisei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ura și la gară!
ÔÇ×Ura ╚Öi la gar─â!ÔÇť dezvolt─â sensuri numeroase, dar previzibile: poate indica, ├«n cheie pozitiv─â, eliberarea de o povar─â ÔÇô sau, ├«n cheie negativ─â, ├«ncheierea (prea) expeditiv─â ╚Öi superficial─â a unei ac╚Ťiuni, indiferen╚Ťa, lipsa de interes; adresat─â direct unui interlocutor, marcheaz─â de obicei refuzul,
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Rezultate ╚Öi topuri na╚Ťionale
Ce se ├«nt├«mpl─â la nivelul managementului institu╚Ťiilor de ├«nv─â╚Ť─âm├«nt?
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Merge Wimbledon-ul și fără puncte, și fără ruși?
E cea mai mare confruntare pe tema Rusiei din lumea sportului, p├«n─â acum coerent─â relativ la pedeapsa aplicat─â supu┼čilor ┼či sus-pu┼čilor din patria lui Putin.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Oameni și cîini
├Än comunism ╚Öi o vreme dup─â aceea, se pare c─â nu doar oamenii, ci ╚Öi multe alte fiin╚Ťe se comportau altfel dec├«t ast─âzi. Condi╚Ťiile grele produceau o ├«nr─âire, o s─âlb─âticire general─â.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.

Adevarul.ro

image
┼×ofer omor├ót ├«n b─âtaie la Bac─âu pentru c─â a atins din gre┼čeal─â cu ma┼čina oglinda unei dubi┼úe
O crim─â ├«nfior─âtoare a avut loc miercuri seara pe o strad─â ├«n Bac─âu, dup─â o acro┼čare ├«n trafic ┼či un scurt scandal. Doi b─ârba┼úi au fost deja re┼úinu┼úi, dup─â ce victima a fost g─âsit─â pe asfalt, f─âr─â suflare.
image
O actri┼ú─â rom├ónc─â adoptat─â de un cuplu britanic ┼či-a rev─âzut mama la 34 de ani dup─â ce a fost l─âsat─â ├«ntr-un orfelinat
O actri┼ú─â foarte apreciat─â ├«n Marea Britanie ┼či fost─â prezentatoare la BBC Radio York ┼či BBC Country File Live, Adriana Ionic─â are o poveste de via┼ú─â tulbur─âtoare ┼či demn─â de un film.
image
SARS-CoV-2 continu─â s─â fac─â ÔÇ×puiÔÇť. Ultimul este ┼či cel mai infec┼úios
Noua subvariant─â BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infec┼úioas─â dec├ót varianta Omicron ┼či provoac─â deja ├«ngrijor─âri ├«n r├óndul speciali┼čtilor independen┼úi.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.