D─âr├«ma╚Ťi acest zid!

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 948 din 9 ÔÇô 15 iunie 2022
image

Domnule secretar Gorbaciov, dac─â dori╚Ťi pace, dac─â dori╚Ťi prosperitate pentru Uniunea Sovietic─â ╚Öi Europa de Est, dac─â dori╚Ťi liberalizare, veni╚Ťi la aceast─â poart─â! Domnule Gorbaciov, deschide╚Ťi aceast─â poart─â! Domnule Gorbaciov, d─âr├«ma╚Ťi acest zid! ÔÇô ├«nainte ca aceast─â ultima propozi╚Ťie, devenit─â simbol al ├«nceputului c─âderii comunismului, s─â se nasc─â ╚Öi s─â fie rostit─â de pre╚Öedintele american Ronald Reagan au existat c├«teva lupte serioase pe text. ├Äns─â╚Öi existen╚Ťa sintagmei a fost serios pus─â la ├«ndoial─â. Ironic, nu-i a╚Öa?

Prezentat ├«n urm─â cu exact 35 de ani, pe 12 iunie 1987, la Poarta Brandenburg din Berlin, discursul pre╚Öedintelui Reagan a fost scris de Peter Robinson, unul dintre consilierii preziden╚Ťiali responsabili de prelegerile liderului american.

Domnul Robinson a ├«nceput s─â se preg─âteasc─â de prin luna aprilie, particip├«nd la o vizit─â la fa╚Ťa locului, ├«n Berlin, al─âturi de al╚Ťi exper╚Ťi preziden╚Ťiali ╚Öi de agen╚Ťi de securitate. ├Än capitala german─â, Peter Robinson a c─âutat informa╚Ťii ╚Öi mai ales inspira╚Ťie pentru ce urma s─â scrie. Mediile oficiale nu prea l-au inspirat, a╚Öa c─â s-a orientat ╚Öi spre cele neoficiale, cum ar fi o cin─â organizat─â de ni╚Öte cunoscu╚Ťi la care au participat berlinezi din diferite categorii sociale. La un moment dat, din discu╚Ťie ├«n discu╚Ťie, consilierul preziden╚Ťial l-a ├«ntrebat pe unul dintre oaspe╚Ťi dac─â s-a obi╚Önuit cu prezen╚Ťa Zidului Berlinului. R─âspunsul a fost un nu rostit cu toat─â convingerea. Dar nu. Nu asta a fost esen╚Ťial. Ci interven╚Ťia gazdei: Dac─â acest domn Gorbaciov este serios cu discu╚Ťia lui despre glasnost ╚Öi perestroika, poate s─â o dovedeasc─â. Poate s─â scape de acest zid.

Ideea replicii istorice tocmai se n─âscuse ├«n mintea lui Peter Robinson. ├Äntors la Casa Alb─â, i-a spus ╚Öefului s─âu ierarhic c─â dore╚Öte s─â introduc─â acel comentariu sub forma unui apel c─âtre Mihail Gorbaciov de a d─âr├«ma Zidul. ╚śefului s─âu nu i-a pl─âcut ideea. Pre╚Öedintelui Reagan, da. Astfel, ├«n draftul discursului ╚Öi-a f─âcut loc propozi╚Ťia ÔÇ×Domnule Gorbaciov, d─âr├«ma╚Ťi acest zid!ÔÇť. Departamentul de Stat ╚Öi Consiliul Na╚Ťional de Securitate (CNS), ├«ns─â, s-au opus puternic ╚Öi constant acestei formul─âri p├«n─â ├«n ultimul moment. Considerau c─â replica poate fi interpretat─â ca un afront de c─âtre liderul sovietic. Decizia final─â i-a apar╚Ťinut, fire╚Öte, pre╚Öedintelui.

├Än limuzina preziden╚Ťial─â, ├«n drum spre Poarta Brandenburg unde avea s─â vorbeasc─â publicului, pre╚Öedintele Ronald Reagan ╚Öi-a revizuit ├«nc─â o dat─â textul discursului. C├«nd a ajuns la replica cu pricina, at├«t de contestat─â de CNS ╚Öi de Departamentul de Stat (care trimisese chiar ╚Öi ├«n acea diminea╚Ť─â un text alternativ), s-a uitat ├«n ochii ╚Öefului de cabinet de la Casa Alb─â care ├«l ├«nso╚Ťea ╚Öi i-a spus: B─âie╚Ťii de la Departamentul de Stat o s─â ├«nnebuneasc─â, dar p─âstrez replica. Este lucrul corect de f─âcut.

Istoria a confirmat peste doi ani. F─âr─â Zid.

Mihaela Simina este licen╚Ťiat─â ├«n istorie (specializarea Rela╚Ťii Interna╚Ťionale), scriitor, coprezentator ╚Öi coautor (comentariu ╚Öi scenariu) al serialului documentar Rom├ónia construit─â.

´╗┐Foto: wikimedia commons

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
├Änchisoare pe via┼ú─â ├«n┬áMarea Britanie pentru ┼čoferii care produc accidente mortale. ├Än ce condi┼úii se aplic─â pedeapsa maxim─â
Marea Britanie introduce pedeapsa cu ├«nchisoarea pe via┼ú─â pentru ┼čoferii care ucid, ├«n cadrul unei ample reforme a justi┼úiei care a intrat duminic─â ├«n vigoare, potrivit informa┼úiilor publicate de BBC.
image
O t├ón─âr─â ┼či-a dorit o noapte de vis ├«n compania unui ÔÇ×Don JuanÔÇŁ. Idila s-a transformat ├«n co┼čmar
O t├ón─âr─â care credea c─â va tr─âi o noapte de vis al─âturi de un a┼ča-zis ÔÇ×Don JuanÔÇŁ s-a trezit a doua zi ca dintr-un co┼čmar. B─ârbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada ├«nchis─â de ANPC din cauza mizeriei ┼či a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protec┼úia Consumatorilor din Municipiul Bucure┼čti a constatat un mod defectuos ├«n desf─â┼čurarea activit─â┼úii Patiseriei/cofet─âriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune ├«n pericol via┼úa ┼či s─ân─âtatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.