Dac─â plagiatul ia timp, cu cianur─â a╚Ťi ├«ncercat?

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 938 din 31 martie ÔÇô 6 aprilie 2022
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg

ÔÇŽpentru c─â s-a tot discutat despre eroarea grandioas─â f─âcut─â de Putin atunci c├«nd a decis invadarea Ucrainei: cum de a fost posibil s─â gre╚Öeasc─â ├«ntr-un asemenea hal ├«nc├«t s─â-╚Öi distrug─â, dintr-o lovitur─â, toate planurile pe care ╚Öi le f─âcuse referitoare la locul pe care-l va c├«╚Ötiga ├«n istoria Maicii Rusia dup─â ce-i va redob├«ndi statutul de supraputere pe scena interna╚Ťional─â, va umili NATO, va dezbina Europa ╚Öi va trage de urechi America etc.? Cum de i-au ie╚Öit toate, dar toate, exact pe dos? Dac─â erau mu╚Öte, nu vise de m─ârire, l-am putea numi pe Putin Croitora╚Öul cel Viteaz: ÔÇ×╚śapte dintr-o lovitur─â!ÔÇŁ.

Anali╚Ötii occidentali au venit cu multe explica╚Ťii: informa╚Ťiile false venite de la subalternii care, de team─â, ├«i spun ce vrea s─â aud─â (pentru c─â adev─ârul e ultimul pe lista lor de priorit─â╚Ťi), tehnica militar─â ├«nvechit─â care, ├«ns─â, pe h├«rtie arat─â foarte ÔÇ×la ziÔÇŁ (din cauza contractelor de armament date ÔÇ×celor care merit─âÔÇŁ, cam ca la noi cele de autostr─âzi ╚Öi panselu╚Ťe), generalii inep╚Ťi (pentru c─â ╚Öi gradele se confer─â pe criterii care n-au nimic de-a face cu competen╚Ťa), solda╚Ťii prost instrui╚Ťi ╚Öi ├«nfometa╚Ťi (╚Ötim ÔÇô ÔÇ×voi v─â preface╚Ťi c─â ne pl─âti╚Ťi, noi ne prefacem c─â muncimÔÇŁ) ╚Ö.a.m.d. Toate explica╚Ťii de bun-sim╚Ť, pentru care, ca rom├ón, nu-╚Ťi trebuie multe studii de securitate ╚Öi nici acces la serviciile str─âine de informa╚Ťii. S├«nt convins c─â to╚Ťi rom├ónii care le-au auzit le-au ╚Öi aprobat f─âr─â s─â stea prea mult pe g├«nduri. De ce? Pentru c─â am recunoscut automat ÔÇ×practicileÔÇŁ! At├«ta doar c─â la ru╚Öi s├«nt ceva mai r─âsp├«ndite ╚Öi mai pe fa╚Ť─â. Altminteri, pentru noi, nimic nou sub soare.

╚śi-acum ├«ntrebarea ├«ntreb─ârilor: ├«nv─â╚Ť─âm ceva din asta? Ne uit─âm la televizor ╚Öi vedem cum poporul rus se sinucide de bun─âvoie, cu z├«mbetul pe buze ╚Öi-n ritmuri de muzic─â rock, cum au f─âcut-o ╚Öi cei 918 membri ai cultului Templul Poporului (sic!) la comanda predicatorului Jim Jones, ├«n jungla Guyanei. Cum au f─âcut-o ╚Öi nem╚Ťii, la ordinele lui Adolf Hitler. Jones era un predicator american, promotor al cre╚Ötinismului-socialist, Hitler era un caporal, promotor al na╚Ťional-socialismului. ╚śi nici unuia nu i-a pl─âcut cartea, dar am├«ndoi aveau o feble╚Ťe pentru socialism. Acum dou─â s─âpt─âm├«ni, scriam c─â ╚Öi e╚Öecul lui Putin se datoreaz─â (da, nu ridica╚Ťi din spr├«ncene, ─âsta e un e╚Öec care ÔÇ×se datoreaz─âÔÇŁ, nu ÔÇ×e cauzatÔÇŁ) aceleia╚Öi ignor─âri a c─âr╚Ťii. Pe 26 februarie, la Var╚Öovia, Joe Biden atr─âgea aten╚Ťia c─â Putin a gre╚Öit pentru c─â n-a studiat istoria. ├Äi dau dreptate. Ceea ce, ├«ns─â, lipse╚Öte din acest diagnostic al ÔÇ×conduc─âtorilorÔÇŁ este poporul. Lipsesc condu╚Öii, de parc─â ei ar fi ni╚Öte mielu╚Öei nevinova╚Ťi, du╚Öi la t─âiere de c─âtre un m─âcelar nemilos. Din acest diagnostic lipsim noi.

De ce sute sau sute de milioane de oameni aleg s─â se sinucid─â moral, suflete╚Öte sau chiar fizic, urm├«ndu-╚Öi conduc─âtorul, c├«nd e evident c─â un singur om nu poate for╚Ťa nici zece oameni, dar─âmite zece milioane? Iat─â o ├«ntrebare pe care ╚Öi-a pus-o t├«n─ârul ├ëtienne de La Bo├ętie (conform prietenului Montaigne, ├«nainte de ÔÇ×majoratÔÇŁ) pe la 1550, toamna, ├«n Discursul despre servitutea voluntar─â. Iat─â ├«ntrebarea pe care ar trebui s─â ne-o punem to╚Ťi cei ├«ngrijora╚Ťi c─â lumea o ia razna. De ce nu ne revolt─âm c├«nd s├«ntem c─âlca╚Ťi ├«n picioare? C├«nd ne-am pierdut verticalitatea? Exist─â, ├«nclin s─â cred, un r─âspuns ├«n mai multe trepte, precum era, pe vremuri, lansarea rachetelor, at├«ta doar c─â racheta asta nu merge ├«n sus, ci ├«n jos ÔÇô de╚Öi la fel de repede. Trepte dure, dar necesare dac─â nu vrem s─â ne trezim b├«nd cianur─â ├«n jungl─â, cu z├«mbetul pe buze, precum discipolii lui Jim Jones, sau sinucig├«ndu-ne ca popor, precum simpatizan╚Ťii lui Putin.

Primul r─âspuns, prima treapt─â (cititorii mai sensibili s├«nt ruga╚Ťi s─â-╚Öi pun─â centurile de siguran╚Ť─â): nu ne revolt─âm pentru c─â s├«ntem pro╚Öti! Am zis-o! Treapta a doua: de ce s├«ntem pro╚Öti? Nu pentru c-am fi pro╚Öti de la natur─â, ci pentru c─â s├«ntem prost educa╚Ťi. Iar cu asta ajungem la treapta a treia: de ce? De ce s├«ntem mai prost educa╚Ťi dec├«t occidentalii pe care-i admir─âm ╚Öi c├«nd ├«i ├«njur─âm? P─âi, pentru c─â avem educatori pro╚Öti. De ce avem educatori pro╚Öti? P─âi, pentru c─â educatorii nu s├«nt educatori, ci ÔÇ×f─âc─âturiÔÇŁ. Ni╚Öte falsuri. De la Standford, nu de la Stanford. Iar cu asta ne ├«ntoarcem la noi, la poporul care cump─âr─â gen╚Ťi Vuiton, nu Vuitton, Adidda╚Öi, nu Adida╚Öi ╚Ö.a.m.d. ╚śi nu pentru c─â am lua vreo ÔÇ×╚Ťeap─âÔÇŁ, pentru c─â ne-am l─âsa ÔÇ×fraieri╚ŤiÔÇŁ, ÔÇ×du╚Öi de nasÔÇŁ etc. Nicidecum. ╚śtim foarte bine ce cump─âr─âm, ╚Ötim c─â nu e originalul. Dar vrem s─â ne f─âlim. Vrem diplome. Vrem titluri. Vrem doctorate. Vrem falsuri ÔÇô ieftine, dac─â se poate. De ce m-ar interesa c─â ÔÇ×profesorulÔÇŁ e ÔÇ×prrofesorÔÇŁ, c─â ÔÇ×doctorulÔÇŁ e ÔÇ×doctorrullÔÇŁ sau alt─â ghidu╚Öie de felul ─âsta? Ce m─â intereseaz─â c-a plagiat ╚Öi c─â, de fapt, ╚Öi-a luat titlurile pe furti╚Öaguri? A╚Öa mi le iau ╚Öi eu, c-a╚Öa  se fac banii ╚Öi a╚Öa merge lumea.

Merge p├«n─â nu mai merge. P├«n─â se ├«mpotmole╚Öte, cum s-au ├«mpotmolit ╚Öi tancurile ╚Öi invazia lui Putin ├«n Rusia. Pentru c─â toate cauzele identificate ÔÇô de la servilism la corup╚Ťie ╚Öi de la rapoartele false la incompeten╚Ť─â ÔÇô se reduc la unul ╚Öi acela╚Öi factor: proasta educa╚Ťie. Subliniez, proasta educa╚Ťie, nu lipsa ei. Lipsa educa╚Ťiei e benign─â, pentru c─â e lesne de recunoscut ╚Öi de acceptat ca atare: ÔÇ×DomÔÇÖle, habar n-am cum se face un tort de mere, cum se trateaz─â adenomul de prostat─â sau care s├«nt formulele lui Lorenz despre spa╚Ťiu ╚Öi timpÔÇŁ. Asta nu m─â deranjeaz─â s─â recunosc. Proasta educa╚Ťie e ├«ns─â fudul─â. Nu se mul╚Ťume╚Öte doar cu furatul, ci vrea s─â-i fie recunoscut ca act de caritate.

╚śi pe urm─â, lumea aia moare. Cu tancuri, avioane, submarine ╚Öi arme nucleare cu tot.

La noi, se a╚Öteapt─â, blajin, confirmarea legii c─â plagiatele de dinainte de 2011 nu se mai num─âr─â ca ╚Öi plagiate (?!?), procuratura a blocat accesul la plagiatul premierului (╚Öi generalului) Ciuc─â ╚Ö.a.m.d. Pentru a ÔÇ×demonstraÔÇŁ un plagiat ├«n Gr─âdina Maicii Domnului e nevoie de comisii speciale, e nevoie de o armat─â de speciali╚Öti ├«n domeniul ÔÇ×Ana are mere, Xenia are pixÔÇŁ, c─â nu ne putem repezi, a╚Öa, f─âr─â s─â fim speciali╚Öti, s─â declar─âm c─â nu Gigi Becali a scris Critica ra╚Ťiunii pure. Putem fi da╚Ťi ├«n judecat─â!

De asta ne doare pe noi acum, c├«nd pre╚Ťurile cresc, r─âzboiul bate la u╚Ö─â, corup╚Ťia ne ucide ╚Öi ne conduc incompeten╚Ťii? Nu ╚Ötiu, s─â ne g├«ndim. Vorba unui banc c-un ziarist chinez de pe vremea lui Ceau╚Öescu: Dac─â n-a murit nimeni nici de frig, nici de foame, nici de batjocur─â ╚Öi nici de la plagiatele Elenei Ceau╚Öescu, cu cianur─â a╚Ťi ├«ncercat?

Alin Fumurescu este associate professor la Departamentul de ╚śtiin╚Ťe Politice al Universit─â╚Ťii din Houston, autor al c─âr╚Ťii Compromisul. O istorie politic─â ╚Öi filozofic─â (Humanitas, 2019).

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.