Dă cu virgulă...

A da cu virgulă e o expresie colocvială destul de recentă, pe care probabil că o cunoaşte astăzi orice vorbitor de română, mai ales dacă îşi pierde destul de des timpul citind presa online sau uitîndu-se la televizor. În ultimii ani, expresia s-a răspîndit rapid, probabil şi prin intermediul talk-show-urilor de televiziune, alături de clişee ca pe repede înainte, pe genunchi, cu subiect şi predicat, cu vorbele la el, noaptea minţii, despre ce vorbim? etc. Dicţionarele noastre generale încă nu au inclus-o în descrierea cuvîntului virgulă, autorii lor considerînd probabil că formula e pîndită de riscul efemerităţii; sînt însă foarte numeroase ocurenţele sale în presa şi în comentariile din Internet.

Sensul de bază al expresiei ar putea fi descris ca „a da rezultate nemulţumitoare, a crea confuzie, a nu rezolva o situaţie, a eşua“. Expresia se aplică celor mai diferite împrejurări, de la politică la afaceri, de la sport la viaţa personală: „La Cetăţeni, alegerea viceprimarului a dat cu virgulă“ (jurnaluldearges.ro; în legătură cu un rezultat indecis, cu alegeri nevalidate); „îi dă cu virgulă la promisiuni şi la buget“ (aktual24.ro); „amînări care i-au dat cu virgulă investitorului“ (radautiziar.ro); „Metoda accidentul a dat cu virgulă! Uite ce a păţit un reşiţean!“ (cars.ro); „Un hotel OK, dar mi-a dat cu virgulă…“ (amfostacolo.ro); „S-a vrut puştan, dar i-a dat cu virgulă“ (wowbiz.ro) etc. Astfel, prin treptate extinderi de sens, a da cu virgulă a putut ajunge un sinonim pentru a o păţi: „Cînd vrei să fii şmecher şi îţi dă cu virgulă“ (trafictube.ro).

Expresia provine, cel mai probabil, din jargonul matematic şcolăresc: rezultatul unor operaţii aritmetice poate fi un număr întreg sau unul zecimal – adică, familiar, cu virgulă. Rezolvarea unei probleme din caietul de exerciţii poate deci da cu virgulă, ceea ce nu e rău în principiu; sensul negativ al expresiei nu este deductibil din simpla combinare a cuvintelor sale. Sensul metaforic se poate baza pe ideea că numerele întregi sînt preferabile celor cu zecimale, mai ales în viaţa cotidiană: numărul întreg presupune o rezolvare clară şi sigură, în vreme ce zecimalele implică aproximări şi incertitudini. Se poate ca utilizarea negativă a expresiei să fi pornit chiar de la cazuri – din problemele de matematică sau din viaţa reală – în care rezultatul aşteptat nu cerea zecimale. În Internet chiar există exemple ale utilizării denotative, în care rezultatul cu virgulă indică pur şi simplu o greşeală de calcul: „Mie îmi dă cu virgulă și nu trebuie așa… Mă ajutați… Vă rog“ (apel pe un site de „întrajutorare şcolară“ – brainly.ro); „«Cred că toată clasa a greșit la ultima problemă. Cînd te uiți prima dată zici că e ușor, dar mai apoi, după ce calculezi distanța… Mie mi-a dat cu virgulă, la naiba, că nu putea să-mi dea fix. La toți le-a dat rezultate diferite», și-a arătat frustrarea o copilă“ (lamentaţie la ieşirea de la un examen, bzb.ro). Un site care înregistra cuvinte şi expresii familiare şi argotice (123urban.ro) consemna în anul 2006 expresia, cu explicaţia (corectă) „eroare, problemă – atunci cînd ceva nu se desfăşoară exact aşa cum a fost intenţionat iniţial. Cînd nu există un rezultat clar/curat“ –, considerînd că ar fi fost vorba de o formulă folosită de profesionişti („expresie întîlnită cu predilecţie la programatori“); e posibil ca programatorii să fi continuat să vorbească mai mult despre calcule, dar expresia cred că era familiară oricui trecuse prin şcoală.

Uneori, expresia – folosită mai ales în titluri jurnalistice, pentru a capta atenţia cititorilor – e motivată suplimentar prin jocuri de cuvinte şi aluzii la cifre şi calcule matematice. Insuccesele la proba de matematică de la evaluarea naţională sau bacalaureat sînt în mod previzibil descrise ironic cu ajutorul ei: „La examenul de mate, le-a dat cu virgulă“ (observator.tv). Alteori, se încearcă o apropiere forţată dintre sensul literal şi cel figurat al expresiei, ca în cazul unui rezultat (cu virgulă!) de testare a alcoolemiei: „Un șofer lugojean a băut pînă i-a dat cu virgulă! A fost prins la volan cu o îmbibație record de alcool în sînge. (…) Conducătorul auto fiind testat cu aparatul alcool test, a rezultat valoarea de 1,01 alcool pur în aerul expirat“ (lugojanul.ro). În alt exemplu, pentru că un antrenor este şi profesor de matematică, expresia este aplicată unui rezultat sportiv cu cifre întregi: „Pandurii Tg. Jiu – Gaz Metan 1-2. I-a dat cu virgulă“ (tribuna.ro). Pînă la urmă, excesele şi devierile dovedesc succesul unei expresii la modă, căreia nu i-a lipsit ingeniozitatea – cel puţin cît timp a avut hazul noutăţii. 

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea din București. A publicat, între altele, volumele Limbaj și politică (Editura Universității București, 2007) și 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecția „Viața cuvintelor“, 2010).