Customizare
Un anglicism extrem de frecvent întîlnit în ultimii ani, mai ales în spaţiul Internetului, este customizat, preluare şi adaptare a formei customized, participiul verbului to customize („a adapta la nevoile şi cerinţele clientului“), devenit în română a customiza. Cuvîntul (prezent mai ales în scris, dar şi adaptat pronunţării româneşti) are un aspect destul de exotic, prin lipsa unei legături evidente cu termeni deja existenţi în română (chiar dacă o legătură indirectă există); are însă şi un aer de familiaritate, datorat formei regulate de participiu. A customiza şi customizat sînt percepute de mulţi vorbitori ca anglicisme supărătoare, ostentative şi excesiv folosite, în condiţiile în care dublează parţial cuvinte deja existente în limbă (a personaliza şi personalizat) – şi mai ales în măsura în care sensurile lor devin destul de vagi, sugerînd calităţi greu de verificat.
Sînt două situaţii tipice de apariţie a adjectivului participial customizat: în contextul tehnologiei informatice – probabil calea principală prin care acesta a pătruns în română – , dar şi ca termen de caracterizare publicitară a unui produs sau serviciu. În aplicaţiile informaticii, foarte multe lucruri – programe, servicii, soluţii – sînt într-adevăr modificabile cu uşurinţă, după preferenţile utilizatorului („The Crew te lasă să îţi customizezi maşina cum doreşti“; „Maşinile virtuale sînt în general customizate pînă la demenţă de către jucători“, zonait.tv). Dar şi în alte domenii se presupune că adaptarea la nevoile clientului este un atu comercial: se anunţă, astfel, „un masaj customizat“ (în care „terapeutul va găsi şi aplica soluţia perfect adaptată nevoilor dumneavoastră particulare“, madisonperfumery.com), sau, foarte concret, „un antigel customizat“ (kimia.ro), „pahare customizate pentru miri“ (bizoo.ro) etc.
În afara spaţiului virtual, cel mai des par a fi customizate bicicletele, motocicletele, obiectele de mobilier. Intrînd în seria „ameliorărilor“ tehnice (alături de alte barbarisme recente, ca accesorizat şi tunat), nu e foarte limpede diferenţa specifică a customizării: „Camioane tunate, motociclete customizate“ (ziuacargo.ro). De fapt, customizat pare adesea un simplu cuvînt la modă, un ornament plasat, cu intenţie, în titlul unei ştiri, chiar dacă textul propriu-zis dovedeşte că ar fi putut fi cu uşurinţă evitat: „Google sărbătoreşte echinocţiul de primăvară cu un logo customizat“ (titlu); „Google marchează echinocţiul de primăvară cu un logo realizat special pentru această zi“ (stiri.tvr.ro). Cînd verbul a customiza apare într-o enumerare alături de echivalentul său a personaliza, e greu de explicat ce realitate diferită acoperă fiecare: „Personalizează, Protejează & Customizează Telefonul“ (tattooit.ro).
Există deja o familie lexicală a verbului, cuprinzînd adjectivul customizabil (în engleză, customizable; „un televizor oglindă customizabil, încadrat într-o ramă absolut standard“, casafoca.ro) şi substantivul nume de acţiune customizare („am şi eu o întrebare despre customizarea casetei MessageBox“, codeexpert.ro; „detalii legate de fenomenul customizării“, pro-bike.ro).
De fapt, cu tot aspectul său destul de rebarbativ, a customiza este încă unul dintre cuvintele legate de fondul lexical de origine latină, din care şi româna a preluat numeroşi termeni moderni, prin intermediul limbilor romanice. În engleză, baza sa, custom, provine din vechea franceză (coustume, la rîndul său din latinescul consuetudo). Customizarea se leagă aşadar, etimologic, de costum şi cutumă, cuvinte împrumutate tîrziu de română din franceză (din fr. costume şi coutume). Din franceză a fost preluat, destul de recent, şi a personaliza: cuvînt care, spre deosebire de a customiza, se integrează mai bine sistemului lexical românesc (forma sa fiind mai transparentă, analizabilă ca derivat intern: „a face să devină cît mai personal“). Presiunea jargonului informatic şi moda anglicismelor face ca şi în franceza actuală personnaliser să fie concurat de un customiser: „customiser ses lunettes, rien de plus facile, suivez le guide“; „personnaliser vos lunettes“ (huffingtonpost.fr); „la customisation, ça coûte cher“ (madmoizelle.com) etc. În ciuda acestei tendinţe, s-ar putea ca inflaţia de customizări să dăuneze, pe termen lung, astfel încît noul verb şi familia sa să nu se instaleze temeinic în limbă.
Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea București. A publicat, între altele, volumele Limbaj și politică (Editura Universității București, 2007) și 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecția „Viața cuvintelor“, 2010).
