Curs de gospodărie din 1927, luna ianuarie
Te duce cu gîndul către alte timpuri și spații, mai simple, mai relaxa(n)te și mai utile deopotrivă. Nu-i cine știe ce întreprindere complexă sau sofisticată, dar asta nu o face neinteresantă, ba dimpotrivă. Are un titlu simplu, scris în caiet la cursul de gospodărie de la finalul anului 1927 de bunica Ana: „Ce face o gospodină la țară în luna ianuarie”.
Sigur nu se plictisește, aș replica. Dar răspunsul exact este redat în Cartea curajului și a candorii de Ana Iorga și Filip-Lucian Iorga și merită adus în atenție și aici, măcar parțial.
Astfel, la cursul de gospodărie predat la Școala Normală de Conducătoare de grădini de copii „Domnița Florica” din Brașov, eleva Ana Vasilescu nota care sînt lucrurile elementare de care trebuie să se ocupe o gospodină în prima luna a anului: pomologhia, sericicultura, apicultura, orticultura și... pivnițele.
La pomologhie, adică îngrijirea pomilor, indicațiile sunau așa: „Acum, în ianuarie, cînd e timpul călduros, se adună toate frunzele uscate de pe pomi, căci ele conțin omida. De aceasta depinde calitatea fructelor cînd ajung la maturitate”.
În ceea ce privește albinele, situația era următoarea: „Albinele stau adunate în pivnițele (stupii) lor. Să le ferim de mucegai, de șoareci și de orice animale care pot să le atace. Intrăm încetinel la ele să vedem dacă dau semne de viață. Le împrospătăm hrana fie cu miere, fie cu sirop, măturăm păianjenii și locul unde stau ele fără a provoca praf și această îngrijire o repetăm la fiecare 15 zile”.
Foarte util este sfatul istoric – îl putem numi istoric, căci este de acum aproape un secol – în ceea ce privește plantele din sere sau din apartamente: „Nu le schimbăm locul unde stau cu fața la soare. Schimbul îl facem atunci cînd o floare îmbobocește, dînd-o la soare”.
Referitor la îngrijirea pivnițelor, procedura pare inspirată de undeva din cărțile de magie: „Aprindem o cîrpă de sac și ardem pînzele de păianjen și mucegaiul, apoi, cu băgare de seamă, măturăm frumos și ne uităm ca măturile să nu aibă mucegai, căci pivnița e mai întotdeauna umedă. Tot astfel procedăm și cu pivnița de vinuri, ștergînd cu băgare de seamă locurile cu mucegai”. Cu mare băgare de seamă, îmi permit să adaug, căci cu vinurile nu se glumește.
Istoria este frumoasă și din acest motiv: te poartă acolo unde afli ce poate nici nu te așteptai și, aproape fără să îți dai seama, orizonturile ți-s mai cuprinzătoare.
Verificați, merită.
Pe cuvînt de (nu chiar) gospodină.
