Curaj și candoare în istorie
Mare parte din farmecul istoriei îl constituie și modul în care aceasta este prezentată. Dovadă: Cartea curajului și a candorii, semnată de Ana Iorga și Filip-Lucian Iorga. Subtitlul aduce lămuriri: „Ce afli despre viață din îndrăznelile bunicului Radu și din caietul secret al bunicii Ana”.
Cu ajutorul celor două personaje reale, Radu C. Mihail, militar pe frontul celui de-al Doilea Război Mondial, viitor colonel, și Ana Vasilescu, educatoare în perioada interbelică, autorii ne plimbă prin lumea de acum aproape un veac. Scot din bagaje cîte o bucată delicioasă de istorie, la fix cît să poți savura pe deplin și să îți mai dorești. Rețeta este echilibrată, curaj cît cuprinde, dar și candoare pe măsură.
Nu este de mirare, așadar, că de la fluierul de ofițer al lui Radu Mihail și sacrificiile caracteristice carierei militare cititorul ajunge, pe furiș aproape, la caietul de la cursul de gospodărie al Anei Vasilescu.
Privită din prezent, simpla idee a unui curs de gospodărie pare curioasă și interesantă. Plină de candoare, cumva. Și de curaj, altcumva. Căci curaj îți trebuie nu doar ca să înfrunți dificultățile concrete ale vieții, cum a făcut bunicul Radu cu războiul și cu regimul comunist, ci și ca să te avînți în... gospodărie. Păstrînd proporțiile, firește. Răsfoim.
Notițele bunicii Ana din caiet încep cu definiția gospodăriei, care „constă din următoarele elemente: credința, ordinea, economia, hărnicia și cinstea”. Încă valabilă, aș zice, chiar dacă scrisă prin 1927-1928.
Caietul de gospodărie include de toate, de la rețete culinare și teorie culinară pînă la sfaturi de beauty, cum le-am spune azi. Găsești acolo tot felul de soluții practice pentru diverse situații mai plăcute sau mai puțin plăcute, de la conservarea fructelor pe timp de iarnă la scoaterea petelor de sînge de pe cîrpe.
„Deoarece timpul s-a încălzit, luăm o bucată de pămînt pe care o greblăm bine cu atenție. Apoi facem straturi cîte 75 de centimetri lățimea și 10-15 centimetri de înalt. Le împărțim în 5-6 carele și semănăm pe fiecare diferite plante, de exemplu: arpagic la distanță de 5 cm între fiecare. [...] Apoi semănăm pătrunjel pe un strat, morcovi pe altul, ridichi de lună roșii, mazăre de lună, puțin spanac, fasole copăcele și boabe negre” – asta a notat eleva la pagina 81, cu titlul „1 Mai,primăvara, lucrul în grădină“, că tot sîntem în perioada menționată. Urmează informații despre cultura viermilor de mătase și despre creșterea păsărilor. Asortate (informațiile, nu păsările), în paginile precedente, cu detalii despre bijuterii, corsete și „fasonul de a se îmbrăca”.
Musai a se reține combinația dintre curaj și candoare. O rețetă care nu dă greș în istorie.
Mihaela Simina este licențiată în istorie (specializarea Relații Internaționale), scriitor, coprezentator și coautor (comentariu și scenariu) al serialului documentar România construită.
