Cum s─â-┼úi faci reclam─â, ca unitate ┼čcolar─â

Publicat în Dilema Veche nr. 812 din 12-18 septembrie 2019
Cum s─â ┼úi faci reclam─â, ca unitate ┼čcolar─â jpeg

Am participat recent la o activitate, ├«n calitate de invitat, care avea ca scop promovarea tehnicilor de lectur─â, ├«n fond a lecturii ├«n sine, ├«n r├«ndurile profesorilor ┼či ale elevilor, organizat─â de o ┼čcoal─â privat─â din Sibiu, ┼×coala Finlandez─â. Nu-mi propun aici s─â explic filosofia care st─â la baza ├«nv─â┼ú─âm├«ntului finlandez, ├«n mod surprinz─âtor nu at├«t de diferit de un ├«nv─â┼ú─âm├«nt clasic, ci mai degrab─â deschis real c─âtre interac┼úiune ┼či c─âtre libertatea de exprimare. M─â voi referi ├«ns─â ├«n mod special la acest concept, de conferin┼ú─â care deschide anul ┼čcolar, un fel de zi a por┼úilor deschise, dar organizat─â pe principiul eficien┼úei, nu al festivismului.

Concret, oamenii ace┼čtia, cu resursele de care dispun, din c├«te mi-am dat seama nu neap─ârat fabuloase, ci mai degrab─â decente ┼či bine gestionate, aleg s─â precead─â ├«nceperea anului ┼čcolar printr-un eveniment formativ, care le serve┼čte ┼či ca form─â de marketing, ┼či ca form─â de asimilare de noi experien┼úe.

A┼čadar, ├«nainte de ├«nceputul anului ┼čcolar, propun unor persoane care au leg─âtur─â cu mediul educa┼úional sau chiar fac parte din acesta s─â sus┼úin─â ateliere, pe de o parte, respectiv c├«te o alocu┼úiune, pe de alt─â parte, ├«n fa┼úa unui public alc─âtuit at├«t din personalul ┼čcolii, c├«t ┼či din p─ârin┼úi sau al┼úi profesori, din alte unit─â┼úi ┼čcolare, care s├«nt interesa┼úi ┼či se ├«nscriu la eveniment.

Tema din acest an a fost Scriitorii ┼či cititorii lor, iar printre invita┼úi s-au aflat at├«t scriitori de beletristic─â, ├«n spe┼ú─â pentru copii, dar ┼či didacticieni, autori de studii educa┼úionale sau de alte materiale cu impact educativ.

Am fost pl─âcut impresionat din primul moment de atmosfera deschis─â pe care am sim┼úit-o ├«n spa┼úiul ┼čcolii, situat─â la ultimul etaj al unei cl─âdiri ├«n care func┼úioneaz─â ┼či o alt─â unitate ┼čcolar─â, de stat. Pentru c─â tot eram acolo ca s─â vorbesc despre Istoria lui R─âzvan, m-am bucurat s─â descop─âr pe pere┼úii care str─âjuiau sc─ârile desene ale Pisicii P─âtrate, pseudonim artistic al lui Alexandru Ciubotariu, care a realizat ┼či ilustra┼úia romanului meu.

Atelierele s-au desf─â┼čurat diminea┼úa, ├«n paralel c├«te dou─â, apoi dup─â pr├«nz o nou─â serie, iar de la ora 17 conferin┼úa, cu discursurile invita┼úilor. Mi-a pl─âcut mult atelierul la care am intrat dup─â-amiaza, al colegului din T├«rgu Mure┼č, Bogdan Ra┼úiu, profesor ┼či el de limba ┼či literatura rom├ón─â, al c─ârui obiectiv era o pledoarie pentru lectura de profunzime, pornind de la lectura de identificare ┼či de comprehensiune, ┼či nu voi uita replica unei participante, probabil p─ârinte sau profesoar─â de alt─â specialitate, care ├«┼či manifesta nedumerirea privitor la complexitatea abord─ârii didactice ┼či ┼čtiin┼úifice pe care o presupune specialitatea noastr─â.

Am cunoscut-o ÔÇô ┼či m─â bucur ÔÇô pe doamna Anca Nedelcu, conf. univ. la Facultatea de ┼×tiin┼úe ale Educa┼úiei din Bucure┼čti, care a scris o carte admirabil─â ├«mpreun─â cu fiica ei, Elena Diana Nedelcu, care are doar 13 ani. Genialii este un proiect pornit ca o joac─â, finalizat ca o carte despre c├«te un an din via┼úa unor mari personalit─â┼úi ale culturii rom├óne, Antipa, Hasdeu, Vuia, Br├óncu┼či ┼či Enescu. Anul ales de autoare este 1886, iar pove┼čtile scrise se bazeaz─â pe o documentare serioas─â, ├«n care cuplul mam─â-fiic─â s-a av├«ntat cu devotament ┼či curaj, rezult├«nd o carte care poate fi at├«t material didactic, c├«t ┼či lectur─â de pl─âcere.

Foarte interesant─â ├«n sine, cu activit─â┼úi ┼či discursuri diverse, atractive ┼či instructive, ziua petrecut─â la ┼×coala Finlandez─â din Sibiu mi-a ridicat totu┼či mingea la fileu pentru a m─â referi ┼či la un aspect pe care personal ├«l consider nefericit, dac─â nu chiar periculos. M─â feresc s─â dau nume ┼či s─â fac preciz─âri explicite despre contextul ├«n care s-a rostit replica la care m─â voi referi ├«n ├«ndoielile mele, tocmai pentru c─â ansamblul evenimentului nu merit─â totu┼či ├«ntinat de o analiz─â negativ─â, subiectiv─â ├«n cele din urm─â, pe care mi-o asum ca atare. Unul dintre invita┼úi, cunoscut─â prezen┼ú─â pe scena motiva┼úionalului ├«n Rom├ónia, a afirmat c─â lectura nu e at├«t de important─â, c─â i-ar da, a┼ča, cam nota 3 ├«n raport cu alte lucruri importante ├«n via┼ú─â, dintre care 10 ar lua mai ales experien┼úialul. M-a m├«hnit. Experien┼úele, s├«nt de acord, ne fac s─â ne ├«mbog─â┼úim. Dar ele, oricum am lua-o, s├«nt limitate. Niciodat─â nu vom putea experimenta toate universurile pe care c─âr┼úile ni le faciliteaz─â, ┼či pe care, interioriz├«ndu-le, implicit le transform─âm ├«n experien┼úe.

S├«nt un iubitor de experien┼úe, dar s├«nt ┼či un iubitor de c─âr┼úi. Cred, s├«nt convins c─â nici o experien┼ú─â din via┼úa real─â nu este mai rafinat─â dec├«t cea pe care o po┼úi ┼či negocia livresc, prin prisma experien┼úei de lectur─â. ┼×i mai cred, de asemenea, c─â efortul educatorilor trebuie s─â fie constant ├«ndreptat ├«nspre stimularea acestui raport dintre lectur─â ┼či via┼ú─â, ├«nspre descoperirea c─âilor prin care s─â le arate elevilor cum se transform─â experien┼úa de via┼ú─â ├«n contact cu experien┼úa lecturii, cum cap─ât─â sens ┼či cum se ├«mbog─â┼úe┼čte, ramific├«ndu-┼či mesajul.

Dar ca s─â revin la punctul de plecare. Conchid afirm├«nd ├«nc─â o dat─â c─â astfel de exemple, cum s├«nt conferin┼úele ┼×colii Finlandeze din Sibiu de la ├«nceput de an ┼čcolar, ar putea fi preluate ┼či de alte ┼čcoli, chiar ┼či din sistemul de stat. O zi ├«n care s─â-┼úi deschizi por┼úile aduc├«nd oameni relevan┼úi, care s─â ├«┼či ├«mp─ârt─â┼čeasc─â experien┼úa, e o formul─â excelent─â de a-┼úi face vizibil─â ┼čcoala ┼či de a-┼úi manifesta deschiderea. 

Horia Corche╚Ö este scriitor ╚Öi profesor de limba ╚Öi literatura rom├ón─â.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Experimentul social al unui român care a vrut să afle ce cred românii când li se spune că viaţa în luxul paradisului din Bali costă mai puţin decât în Cluj
Patrik Bindea este specialist ├«n marketing ┼či de c├óteva luni a ├«nceput un experiment social. El a f─âcut o compara┼úie ÔÇ×cosmetizat─âÔÇŁ a costului vie┼úii ├«n paradisul din Bali, cu Bucure┼čti sau Cluj, iar concluziile acestul ÔÇ×clickbaitÔÇŁ elaborat au fost surprinz─âtoare: oamenii au ├«nghi┼úit ÔÇ×g─âlu┼čcaÔÇŁ ┼či au generat un trafic nebun post─ârii.
image
Un YouTuber care a vizitat un McDonald's-ul rebrănduit din Rusia a povestit cât de multe diferenţe sunt faţă de varianta americană
Un reporter rus de la un cunoscut canal de YouTube a mers la McDonald's-ul rebranduit din Moscova, care s-a deschis pe 12 iunie, ┼či a spus c─â mirosul ┼či m├óncarea sunt diferite.
image
Cum au vrut bulgarii s─â anexeze toat─â Dobrogea. Jafuri, crime ┼či bomboane otr─âvite ├«n Primul R─âzboi Mondial
Dup─â nici jum─âtate de veac de la ie┼čirea Dobrogei de sub st─âp├ónirea otoman─â, provincia dintre Dun─âre ┼či Marea Neagr─â a cunoscut din nou ororile ocupa┼úiei, de data aceasta ale bulgarilor, care au ├«ncercat s─â anexeze toat─â provincia prin jefuirea ┼či omor├órea popula┼úiei.

HIstoria.ro

image
Rom├ónia, alian╚Ťele militare ╚Öi R─âzboaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
ÔÇ×Greva regal─âÔÇŁ ╚Öi r─âspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II ÔÇô c─âl─âul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a ini┼úiat seria de reforme ce urma s─â modernizeze ├«mb─âtr├ónitul Imperiu Otoman ┼či s─â ├«l ridice la nivelul puterilor occidentale. Urc├ónd pe tron ├«n contextul luptelor dintre reformatori ┼či conservatori, Mahmud a ├«n┼úeles mai bine dec├ót v─ârul s─âu, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul ├«ntregului imperiu.