Cum miroase parfumul muzei

Publicat în Dilema Veche nr. 799 din 13-19 iunie 2019
Cum miroase parfumul muzei jpeg

Există încă, fără îndoială, un entuziasm al elevilor, o deschidere a lor, un interes aparte pe care îl manifestă față de competițiile nonformale, care nu presupun etalarea unor cunoștințe, compilarea unor informații, regurgitarea unor clișee. Există o atracție față de zona de manifestare a creativității neîngrădite de norme curriculare, de structuri de subiecte, față de libertatea manifestării talentului și, la urma urmei, a indivitualității subiective. Pe linia aceasta se înscriu unele concursuri – și e de fapt nepotrivit termenul, căci sînt mai degrabă manifestări, evenimente culturale în toată regula. Am scris cu ceva vreme în urmă despre Lecturiada elevilor, am scris și despre BOOVIE, acum vă mai rețin atenția cu un subiect din aceeași categorie, să-mi fie iertată insistența.

În urmă cu ceva vreme am fost contactat de Fundația Culturală „Augustin Buzura“ care voia să organizeze, în parteneriat cu Ministerul Culturii, un concurs de proză scurtă pentru elevi. Am acceptat cu bucurie să susțin proiectul, să ofer o minimă consultanță cu privire la regulament și ulterior să fac parte din juriu. Fiind vorba despre o primă ediție și neexistând, așadar, o tradiție a evenimentului, am crezut că nu va avea cine știe ce succes. Neintrînd pe filieră instituțională în școli, prin intermediul Ministerului Educației și al inspectoratelor școlare, existau șanse să rămînă în acest an școlar încă un concurs fără vizibilitate și miză. Deși mijloacele de popularizare au fost minime, practic am distribuit eu pe pagina personală de Facebook anunțul, alături de alți cîțiva colegi, deși ne aflam deja spre sfîrșitul anului școlar și exista posibilitatea ca mirosul vacanței să fie mai tare decît parfumul muzei, deși perioada acordată trimiterii textelor a fost destul de scurtă, vreo două săptămîni, surpriza plăcută a reprezentat-o numărul relativ mare de lucrări înscrise în concurs. Peste 60 de liceeni au trimis texte. Firește, a urmat etapa de jurizare, care le-a triat.

Am remarcat în primul rînd o diversitate semnificativă a abordărilor. A predominat, în textele citite, stilul oarecum reflexiv, cu multe filozofări, cu centrare asupra problematicilor specifice vîrstei adolescentine – abisul iubirii, rostul existenței, sinele, timpul, moartea –, ceea ce aș numi poate discurs despre ființă, un manierism al vîrstei, frămîntări și idealuri specifice, problematizate în structuri narative mai mult sau mai puțin ferme. Apoi, cîteva proze mai dense, remarcabile, care vădesc un talent autentic. Alegeri tematice din universul lor actual, cu trimiteri curajoase spre zone mai puțin explorate, tratate cu autenticitate și firesc. Autoarele și autorii acestora își evidențiau capacitatea de a conduce un dialog cu relaxare, de a desena un crochiu narativ ferm, fără a face abuz de încărcătură reflexiv-filosofică, lăsînd și cititorului plăcerea de a-și imagina, de a completa puzzle-ul narativ, de a participa activ la alcătuirea lumii poveștii.

Prozele cele mai reușite au fost adunate într-un volum publicat la Editura Muzeului Literaturii Române, care s-a lansat cu ocazia Galei Festivalului de Proză „Augustin Buzura“. Organizatorii au invitat, așadar, elevii, însoțiți de profesorii lor și de părinți, să participe la o etapă de premiere într-un cadru aparte, pe care sînt sigur că nu îl vor uita niciodată. Pentru majoritatea, cred că a reprezentat prima ocazie de a se afla într-un prim-plan atît de generos și de ofertant. În Salonul Carol al Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I“ din București, toți participanții au avut ocazia să se bucure de cîteva momente speciale. Prima parte a zilei a fost dedicată evocării personalității scriitorului Augustin Buzura. Un scurt film documentar inedit, realizat de fiul prozatorului, Mihai Adrian Buzura, a deschis spre spațiul și timpul copilăriei prozatorului, printr-un interviu care îl surprinde pe acesta în ultima perioadă a vieții sale. Apoi, personalitatea sa a fost evocată prin prisma prieteniei care i-a unit de Jean-Jacques Askenasy, membru de onoare al Academiei Române, medic și cercetător în domeniul neurologiei, personalitate internațională, emigrat în Israel în 1972, dar care a păstrat strînse legături cu cultura română. La cei aproape 90 de ani ai săi, profesorul a evidențiat, cu o energie de invidiat, momente ale prieteniei care l-a legat de scriitor, primele experiențe de medic ale lui Buzura, trecerea de la medicină la literatură. Apoi, participanții au avut ocazia să o asculte pe Daniela Zeca-Buzura, nora scriitorului, la rîndul său scriitoare, cunoscută realizatoare de emisiuni culturale la Televiziunea Română. Și dînsa a evocat momente speciale, făcînd legătura cu anii în care la bacalaureat, în calitate de profesoară, asculta răspunsuri ale elevilor care trăseseră bilete de examen cu fragmente de texte aparținînd celui ce nici nu bănuia că va urma să îi ajungă noră. Ne-a mărturisit și un regret: faptul că nu a reușit să-i învingă scriitorului timiditatea și să-l convingă să participe în calitate de invitat la una dintre emisiunile sale. A doua parte a zilei a fost dedicată premierii elevilor și lansării volumului care conține prozele celor premiați. Elevele cîștigătoare ale locurilor I și al III lea (cea care cîștigase locul al II-lea, Ioana Tătărușanu, nereușind să ajungă din provincie), Teofana Bibire și Mălina-Alexandra Lipară, au trecut pentru cîteva momente în fața publicului și au vorbit despre experiența scrierii textelor premiate și despre legăturile lor cu literatura, despre planurile de viitor. Volumul a fost prezentat de Ioan Cristescu, directorul Muzeului Național al Literaturii Române, care, cu generozitate, și-a manifestat încrederea că în sală se află viitori scriitori care vor ajunge la rîndul lor să intre în istoria literaturii române.

Una peste alta, ce vreau să spun este că există resurse, atît umane, cît și logistice, pentru a fi susținute proiecte vii, de stimulare a creativității în beneficiul culturii în cel mai larg sens al cuvîntului și că, de fapt, în tinerii aceștia care sînt încă pe băncile școlilor ar trebui să investim cît mai mult, pentru a-i motiva, pentru a le facilita libertatea de exprimare a potențialului pe care îl au.

Horia Corcheș este scriitor și profesor de limba și literatura română.

O mare invenție – contractul social jpeg
Adevărul, premisa dreptății
Această limită este și mai evidentă dacă se înțelege că nici un proces judiciar nu se confundă cu Judecata de Apoi.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Sürdürülebilirlik
A crede înseamnă a paria pe o inevidență, a „credita” un „posibil”, dincolo de exigențele stabile ale „realului”.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pensiile francezilor
Dar vigoarea protestelor, dincolo de faptul că e vorba despre o tradiție franceză adesea desconsiderată și subiect de glume, mai arată ceva.
Frica lui Putin jpeg
Inamicii diversității
Privite în ansamblu, aceste cerințe ale cultelor, care s-au așezat, din păcate și spre detrimentul lor, cred, la remorca BOR, nu vor încuraja deloc predarea Religiei într-un spirit tolerant
AFumurescu prel jpg
Păstori, tătuci și influenseri (I)
Așa apar „tătucii” aleși democratic. Nimic nou sub soare.
index jpeg 5 webp
Un veac de Time
Scopul principal pe care cei doi și l-au propus a fost să furnizeze cît mai eficient știri cititorilor, chiar și celor mai ocupați dintre aceștia, care nu prea au timp de citit – de unde și denumirea Time.
Iconofobie jpeg
Rațiune și simțire
Se demontează aici un mit care a făcut carieră în secolul XX, mitul naturii prezumtiv candide a creaţionistului.
„Cu bule“ jpeg
Beat criță
Expresia beat criță este foarte răspîndită azi, în registrul colocvial; alte construcții în care intră cuvîntul criță cu sensul său propriu sau cu înțelesuri figurate au devenit însă extrem de rare.
HCorches prel jpg
Încă un Minister al Educației
Presiune care, în unele cazuri, se transformă în adevărate forme de bullying, fără doar și poate.
IMG 8779 jpeg
În cazul Hagi, tatăl şi fiul, să fii copilul unui mare fotbalist e binecuvîntare sau blestem?
Tot ce vine de la el nu poate fi decît excepţional. Hagi spune „eu sînt Ianis şi Ianis e Hagi”.
p 7 Curba Laffer WC jpg
Ultima redută a globalizării
Dar geopolitica nu e singurul motiv pentru eșecul celui de-al doilea val al globalizării.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cîte divizii are CPI?
Așadar, noua acuzație că președintele ar fi comis ceva contra copiilor, fie ei și din Ucraina, ar putea avea un ecou special în Rusia.
index jpeg 6 webp
„Poleiala” de pe Selly
În ultimii doi ani, am ciulit urechile la știrile despre Selly, încercînd să-i urmăresc traiectoria.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
De ce se depărtează românii de UE
Niciodată în istoria ei n-a avut România o perioadă așa lungă de prosperitate și dezvoltare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Feminitate și destin
Destinul converteşte „ordinea“ naturală (şi pe cea divină?) în viaţă, în dinamism imanent, în armonie de inanalizabile.
Frica lui Putin jpeg
Telefonul mobil
Ca să rezumăm printr-o imagine totul: ducem o viață de anexă a telefonului mobil.
index jpeg 5 webp
Una dintre cele mai inteligente femei din secolul al XIX-lea
Nu au trecut prea mulți ani, vreo cinci să fi fost, și Elena Ghica a mai urcat un munte, a mai ajuns pe un vîrf: pe Mont Blanc.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Iconofobie jpeg
Despre „dinamicile” literare
Dinamica trecutului face loc unei noi dinamici analitice, mult mai sofisticate decît odinioară.
„Cu bule“ jpeg
De la pivniță la cîrciumă
Circulă în ultima vreme, în articole jurnalistice și în postări care le preiau conținutul și formulările, o explicație fantezistă pentru originea expresiei beat criță.
HCorches prel jpg
Dragul meu fiu,
Cînd Selly avea vîrsta ta, avea în cont mai mulți bani decît valorează tot ce familia ta a adunat de-a lungul timpului.
IMG 8779 jpeg
Dacă xenofobia nu-i rasism, fotbalul e sport?
Aşa că, o fi fotbalul un sport, doar că voi, care intraţi, lăsaţi orice toleranţă! Dacă ar fi privit mai atent, Virgiliu ar fi găsit în dantesca lui coborîre cohorte de driblangii.
p 7 WC jpg
Va reconsidera Biserica Catolică doctrina despre contracepție?
Unii dintre teologii catolici de prim rang care au participat la dezbatere au sugerat că utilizarea anticoncepționalelor poate fi, în anumite circumstanțe, legitimă.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Diferențe
Dacă ar fi să fac o comparație, Val Gardena, de exemplu, e o zonă de schi în Italia în care pîrtiile legate între ele însumează 500 de kilometri.

Adevarul.ro

image
Vietnamezii din Timișoara, filmați când prind popândăi pentru a-i mânca. Animalele sunt protejate de lege VIDEO FOTO
Mai mulți cetățeni vietnamezi, care locuiesc în căminul fabricii Smithfield de pe strada Polonă din Timișoara, au fost filmați în timp ce săpau pe un câmp și prindeau popândăi.
image
Revelațiile unor unguri în România. „Până la urmă, m-am înșelat în privința Transilvaniei și a lor”
Zsolt și Daniel sunt doi tineri din Ungaria care au vizitat pe rând România și au vorbit despre surprizele pe care le-au avut în momentul în care au ajuns să cunoască români și chiar să-și facă prieteni.
image
Care sunt cele 3 zodii care mint fără nicio remuşcare
Din punct de vedere al horoscopului există zodii care sunt mai mult sau mai puţin predispuse a se regăsi pe lista mincinoşilor.

HIstoria.ro

image
Irina Bossy-Ghica: „Îmi consacru toate eforturile pentru a reconstrui ceea ce înaintașii mei au clădit”
Stră-strănepoata lui Ion Ghica și a lui Gheorghe Grigore Cantacuzino a plecat din România în liceu, în 1973, și s-a reîntors prima oară 17 ani mai târziu, după „Revoluția” pe care ține s-o scrie cu ghilimele.
image
Basarabia în anul 1917. Atunci când Unirea nu se întrevedea
Colapsul economic cauzat de starea de război, criza alimentară care a debutat în toamna anului 1916 și tensiunea politică crescândă au creat o situație explozivă în Imperiul Rus, care a culminat cu răsturnarea autocrației țariste, în urma Revoluției ruse din februarie 1917.
image
Populația Bucovinei în perioada stăpânirii austriece
În perioada stăpânirii austriece s-au modificat substanțial atât structura etnică, cât și cea confesională a populației din Bucovina, iar efectul cel mai nefast a fost asupra populației românești.