Cu nerușinare, despre respect

Publicat în Dilema Veche nr. 883 din 11 - 17 martie 2021
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg

ÔÇŽpentru c─â, haide╚Ťi s-o recunoa╚Ötem, ├«n ziua de azi ├«╚Ťi trebuie o doz─â zdrav─ân─â de neru╚Öinare pentru a vorbi, cu seriozitate, despre respect. Respectul a devenit un cuv├«nt ru╚Öinos, unul pe care ├«l po╚Ťi folosi cel mult ├«n b─â╚Öc─âlie, dac─â nu vrei s─â fii etichetat automat ca babal├«c. Din fericire, neru╚Öinarea e ├«ng─âduitoare cu orice fel de ├«ndr─âzneal─â, mic─â sau mare, a╚Öa c─â voi ├«ndr─âzni ╚Öi eu, babal├«cul. La urma urmelor, Diogene Cinicul ├«ndr─âznea s─â-i ╚Öocheze pe atenieni nu doar dormind ├«n butoi sau umbl├«nd c-o lum├«nare-n m├«n─â ziua-n amiaza mare, c─âut├«nd ÔÇ×un omÔÇŁ, cum frumos ni-l ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â istoriile ru╚Öinoase din ╚Öcoal─â, ci ╚Öi masturb├«ndu-se ├«n public, printre altele. Pe vremea aceea, ├«ns─â, a fi neru╚Öinat necesita, ├«ntr-adev─âr, o doz─â mare de ├«ndr─âzneal─â sau chiar de nebunie (potrivit lui Diogene Laertius, Platon l-a etichetat pe Diogene Cinicul ÔÇ×un Socrate nebunÔÇŁ).

Ast─âzi, neru╚Öinarea nu mai presupune ├«ndr─âzneal─â, pentru c─â nu mai ╚Öocheaz─â pe nimeni. Neru╚Öinarea a devenit regula, nu excep╚Ťia. Piatra nu ÔÇ×├«ndr─âzne╚ÖteÔÇŁ s─â cad─â. Pietrei ├«i ÔÇ×vineÔÇŁ. Politicienii din ziua de ast─âzi nu ÔÇ×├«ndr─âznescÔÇŁ s─â fie neru╚Öina╚Ťi. Lor le vine. Comentatorii neru╚Öina╚Ťi de pe platformele media nu ÔÇ×├«ndr─âznescÔÇŁ nimic. Le vine. Studen╚Ťii de la Drept care au copiat la examen ╚Öi au fost exmatricula╚Ťi n-au ├«ndr─âznit. Le-a venit, dup─â cum le-a venit celorlal╚Ťi care le-au g─âsit scuze ╚Öi le-au luat ap─ârarea. ├Äntr-o societate neru╚Öinat─â, ├«╚Ťi vine s─â fii neru╚Öinat. Profesorul Radu Gologan, pre╚Öedintele Societ─â╚Ťii Rom├óne de Matematic─â, a r─âmas ├«n urma vremurilor: s-a declarat uluit de faptul c─â unii p─ârin╚Ťi care-au protestat ├«n strad─â ├«mpotriva corup╚Ťiei ╚Öi-au ajutat copiii s─â copieze la olimpiada organizat─â online. N-a ├«n╚Ťeles ├«nc─â nimic. ├Äntr-o societate neru╚Öinat─â, vina e ├«ntotdeauna ├«n alt─â parte. Afar─â, nu ├«nl─âuntru. Uluitor acum nu e c─â se copiaz─â cu neru╚Öinare, uluitor e c─â mai s├«nt ╚Öi oameni care se ru╚Öineaz─â s-o fac─â. Uluitor nu e c─â un vlogger urm─ârit de sute de mii de oameni, cu p─âreri ferme despre reforma educa╚Ťiei, face o petrecere interzis─â ├«n pandemie, la care invit─â un manelist celebru (├«mi cer, ru╚Öinat, scuze c─â nu le-am re╚Ťinut numele) ╚Öi posteaz─â pe social media ├«n direct. Uluitor e c─â mai s├«nt unii, pu╚Ťini, care se mir─â c─â pe urm─â fl─âc─âul mai are ╚Öi neru╚Öinarea s─â acuze societatea de ipocrizie. N-au ├«n╚Ťeles ├«nc─â nimic: pietrele de aia s├«nt pietre ÔÇô pentru c─â, sc─âpate din m├«n─â, nu se ├«nal╚Ť─â la cer. Sc─âpate din m├«n─â, pietrele doar cad.

Metafora pietrei nu e ├«nt├«mpl─âtoare. Nu doar pietrele, ci ╚Öi societ─â╚Ťile pot fi sc─âpate din m├«n─â. ╚śi-atunci (de)cad. Ru╚Öinea se mi╚Öc─â pe vertical─â. Spre deosebire ├«ns─â de pietre, ru╚Öinea are de ales: ├«n sus sau ├«n jos. Expresii precum ÔÇ×S─â-╚Ťi fie ru╚Öine!ÔÇŁ sau interogativul mai degrab─â retoric ÔÇ×Nu ╚Ťi-e ru╚Öine?ÔÇŁ privesc de sus ├«n jos, de la ├«n─âl╚Ťimea unui piedestal etic, de pe care acuzatul ar fi c─âzut. ╚śi e o mi╚Öcare din afar─â ├«nspre ├«nl─âuntru. Acuzatul se poate ru╚Öina dac─â accept─â ╚Öi recunoa╚Öte valorile dup─â care este judecat. Sau nu, dac─â are altele sau nici unele. Atunci e (de) neru╚Öinat, cum se zice c-ar fi fost Socrate. Socrate, ├«ns─â, se putea ru╚Öina. Pentru c─â ÔÇ×a te ru╚ÖinaÔÇŁ sau ÔÇ×a-╚Ťi fi ru╚ÖineÔÇŁ s├«nt expresii care indic─â o mi╚Öcare de jos ├«n sus. Dac─â mi-e ru╚Öine, ├«nseamn─â c─â am c─âzut ├«n propriii mei ochi ╚Öi m─â uit ├«n sus, ├«ntreb├«ndu-m─â cum s─â m─â ca╚Ť─âr ├«napoi. Nu ├«n ochii altora, ci ai mei. Aceast─â mi╚Öcare e sora respectului ╚Öi opusul neru╚Öin─ârii.

De ce, ├«n ochii societ─â╚Ťii de azi, a devenit o ru╚Öine s─â vorbe╚Öti, cu seriozitate, despre respect? Pentru c─â respectul presupune, automat, privirea ÔÇ×├«n susÔÇŁ. Acceptarea ierarhiei, a faptului c─â cineva sau ceva e mai ÔÇ×susÔÇŁ dec├«t tine. Or, asta contravine principiului egalit─â╚Ťii. Exist─â ├«n inima omului, spunea Tocqueville, dou─â impulsuri spre egalitate. Unul e nobil, care te ├«ndeamn─â s─â devii la fel de bun ca aceia pe care-i admiri. E un impuls care te urne╚Öte de jos ├«n sus. Exist─â, ├«ns─â, ╚Öi un impuls corupt, ÔÇ×depravatÔÇŁ, care te-ndeamn─â s─â-i tragi pe to╚Ťi de sus ├«n jos, la nivelul t─âu. ╚śi-atunci ├«╚Ťi pierzi respectul ÔÇô respectul fa╚Ť─â de p─ârin╚Ťi, fa╚Ť─â de profesori, fa╚Ť─â de clasici, fa╚Ť─â de tradi╚Ťie, fa╚Ť─â de limb─â, fa╚Ť─â de patrie, fa╚Ť─â de orice. Pentru c─â, dup─â cum remarca ╚Öi Paul Woodruff, respectul nu se c├«╚Ötig─â, se acord─â. Dac─â-l refuzi din principiu, aluneci pe un tobogan cu o singur─â direc╚Ťie ÔÇô ├«n jos. Precum pietrele. Se cheam─â c─â atunci te-ai sc─âpat din m├«n─â.

Pare paradoxal, dar nu e: ├«ntr-o societate neru╚Öinat─â, neru╚Öina╚Ťii s├«nt primele victime ale ru╚Öin─ârii. Socrate nu putea fi ru╚Öinat, dar se putea ru╚Öina. Neru╚Öinatul nu se mai poate ru╚Öina, el pre sine ├«nsu╚Öi, pentru c─â nu are un sistem de valori morale fa╚Ť─â de care s─â-╚Öi m─âsoare c─âderile. ╚śi-a pierdut respectul. E gol pe dinl─âuntru, ╚Öi-atunci tot ce-i mai r─âm├«ne e exteriorul. La exterior ╚Ťine cu din╚Ťii. La imaginea sa public─â. De aceea posteaz─â pe Instagram (Facebook e pentru babal├«ci, mi s-a spus) poze voluptuoase, ma╚Öini bengoase, petreceri cool, mu╚Öchi ╚Öi pantofi. Ne-ru╚Öinatul e ex-centric ╚Öi dac─â nu se masturbeaz─â ├«n public. E ex-centric ├«n sensul propriu al cuv├«ntului ÔÇô ╚Öi-a pierdut centrul. E o circumferin╚Ť─â f─âr─â centru. ╚śi-atunci c├«nd ├«i este atacat─â imaginea, c├«nd este ru╚Öinat, sufer─â cr├«ncen. Disper─â, e deprimat, ├«n cazurile tragice se poate chiar sinucide.

Tocmai de aceea, ├«ntr-o societate ├«n care respectul func╚Ťiona, ru╚Öinarea public─â era o metod─â eficient─â de educare. Din afar─â ├«nspre ├«nl─âuntru. Dar ├«ntr-o societate care ╚Öi-a pierdut respectul, ru╚Öinarea public─â n-are nici un efect benefic. E doar o re-educare ├«n abandonarea ideii de respect. E o ru╚Öinare pe orizontal─â, nu pe vertical─â. G├«ndi╚Ťi-v─â la ╚Öedin╚Ťele de autodenun╚Ťare organizate de c─âtre comuni╚Öti. Tot ce-au reu╚Öit a fost crearea unei societ─â╚Ťi neru╚Öinate, lipsite de respect. De verticalitate. A╚Öa ╚Öi acum. Alte m─â╚Öti, aceea╚Öi pies─â.

De re╚Ťinut, ├«ns─â: atenienii nu l-au omor├«t pe excentricul Diogene. L-au omor├«t pe Socrate. Vorba fostului meu ╚Öef de la Yale, Steven Smith: omor├«ndu-l pe Socrate, atenienii m─âcar i-au ar─âtat respect. L-au luat ├«n serios. S-au sim╚Ťit ru╚Öina╚Ťi. Ast─âzi, pe Socrate nu l-ar mai b─âga nimeni ├«n seam─â, oric├«t ar da din gur─â. Diogene Cinicul, ├«ns─â, ar deveni vedet─â media, p├«n─â c├«nd lumea s-ar plictisi ╚Öi de masturb─ârile-n public. ╚śi-atunci, din disperare, Diogene s-ar ├«mbr─âca la costum ╚Öi ar ├«ncepe s─â spun─â, respectuos, ÔÇ×S─ârut m├«na pentru mas─âÔÇŁ. Poate a╚Öa ar mai ie╚Öi, din nou, ├«n eviden╚Ť─â. Nu degeaba a ├«ntrebat Oracolul din Delphi ce trebuie s─â fac─â pentru a ajunge cel mai faimos. Neru╚Öina╚Ťii n-au Oracol. Dar poate citesc Dilema veche...

Alin Fumurescu este associate professor la Departamentul de ╚śtiin╚Ťe Politice al Universit─â╚Ťii din Houston, autor al c─âr╚Ťii Compromisul. O istorie politic─â ╚Öi filozofic─â (Humanitas, 2019).

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.