Cu gîndirea magică nu te poți lupta

Publicat în Dilema Veche nr. 808 din 15-21 august 2019
Cu gîndirea magică  nu te poți lupta jpeg

Agenda ultimelor săptămîni a avut ca punct fierbinte discuția despre eventuala amînare a începutului de an școlar. Solicitarea, care avea ca obiectiv menținerea pentru încă o săptămînă a turismului pe val, a fost în cele din urmă respinsă. Firește că ar fi fost scandaloasă, dar cine mai stă în zilele noastre să calculeze ce e scandalos și ce nu? Bine, totuși, că s-a respins. Însă rămîne o discuție de dus, legată de actuala structură a anului școlar, așa cum a aprobat-o doamna ministru Andronescu, proaspăt schimbată de la frîiele ministerului.

Să facem puțină istorie. Pe vremea noastră (sintagmă care mă amuză mult și voi reveni poate la ea, într-un episod viitor), anul școlar avea trei trimestre. Între trimestre erau intercalate trei vacanțe, care popular erau denumite după marile cicluri cosmice, ca să zic așa: vacanța de iarnă, vacanța de primăvară și vacanța de vară. Deși aceasta din urmă era mai lungă, totuși trimestrele erau egale ca întindere temporală sau sensibil egale. Nu era neapărat rău, dar vorbim de timpuri apuse. Dădeam trei teze, aveam trei medii, încărcătura era mare și nu cred că e cazul să ne raportăm nostalgic.

Pe vremea domnului ministru Marga, care a început marile reforme în învățămînt, s-a trecut la structura cu două semestre. Sensibil egale ca întindere temporală, acestea se încheiau cu trei săptămîni de evaluare. Era o perioadă în care nu se mai preda, iar elevii primeau cel puțin cîte o notă. Primul semestru se termina așadar după sărbătorile de iarnă, pe la început de februarie. Între semestre exista și o vacanță intersemestrială. Experimentul nu a ținut, la săptămînile de evaluare exclusivă s-a renunțat, fapt oarecum firesc, căci oricum există evaluarea de parcurs, sistemul preuniversitar nu își permite să funcționeze după model academic, unde sesiunile de examene sînt firești.

Mai nou, cele două semestre nu mai conțineau perioade dedicate exclusiv evaluării, la finalul lor. Totuși, erau echilibrate, primul se întindea pînă în februarie, conținînd și vacanța sărbătorilor de iarnă, iar înainte de al doilea exista o vacanță de o săptămînă. Vacanța sărbătorilor de Paște aducea un răgaz în timpul celui de-al doilea semestru. Nici profesorii, nici elevii nu sînt mașini, pentru a fi programați de la un an la altul după capricii aleatorii. În acest domeniu – al unei munci susținute cu individualități umane, pe care încerci să le modelezi –, din perspectiva profesorului, odihna, răgazurile, sînt decisive. Iar din perspectiva elevilor, dozarea efortului de a răspunde așteptărilor este, de asemenea, decisivă.

Varianta actuală aprobată de doamna Andronescu pare una nostalgică. O nostalgie după împărțirea anului în trimestre și după încheierea primului semestru înaintea sărbătorilor de iarnă. Ca și cum acolo trebuie să se termine un ciclu de viață. Are în ea ceva ezoteric, ceva mistic, altfel nu-mi pot explica. Primul semestru a rămas de 15 săptămîni. Iau exemplul școlii mele. Din cele 15 săptămîni, una e pentru Școala altfel, căci noi o avem fixată în octombrie, cînd vom și împlini 100 de ani de existență, deci tevatură multă. Prima săptămînă e de acomodare, teste inițiale, poate. Ultima săptămînă se duce cu încheiat de medii, elevii simt aerul de vacanță, nu o poți considera. Rămîn 12 săptămîni, de fapt. Pentru predat, recapitulat, evaluat. Cine nu e din sistem, poate nu înțelege. Iau exemplul materiei mele. La patru ore pe săptămînă, trebuie să dau cinci note unui elev, incluzînd teza. Dar pentru teză se duce încă o săptămînă, cu recapitulare, susținere, corectare. Rămîn 11 săptămîni pentru a preda și a da patru note. Nu zic de mine sau de profesori, mă întorc spre elevi. Ei trebuie să ia note la toate materiile. O spun răspicat: va fi, pentru ei, un calvar. O presiune imensă, greu de gestionat, care îi va epuiza. Tot răspicat spun: această decizie nu ține cont deloc, dar deloc, de interesul elevilor. Al doilea semestru se întinde pe 20 de săptămîni. Obligația legată de numărul notelor e aceeași. Cine stă însă să se gîndească, atunci cînd se ia o astfel de decizie, că nu e totuna să trebuiască să dai/iei cinci note în 15 săptămîni sau în 20 de săptămăni? Nimeni!

Era o problemă faptul că semestrul I era segmentat de vacanța de iarnă? Nu, în mod cert. Vacanța de iarnă ținea două săptămîni, iar cea de primăvară de acum, din timpul semestrului al doilea, ține tot cam așa. Nu e vorba despre ieșirea din ritm a elevilor, nu e vorba despre un algoritm calculat științific, pe baza vreunei curbe de efort. În plus, acum între semestre nu mai există vacanță deloc, fapt iarăși straniu și apăsător. Ca să răspund solicitărilor agenților economici din turism, era și un avantaj economic: în această vacanță, mulți elevi plecau la schi, într-o ultimă escapadă de iarnă.

Iei la bani mărunți decizia și nu îi dai de un capăt logic. Rămîi așa, suspendat, ca în fața unui mister și îl accepți ca atare. De aceea și cred că totul a fost gestionat de o gîndire ancestrală, mistică, articulată pur ezoteric. Cu gîndirea magică nu te poți lupta. Nu-mi rămînde, așadar, decît să invoc și eu spiritele naturii și să le cer să ne ajute să ducem cu bine la bun sfîrșit un nou experiment. 

Horia Corcheș este scriitor și profesor de limba și literatura română.

O mare invenție – contractul social jpeg
Se poate trăi și sub dictatură?
Fără această probă, argumentele celor care apără Justiția și judecătorii își pierd credibilitatea.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Resemnare
Turcia e doar încă un teren de luptă dintr-un război care se poartă intens de-a lungul și de-a latul lumii.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Un „dezavantaj” avantajos
Pe scurt: nu sîntem de acord ca, dacă 25 de parteneri ne vor în Schengen și doi nu, dreptatea să fie de partea celor doi.
Frica lui Putin jpeg
Non scholae...
Cîți nu scriu cu duiumul postări agramate și totuși se fac înțeleși, dovadă că primesc like-uri și au și urmăritori din belșug.
index jpeg 5 webp
James Bond și fabrica de ciocolată a lui Charlie
Oricum, ce altceva este un spion la scara istoriei, dacă nu un copil mare care știe cum să (se) joace, nu-i așa?
A F portait Tulane 23 1 jpeg
Pierdut respect. Găsitorului, recompensă!
Ce a produs această schimbare din ce în ce mai accelerată în ultimii zece, douăzeci de ani?
„Cu bule“ jpeg
Curriculum vitae
În perioada comunistă, formula latinească s-a folosit mai puțin.
HCorches prel jpg
Undercover agent
Redați-le profesorilor demnitatea.
p 7 WC jpg
Alunecînd treptat spre distopie
Legea IA europeană, care urmează să fie finalizată în cursul acestui an, interzice explicit utilizarea datelor generate de utilizatori în scopul „clasificării sociale”.
Comunismul se aplică din nou jpeg
După 30 de ani
Mai sînt destui care cred că americanii nu au fost pe Lună, că totul ar fi fost o mare păcăleală, o făcătură de Hollywood.
index jpeg webp
Sindromul „greaua moștenire”
În cele mai multe cazuri, însă, politicienii se străduiesc să arate că ei sînt inițiatorii proiectelor
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Cadavre și steaguri
De fapt, avem de-a face cu o tactică de evaziune.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Despre vorbitul în public
O cauză frecventă a derapajului oratoric este confuzia, mai mult sau mai puţin conştientă, a genurilor.
Frica lui Putin jpeg
Oglinda
El privi în oglindă și, firește, se văzu pe sine însuși.
index jpeg 5 webp
Republica Turcia de o sută de ani
În rîndul turcilor s-a conturat o nouă filozofie, chiar ideologie: kemalismul. Mustafa Kemal Atatürk a schimbat mentalități.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
„Cu bule“ jpeg
Fotbal și futbol
Să fi fost mai curînd (cum s-a mai presupus) o manifestare de pudibonderie comparabilă cu cele produse de alte obsesii românești mai vechi și mai noi, precum teama de cacofonii?
HCorches prel jpg
Este multă tristețe în sufletul lor
Și totuși, cînd intră la ore, încearcă să aibă zîmbet pe buze. Și totuși, cînd ies de la ore, adesea au zîmbet pe buze.
IMG 8779 jpeg
p 7 WC jpg
O lume a reluărilor nedorite
Inteligența Artificială e, în cele din urmă, un instrument, care poate fi folosit în scopuri bune
Comunismul se aplică din nou jpeg
Crimă și pedeapsă
După eliberare, Bogdan Stașinski a fost preluat probabil de serviciile secrete occidentale și nu se mai știe nimic clar despre el.
O mare invenție – contractul social jpeg
Ce fel de magistrați?
Rostul profund al întregului sistem judiciar constă în realizarea și menținerea armoniei sociale.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Discuția despre extremism
Nu, interzicerea unui partid nu e soluția. Pentru incidente specifice există Codul Penal. Pentru tot restul e vorba de bun-simț.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știu și ce pot economiștii (O întrebare pe care mi-am pus-o prin 2008 și la care încă aștept răspuns...)
Ne lăsăm sau nu ne lăsăm pe mîna „experţilor”? N-avem de ales. Ne lăsăm. Dar pe mîna căruia dintre ei?

Adevarul.ro

image
Cine a fost Vera Putina, presupusa mamă biologică a liderului de la Kremlin
Vera Putina, care a murit, miercuri, 31 mai, la 96 de ani, a ieșit din obscuritate în 1999, pretinzând că este mama biologică a lui Vladimir Putin, pe care a pretins că l-a abandonat când era copil.
image
Frații Tate și interlopii din „Familia DMS“, un sindicat de crimă organizată din România
Andrew și Tristan Tate, anchetați pentru trafic de persoane și viol, au câștigat bani din săli de jocuri de noroc în colaborare cu cel mai mare sindicat de crimă organizată din România, arată o investigație realizată de Rise Project.
image
Ce zodii sunt adevărate mașini de făcut bani. S-au născut pentru asta
Unii dintre nativii zodiacului se mulțumesc cu un serviciu sigur și cu un venit stabil, în timp ce alte semne zodiacale sunt făcute să producă bani pe bandă rulantă.

HIstoria.ro

image
George Gershwin și visul american
George Gershwin (1898-1937) a marcat scena americană la începutul secolului XX.
image
De ce se urau de moarte Ştefan cel Mare şi Vlad Ţepeş. Duşmănia lor apare într-un document de la Vatican!
Vlad Ţepeş, domn al Munteniei în trei rânduri, şi Ştefan cel Mare, voievodul care a condus Moldova timp de aproape jumătate de secol, au avut relaţii sinuoase, în funcţie de conjunctura politică a vremii şi de interesele administrative.
image
Château La Coste, în Provence: ce descoperire!
Ce e, până la urmă, Château La Coste? Un spaţiu magic, construit în jurul unei îndeletniciri cu tradiţie: facerea vinului.