Cu egalitatea pre egalitate călcînd

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 928 din 20 ÔÇô 26 ianuarie 2022
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg

ÔÇŽpentru c─â unele idei pot fi la fel de enervante precum un fir de p─âr crescut ├«n nas. ╚śti╚Ťi despre ce vorbesc. Pe astea le smulgi dintr-una, chiar dac─â ├«╚Ťi dau lacrimile. N-are rost s─â ├«╚Ťi prelunge╚Öti agonia. Egalitatea e o astfel de idee ÔÇô sublim─â, mirific─â, dar lipse╚Öte cu des─âv├«r╚Öire. ├Än numele egalit─â╚Ťii s-au produs unele dintre cele mai odioase crime din istoria umanit─â╚Ťii. ├Än tratatul despre politic─â, Aristotel considera egalitatea prost ├«n╚Ťeleas─â sursa tuturor relelor ╚Öi propunea ca alternativ─â echitatea. Pe scurt, echitatea ├«n viziunea aristotelian─â presupune a da egal egalilor ╚Öi inegal, inegalilor. Sun─â ofensator pentru urechile noastre egalizatoare? S─â ne g├«ndim: nu ar fi absurd s─â-l obligi pe copilul Mozart s─â joace baschet sau pe copilul Ghi╚Ť─â Mure╚Öan s─â c├«nte la pian, doar pentru c─â to╚Ťi copiii trebuie educa╚Ťi la fel? Nu e nevoie de vreun doctorat pentru a ├«n╚Ťelege c─â nu s├«ntem egali dec├«t ├«n fa╚Ťa Domnului. Altminteri, s├«ntem unici ÔÇô ╚Öi ne place c─â s├«ntem a╚Öa: unii mai ├«nal╚Ťi, al╚Ťii mai scunzi, unii mai pricepu╚Ťi la baschet, al╚Ťii mai pricepu╚Ťi la pian, ╚Öi tot a╚Öa.

E o binecuv├«ntare ╚Öi-un blestem. S─â ├«ncepem cu blestemul. Dante (da, da, Dantele ─âla, Alighieri, cu Divina Comedie) pomene╚Öte ├«ntr-un tratat despre monarhia universal─â, scris pe la 1300 toamna, un blestem deja ÔÇ×vechiÔÇŁ: ÔÇ×S─â ai parte de un egal ├«n familie!ÔÇŁ. Aproape o jum─âtate de mileniu mai t├«rziu, pe la 1750 prim─âvara, Rousseau vorbe╚Öte ╚Öi el despre blestemul omului modern, divizat ├«mpotriva sie╚Öi, pentru c─â tr─âie╚Öte prin compara╚Ťie: ÔÇ×C├«nd se g├«nde╚Öte la ceilal╚Ťi, se g├«nde╚Öte la sine, iar c├«nd se g├«nde╚Öte la sine, se g├«nde╚Öte la ceilal╚Ťi.ÔÇŁ Simplu spus, c├«nd m─â g├«ndesc la al╚Ťii, m─â g├«ndesc la ei prin compara╚Ťie cu mine: S├«nt mai t├«n─âr? Mai frumos? Mai bogat? C├«nt mai bine la pian sau joc mai bine baschet? Etc. Pe de alt─â parte, c├«nd m─â g├«ndesc la mine, m─â g├«ndesc, de fapt, la ei: Ce p─ârere au ei despre mine? Ce imagine proiectez? De poet? De prefect? De mafiot? De avocat? Etc. E o competi╚Ťie pe care n-ai cum s-o c├«╚Ötigi, de unde ╚Öi nefericirea omului modern, apud Rousseau. ├Äntotdeauna se va g─âsi vreunul sau vreuna care s─â arate mai bine, s─â c├«nte mai bine la pian sau s─â joace baschet mai bine. Nefericirea-i asigurat─â.

Exist─â ├«ns─â ╚Öi o parte plin─â a paharului. De╚Öi am scris mult despre ei (sau poate de aceea), puritanii nu s├«nt tocmai apropia╚Ťi inimii mele ÔÇô cu o excep╚Ťie: John Winthrop. F─âr─â s─â-l fi citit pe Aristotel-p─âg├«nul, Winthrop a fost profund influen╚Ťat de varianta cre╚Ötinat─â a Stagiritului ÔÇô culmea, pe filiera catolic─â pe care, ca puritan, o repudia. Pe c├«nd se afla la bordul corabiei Arbella, care avea s─â-l duc─â ├«n Lumea Nou─â, a scris Un model de caritate cre╚Ötin─â, care ├«ncepe abrupt, pream─ârindu-l pe Domnul pentru c─â a creat oamenii inegali. ├Än ochii puritanului, inegalitatea aceasta e o binecuv├«ntare, servind at├«t un scop educa╚Ťional, c├«t ╚Öi unul de stimulare a iubirii intracomunitare. Pe scurt, ne iubim pentru c─â s├«ntem diferi╚Ťi ╚Öi avem nevoie unii de ceilal╚Ťi.

Dou─â secole mai t├«rziu, Alexis de Tocqueville vorbe╚Öte despre cele dou─â impulsuri spre egalitate s─âdite ├«n inima omului: unul orientat ├«n sus, care-l face pe om s─â ├«ncerce m─âcar s─â-i imite pe cei mai buni, ╚Öi unul orientat ├«n jos, care-l face pe om s─â-i coboare pe to╚Ťi la nivelul s─âu. Pe acesta din urm─â, Tocqueville ├«l nume╚Öte un ÔÇ×instinct depravatÔÇŁ care-i face pe oameni s─â prefere egalitatea ├«n sclavie inegalit─â╚Ťii ├«n libertate. Am spus ÔÇ×egalitatea ├«n sclavieÔÇŁ? P─âi, taman acesta era argumentul central al celui mai flamboaiant ap─âr─âtor al institu╚Ťiei sclaviei, George Fitzhugh, un soi de Salvador Dal├ş al taberei pro-sclavagiste, chitit s─â impresioneze ╚Öi s─â ╚Öocheze cu orice pre╚Ť. Fitzhugh nu avea sclavi, era s─ârac, citea constant literatura aboli╚Ťionist─â, a c─âl─âtorit ├«n Nord s─â se ├«nt├«lneasc─â cu Harriett Beecher Stowe, autoarea Colibei unchiului Tom, dar s-a ├«ntors ╚Öi mai convins c─â are dreptate: egalitatea e promovat─â de c─âtre capitali╚Ötii vero╚Öi (din Nord), pentru a profita de pe urma celor mai slabi ÔÇô negri, femei, copii etc. Pentru c─â at├«ta vreme c├«t s├«ntem to╚Ťi egali, cei mai slabi nu pot invoca dreptul la nici un fel de protec╚Ťie. E competi╚Ťia ├«n care ÔÇ×cel mai bun c├«╚Ötig─âÔÇŁ. Muncitorii albi din Nord ar tr─âi mai bine dac─â ar fi sclavii cuiva dec├«t sclavii societ─â╚Ťii, adic─â ai nim─ânui. ├Äntre socialismul c─âruia nu-i pas─â de proprietatea privat─â ╚Öi capitalismul c─âruia nu-i pas─â de oameni, sclavagismul reu╚Öe╚Öte s─â ├«mpace capra cu varza. (├Än treac─ât fie spus, termenul ÔÇ×sociologieÔÇŁ apare pentru prima oar─â peste Ocean ├«n dou─â c─âr╚Ťi pro-sclavagism. M─â tot ├«ntreb dac─â amicii sociologi s├«nt con╚Ötien╚Ťi de asta.)

Vi se pare un argument aberant? Este! Dar cum istoria are ironiile ei, argumentul e reciclat acum de grup─âri precum ÔÇ×Occupy Wall StreetÔÇŁ care denun╚Ť─â capitalismul, ╚Öi/sau militeaz─â pentru introducerea unei egalit─â╚Ťi ├«mpotriva naturii. La cel─âlalt cap─ât al spectrului, avem mi╚Öc─ârile identitare, ├«ncep├«nd cu ÔÇ×Black Lives MatterÔÇŁ, care cere drepturi speciale pentru grupul pe care-l reprezint─â. ╚śi aici problema are r─âd─âcini vechi ├«n istoria Americii. C├«nd, dup─â R─âzboiul Civil, s-a propus ├«n sf├«r╚Öit extinderea dreptului la vot, doi buni prieteni au ajuns s─â se certe. Ca o sus╚Ťin─âtoare a drepturilor femeilor, Elizabeth Cady Stanton era asociat─â ╚Öi cu mi╚Öcarea aboli╚Ťionist─â, unde unul dintre lideri era Frederick Douglass. Cum nimeni nu-╚Öi imagina c─â Congresul va accepta extinderea dreptului de vot la ambele categorii, ├«ntrebarea s-a pus: cine ÔÇ×merit─âÔÇŁ mai mult? Douglass a sus╚Ťinut c─â negrii, c├«t─â vreme femeile (albe) au un cuv├«nt de spus prin b─ârba╚Ťii ╚Öi fra╚Ťii lor. Stanton a sus╚Ťinut c─â femeile, pentru c─â ele s├«nt educate ╚Öi ╚Ötiu ce voteaz─â, spre deosebire de negrii analfabe╚Ťi care vor deveni mas─â de manevr─â. Dup─â cum ╚Ötim, a c├«╚Ötigat Douglass, iar femeile mai aveau s─â a╚Ötepte p├«n─â ├«n 1919. Partea bun─â e c─â Douglass ╚Öi Stanton s-au re├«mp─âcat spre sf├«r╚Öitul vie╚Ťii. Nel─âmuririle cu privire la egalitate ├«ns─â persist─â.

Propun, prin urmare, s─â t─âiem r─âul de la r─âd─âcin─â. Cu egalitatea pre egalitate c─âlc├«nd, iat─â por╚Ťile echit─â╚Ťii. S─â nu-l for╚Ť─âm pe Mozart s─â joace baschet ╚Öi nici pe Ghi╚Ť─â Mure╚Öan s─â c├«nte la pian.

Alin Fumurescu este associate professor la Departamentul de ╚śtiin╚Ťe Politice al Universit─â╚Ťii din Houston, autor al c─âr╚Ťii Compromisul. O istorie politic─â ╚Öi filozofic─â (Humanitas, 2019).

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.