Credit, creditor, încredere

Publicat în Dilema Veche nr. 596 din 16-22 iulie 2015
Salutări de la Basel jpeg

● Sondaj de opinie în Germania cu privire la deznodămîntul summit-ului de la Bruxelles. O majoritate consistentă (62%) s-a pronunţat pentru rămînerea Greciei în zona euro. Doar o treime dintre germani susţin soluţia Grexit. 52% din ei consideră e bine ca Greciei să-i fie acordat un al treilea pachet de ajutor financiar. Însă doar puţini dintre cei chestionaţi (18%) cred că guvernul de la Atena va adopta reformele cerute la ultimul summit. Sondajul a fost realizat de postul ARD lunea trecută, la scurt timp după încheierea întîlnirii de 17 ore de la Bruxelles. Datele brute sînt oarecum paradoxale: ele arată că germanii sînt de acord cu susţinerea unei ţări aflate în impas chiar cu riscul ca banii împrumutaţi să nu mai fie recuperaţi. Să fie vorba aici de încredere în ideea europeană? De convingerea că interesele comunităţii (europene) primează asupra intereselor individuale (naţionale)? Sau – dimpotrivă – ajutorul financiar e considerat o compensaţie pentru neajunsurile pricinuite de un sistem inechitabil? ARD nu a interpretat în nici un fel datele sondajului. Dar, mai mult ca sigur, parlamentarii le vor fi consultat pînă vineri dimineaţă, cînd Bundestagul e aşteptat să se pronunţe cu privire la oportunitatea unui sprijin financiar pentru Grecia. 

● Mulţi comentatori europeni consideră că acordul semnat luni de Tsipras pentru obţinerea sprijinului financiar atît de necesar conţine cerinţe mult mai stricte şi mai dezavantajoase decît condiţiile stabilite în urmă cu o săptămînă şi respinse de greci la referendumul de duminică. Printre altele, e vorba despre cedarea suveranităţii: guvernul şi parlamentul trebuie să adopte măsuri şi legi „dictate“ de creditori şi să privatizeze o bună parte a companiilor publice printr-un organism sub tutelă europeană. Multe dintre condiţiile din acord au fost cerute de cancelarul german Angela Merkel. E o chestiune de încredere – a explicat ea. Are de ce să nu aibă încredere în guvernul lui Tsipras: el e cel care cere ajutor financiar (după ce nu reuşeşte să ramburseze la timp un credit), el e cel care acceptă, formal, condiţiile, şi tot el e cel care organizează imediat după aceea un referendum la care le cere grecilor să nu accepte aceleaşi condiţii. Pentru a reveni, cîteva zile mai tîrziu, să ceară, din nou, bani. Cu ce mandat, după ce grecii refuzaseră condiţiile? 

● Apropo de referendum şi de mandatul cu care s-a prezentat Tsipras la summit-ul de la Bruxelles: cu un „OXI“ pe masă, premierul grec a acceptat ajutorul financiar în schimbul unor reforme dureroase. Le va putea vreodată impune? Mai are autoritate în partid după semnarea acestui acord? Mai are majoritate în Parlament? Federaţia sindicatelor funcţionarilor publici a anunţat că va intra în grevă generală pentru a protesta împotriva măsurilor de austeritate prevăzute de guvern. Nu sînt singurele sindicate care au anunţat proteste, dar greva funcţionarilor va încetini şi mai mult aplicarea unor decizii şi măsuri. Cei care au votat „OXI“ la referendum sînt dezamăgiţi (au şi de ce) de guvernanţi. Este posibil ca Tsipras să facă o restructurare a guvernului. Dar va putea restabili încrederea electoratului schimbînd nişte oameni care vor fi nevoiţi să întreprindă exact misiunea predecesorilor? Va cîştiga guvernul remaniat şi încrederea liderilor europeni? 

● Negocierile pentru un nou ajutor financiar acordat Greciei au fost precedate de îndelungi discuţii între liderii europeni şi între cei ai statelor din zona euro în special. Între cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez François Hollande au apărut unele neconcordanţe de opinie. În vreme ce Merkel înclina mai degrabă spre Grexit, Hollande a susţinut cu tărie că Grecia trebuie să rămînă, cu orice preţ, în zona euro. E tot o chestiune de încredere. „Ceea ce am urmărit e mai mult decît interesul Franţei. E vorba de interesul Europei şi de interesul Franţei. Căci interesul Franţei nu poate fi disociat de interesul Europei“, a spus Hollande. Franţa se numără printre creditorii Greciei. Dacă Grecia iese din zona euro, Franţa nu va putea să-şi mai recupereze datoria. Aşa că susţine sprijinul financiar în speranţa că va putea să o primească înapoi, la un moment dat. 

● Pînă una-alta, băncile din Grecia rămîn închise. Euro e în uşoară scădere, dar e stabil. Deocamdată. Şi valoarea monedei unice europene e tot o chestiune de încredere. 

Foto: wikimedia commons

1031545422 jpg
Reformiști și antireformiști
Prima reforma semnificativă a fost în perioada 1996-2000, atunci cînd companiile de stat înregistrau pierderi și datorii foarte mari, care riscau să blocheze economia.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Nu merge bine”
În fapt, Brexit-ul a fost o lecție și un avertisment.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Cîinii și românii
Ascult şi aud, în întuneric, mesajul, totodată imemorial şi eschatologic, al destinului naţional.
Frica lui Putin jpeg
Dumnezeu ca bun de consum
În tot cazul, omul tradițional știa cărui dumnezeu să se închine și cum s-o facă. N-avea de ales decît în ce fel să urmeze tabla valorilor prescrise.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Prizonieri în rang secund?
După ce ne-am enervat și am jurat boicoturi, ne-am potolit repede. N-am boicotat nimic.
m simina jpg
Gara din New York
Dar Grand Central Terminal a avut noroc.
Iconofobie jpeg
Capitale…
În condiţiile unei dinamici culturale fireşti, şi Iaşiul, implică autorul, ar putea avea un destin similar, eliberîndu-se – o dată pentru totdeauna – de complexul „trădării” de la 1859...
„Cu bule“ jpeg
Cuvinte de mimă
Una e să mimezi cuvîntul pinguin, alta e să înlesnești ghicirea unor cuvinte ca destoinic sau adică, de fapt sau păi.
HCorches prel jpg
A construi nu înseamnă neapărat a desființa mai întîi
Se știe cît de puțin stagiu pedagogic se face la orice facultate, pentru a se obține calificarea de profesare în învățămînt.
p 7 Departamentul de Justitie WC jpg
Patrioți doar cu vorba
Cine sînt patrioții și cine sînt tiranii? Efortul de a răspunde la această întrebare va decide dacă America rămîne unită într-un stat de drept sau capitulează în fața violenței devastatoare.
radu naum PNG
Arbitrii români au orbul găinilor?
O veche zicală a meseriei pretinde că un deţinător de fluier trebuie să aibă auzul selectiv (la boscorodelile jucătorilor).
Comunismul se aplică din nou jpeg
Geografia dintotdeauna
Tim Marshall spune că „geografia nu dictează cursul tuturor evenimentelor” și încearcă să nu cadă în capcana unui determinism geografic (care ar putea fi asemănător, nu-i așa, cu determinismul economic marxist).
O mare invenție – contractul social jpeg
Moartea lui Tudor Vladimirescu: asasinat sau executarea unei pedepse?
Codul penal militar intern al Eteriei nu avea nici o valoare juridică.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Rusia trebuie să piardă”
Orice alt deznodămînt va duce la destrămarea ordinii internaționale așa cum o știm acum, cu consecințe ce nu pot fi estimate.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Punct și de la capăt
Dar, în general, reacția unora dintre politicienii și gazetarii autohtoni după eșecul Schengen n-a reușit să depășească mimica unei bosumflări provinciale.
Frica lui Putin jpeg
Antimaniheism
Dar se poate întreba cineva: dacă răul nu se activează fără o anumită, fie și mică, proporție de bine, de ce binele însuși nu e mai puternic și mai activ?
m simina jpg
Pisicile de la Palatul de Iarnă
În altă ordine de idei, aș merge pe mîna Ecaterinei cea Mare: Albastru de Rusia și Angora albă.
AFumurescu prel jpg
Federaliștii și antifederaliștii români
A te trezi cu un picior în fiecare tabără, ca să nu zic luntre, e o binecuvîntare și un blestem.
Iconofobie jpeg
Poeți (și critici?)
Dar şi cei croiţi astfel sînt, la urma urmelor, să admitem, nişte poeţi.
„Cu bule“ jpeg
Mim și mimă
În franceză, după unele oscilații de încadrare într-un gen, mime s-a fixat ca substantiv masculin, iar pantomime ca feminin.
HCorches prel jpg
Oldies but goldies
De la Simona Popescu la Emil Brumaru, de la Mircea Dinescu la Mircea Cărtărescu, autorii contemporani nu lipsesc.
radu naum PNG
Există un stadion nou de fotbal în Ghencea. Pentru ce echipă?
Da, există, dar numai pentru unii. Pentru alţii, nu există. E ca şi cum n-ar fi, ca şi cum în mijlocul acelui cîmp din Ghencea ar fi doar un lan de grîu, sau o groapă ca a lui Ouatu, sau vidul cosmic.
p 7 WC jpg
Revenirea „delictului de gîndire”
O persoană, spunea Atkin, nu poate fi reținută sau privată de bunurile proprii în mod arbitrar, nici chiar în vreme de război.
index jpeg 6 webp
Afacerea Tate și modelul românesc
Era, într-un fel, un amestec de sisteme de vînzare de tip MLM (multi-level marketing) cu principiile funcționării unei secte.

Adevarul.ro

image
Iarna se dezlănțuie. Viscol puternic în România: harta celor mai afectate zone. Anunțurile meteorologilor
Iara se dezlănțuie în următoarele ore. Meteorologii au emis sâmbătă mai multe avertizări cod galben şi portocaliu de ninsori şi de vânt puternic pentru cea mai mare parte a ţării. Vremea rea pune stăpânire pe România.
image
Cât pot să ceară meseriașii pentru o casă simplă, la roșu. „Nu te mai droga, frățică!”
Un român a postat un anunț în care s-a interesat cât ar putea să-l coste o casă de 80 de metri pătrați, pe un singur nivel. Printre răspunsuri, au fost și unele cu totul surprinzătoare.
image
Prima autostradă din România, construită la dorința lui Ceaușescu. În cât timp a fost gata și care era viteza maximă de deplasare
Autostrada Bucureşti-Piteşti, cea mai veche din România, a fost finalizată în doar cinci ani, între 1967 şi 1972, din ordinul lui Nicolae Ceauşescu. Astăzi se împlinesc 56 de ani de la începerea lucrărilor de construire.

HIstoria.ro

image
Moartea căpitanului Valter Mărăcineanu, un erou al Războiului de Independență
Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I” deține în patrimoniul său o fotografie inedită a eroului român Valter Mărăcineanu.
image
Armata lui Vlad Ţepeș: Arme și echipamente
Cu toată lipsa de piese originale din epocă, putem reface echipamentul și armamentul trupelor lui Vlad Ţepeș, bazându-ne pe puținele piese existente, pe sursele pictate și scrise și pe comparații cu zonele din jur.
image
Sfârșitul Bătăliei de la Stalingrad: Capitularea mareșalului Paulus
În timpul nopții de 30 spre 31 ianuarie 1943, Brigada 38 Motorizată, având atașate companiile de geniu, a încercuit zona din jurul Pieței Eroilor Căzuți și magazinul Univermag, întrerupând legăturile telefonice dintre comandamentul mareșalului Friedrich Paulus și unitățile subordonate.