Cotele apelor Dunării

Publicat în Dilema Veche nr. 492 din 18-24 iulie 2013
Cotele apelor Dunării jpeg

„The Shipping Forecast este prognoza meteo marină, cu informaţii suplimentare despre forţa vîntului şi vizibilitate, pentru navele de pescuit, cele de agrement sau cargo, din mările care înconjoară Insulele Britanice. Nici una din aceste informaţii nu are nici cel mai mic folos sau vreo relevanţă pentru milioanele de nonnavigatori care, însă, le ascultă religios, hipnotizaţi de calmul, cadenţa şi recitarea familiară a listelor de nume ale regiunilor, urmate de informaţia despre vînt, apoi prognoza meteo, apoi vizibilitatea – dar cu cuvintele clarificatoare (vînt, prognoză, vizibilitate) omise [din cauza limitei stricte de 370 de cuvinte – n.a.], astfel că buletinul sună în felul următor: «Viking, North Utsire, South Utsire, Fisher, Dogger, German Bight. Vest sau sud-vest trei sau patru, creşte cinci în nord mai tîrziu. Ploaie mai tîrziu. Puternic pînă la moderat, ocazional slab» etc. etc., în tonuri măsurate şi lipsite de emoţie, pînă ce toate cele treizeci şi una de zone maritime sînt acoperite – şi milioane de ascultători englezi, majoritatea neavînd nici cea mai vagă idee despre unde se găsesc toate aceste locuri, sau ce anume pot să însemne cuvintele şi cifrele respective, închid radioul, simţindu-se în mod bizar mîngîiaţi sau chiar binedispuşi de ceea ce poetul Sean Street a numit «recea poezie a informaţiei» din The Shipping Forecast.“ (Kate Fox, Watching the English)

Cine citeşte acest pasaj zîmbeşte nostalgic, cu gîndul la Cotele apelor Dunării. În afară de senzaţia de mătanie pe care o simţeam de cîte ori le auzeam la radio, de obicei la ora prînzului, determinată de toate acele localităţi de care nici la geografie nu prea auzeam, puteam uşor exersa numerale în franceză, odată cu varianta în limba lui Baudelaire, care urma sistematic după cea în limba română.

The Shipping Forecast este transmis de postul de radio BBC 4, din partea Agenţiei Maritime şi de Coastă. Totul a început în 1859, cînd vasul Royal Charter s-a scufundat lîngă Anglesey, în urma unei furtuni; 450 de oameni şi-au pierdut atunci viaţa. Ca să prevină pe cît posibil un astfel de incident, viceamiralul Robert FitzRoy a introdus acest serviciu de avertizare prin telegraf, doi ani mai tîrziu; de atunci încoace, The Shipping Forecast a funcţionat neîntrerupt, cu excepţia celor două Războaie Mondiale.

Pentru englezi, acest buletin maritim a devenit un fel de rugăciune. Antropoloaga Kate Fox povesteşte mai departe, în cartea ei despre comportamentele englezilor, ce scandal s-a iscat, la tentativa autorităţilor meteorologice de a schimba numele uneia dintre zonele evocate în The Shipping Frecast, din Finisterre în FitzRoy, de parcă cineva ar fi încercat să schimbe cuvintele din „Tatăl nostru“. Emisiunea-ritual nu este deloc desuetă, căci nu doar generaţiile mai mature sînt preocupate de prognoza meteo maritimă; fără să mai luăm în calcul miile de glume şi poezii care s-au ţesut, de-a lungul timpului, în jurul lui The Shipping Forecast, putem doar enumera cîteva trupe de muzică celebre care îl pomenesc în diverse melodii: Blur – într-un cîntec din albumul Parklife şi în filmul biografic Starshaped; Beck – în „The Horrible Fanfare/Landslide/Exoskeleton“ de pe albumul The Information; Radiohead în melodia „In Limbo“; Prodigy în „Weather Experience“. Oamenii îşi botează pînă şi animalele de companie după cele 31 de regiuni care fac parte din prognoză.

The Shipping Forecast ilustrează foarte frumos o discuţie pînă la urmă universală: nevoia de ritualuri rămîne la fel de puternică chiar şi după ce o societate s-a „debarasat“ de religie sau de alte instituţii serioase care încadrau tradiţional ritualizarea, cu tot ceea ce aceasta presupune. Ca multe alte concepte „prăfuite“, ritualul, acest cap de pod al antropologiei, membru al clubului conceptelor fondatoare ale disciplinei, a pierdut teren în studiul societăţilor şi al culturilor contemporane. În lumina reflectoarelor, încă de la Émile Durkheim, Claude Lévi-Strauss, Mary Douglas sau Victor Turner, ritualul, considerat trăsătură universală a existenţei sociale umane, s-a retras politicos de pe scena antropologiei contemporane. De ce? Poate pentru că evocă prea multe imagini exotice ale unor primitivi angajaţi în activităţi mistice şi şamanistice, deşi ar putea foarte bine să evoce spălatul pe dinţi sau Jocurile Olimpice. În cazul celor din urmă, The Shipping Forecast şi-a făcut debutul global în faţa unui miliard de (tele)spectatori, la ceremonia de închidere a Jocurilor Olimpice de la Beijing, cînd ştafeta a fost predată Marii Britanii. Crainicul Zeb Soanes a citit starea vremii ca parte dintr-un proiect audio menit să schematizeze cultura britanică, care includea sunete tipice acesteia, cum ar fi Big Ben sau inedita atenţionare a metroului londonez: „Mind the Gap!“

Nu exoticul a plasat ritualul în centrul antropologiei, ci potenţialul său ca fapt inevitabil al unei culturi, de a constitui obiectul unei analize sociale. Ce ne spune despre englezi ritualul ascultării prognozei meteo pentru nişte ape/coaste/insule, în/pe care majoritatea nu vor ajunge niciodată? Aşa cum bine remarca Fox, putem vorbi de cel puţin trei nevoi: cea profundă – de siguranţă şi continuitate, cea excentrică – de petrecere a timpului într-un mod iraţional, şi cea autoderizorie – de a nu lua lucrurile prea în serios.

Ţineam minte că ascultarea cu religiozitate a Cotelor apelor Dunării îmi provoca un fel de linişte inexplicabilă, însă doar citind-o pe Kate Fox am ajuns să înţeleg şi de ce.

Raluca Nagy este antropolog, dr. în ştiinţe sociale al Universităţii Libere din Bruxelles şi al SNSPA Bucureşti.

Foto L. Muntean

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.
image
Wall Street-ul Bucureștiului interbelic
În perioada interbelică, pe Wall Street-ul local, existau nu mai puțin de 80 de bănci, dintre care 50 erau cu dotări la standarde moderne, desfășurându-și activitățile în adevărate opere arhitectonice, care rivalizau cu City-urile marilor capitale europene.