Cotele apelor Dunării

Publicat în Dilema Veche nr. 492 din 18-24 iulie 2013
Cotele apelor Dunării jpeg

„The Shipping Forecast este prognoza meteo marină, cu informaţii suplimentare despre forţa vîntului şi vizibilitate, pentru navele de pescuit, cele de agrement sau cargo, din mările care înconjoară Insulele Britanice. Nici una din aceste informaţii nu are nici cel mai mic folos sau vreo relevanţă pentru milioanele de nonnavigatori care, însă, le ascultă religios, hipnotizaţi de calmul, cadenţa şi recitarea familiară a listelor de nume ale regiunilor, urmate de informaţia despre vînt, apoi prognoza meteo, apoi vizibilitatea – dar cu cuvintele clarificatoare (vînt, prognoză, vizibilitate) omise [din cauza limitei stricte de 370 de cuvinte – n.a.], astfel că buletinul sună în felul următor: «Viking, North Utsire, South Utsire, Fisher, Dogger, German Bight. Vest sau sud-vest trei sau patru, creşte cinci în nord mai tîrziu. Ploaie mai tîrziu. Puternic pînă la moderat, ocazional slab» etc. etc., în tonuri măsurate şi lipsite de emoţie, pînă ce toate cele treizeci şi una de zone maritime sînt acoperite – şi milioane de ascultători englezi, majoritatea neavînd nici cea mai vagă idee despre unde se găsesc toate aceste locuri, sau ce anume pot să însemne cuvintele şi cifrele respective, închid radioul, simţindu-se în mod bizar mîngîiaţi sau chiar binedispuşi de ceea ce poetul Sean Street a numit «recea poezie a informaţiei» din The Shipping Forecast.“ (Kate Fox, Watching the English)

Cine citeşte acest pasaj zîmbeşte nostalgic, cu gîndul la Cotele apelor Dunării. În afară de senzaţia de mătanie pe care o simţeam de cîte ori le auzeam la radio, de obicei la ora prînzului, determinată de toate acele localităţi de care nici la geografie nu prea auzeam, puteam uşor exersa numerale în franceză, odată cu varianta în limba lui Baudelaire, care urma sistematic după cea în limba română.

The Shipping Forecast este transmis de postul de radio BBC 4, din partea Agenţiei Maritime şi de Coastă. Totul a început în 1859, cînd vasul Royal Charter s-a scufundat lîngă Anglesey, în urma unei furtuni; 450 de oameni şi-au pierdut atunci viaţa. Ca să prevină pe cît posibil un astfel de incident, viceamiralul Robert FitzRoy a introdus acest serviciu de avertizare prin telegraf, doi ani mai tîrziu; de atunci încoace, The Shipping Forecast a funcţionat neîntrerupt, cu excepţia celor două Războaie Mondiale.

Pentru englezi, acest buletin maritim a devenit un fel de rugăciune. Antropoloaga Kate Fox povesteşte mai departe, în cartea ei despre comportamentele englezilor, ce scandal s-a iscat, la tentativa autorităţilor meteorologice de a schimba numele uneia dintre zonele evocate în The Shipping Frecast, din Finisterre în FitzRoy, de parcă cineva ar fi încercat să schimbe cuvintele din „Tatăl nostru“. Emisiunea-ritual nu este deloc desuetă, căci nu doar generaţiile mai mature sînt preocupate de prognoza meteo maritimă; fără să mai luăm în calcul miile de glume şi poezii care s-au ţesut, de-a lungul timpului, în jurul lui The Shipping Forecast, putem doar enumera cîteva trupe de muzică celebre care îl pomenesc în diverse melodii: Blur – într-un cîntec din albumul Parklife şi în filmul biografic Starshaped; Beck – în „The Horrible Fanfare/Landslide/Exoskeleton“ de pe albumul The Information; Radiohead în melodia „In Limbo“; Prodigy în „Weather Experience“. Oamenii îşi botează pînă şi animalele de companie după cele 31 de regiuni care fac parte din prognoză.

The Shipping Forecast ilustrează foarte frumos o discuţie pînă la urmă universală: nevoia de ritualuri rămîne la fel de puternică chiar şi după ce o societate s-a „debarasat“ de religie sau de alte instituţii serioase care încadrau tradiţional ritualizarea, cu tot ceea ce aceasta presupune. Ca multe alte concepte „prăfuite“, ritualul, acest cap de pod al antropologiei, membru al clubului conceptelor fondatoare ale disciplinei, a pierdut teren în studiul societăţilor şi al culturilor contemporane. În lumina reflectoarelor, încă de la Émile Durkheim, Claude Lévi-Strauss, Mary Douglas sau Victor Turner, ritualul, considerat trăsătură universală a existenţei sociale umane, s-a retras politicos de pe scena antropologiei contemporane. De ce? Poate pentru că evocă prea multe imagini exotice ale unor primitivi angajaţi în activităţi mistice şi şamanistice, deşi ar putea foarte bine să evoce spălatul pe dinţi sau Jocurile Olimpice. În cazul celor din urmă, The Shipping Forecast şi-a făcut debutul global în faţa unui miliard de (tele)spectatori, la ceremonia de închidere a Jocurilor Olimpice de la Beijing, cînd ştafeta a fost predată Marii Britanii. Crainicul Zeb Soanes a citit starea vremii ca parte dintr-un proiect audio menit să schematizeze cultura britanică, care includea sunete tipice acesteia, cum ar fi Big Ben sau inedita atenţionare a metroului londonez: „Mind the Gap!“

Nu exoticul a plasat ritualul în centrul antropologiei, ci potenţialul său ca fapt inevitabil al unei culturi, de a constitui obiectul unei analize sociale. Ce ne spune despre englezi ritualul ascultării prognozei meteo pentru nişte ape/coaste/insule, în/pe care majoritatea nu vor ajunge niciodată? Aşa cum bine remarca Fox, putem vorbi de cel puţin trei nevoi: cea profundă – de siguranţă şi continuitate, cea excentrică – de petrecere a timpului într-un mod iraţional, şi cea autoderizorie – de a nu lua lucrurile prea în serios.

Ţineam minte că ascultarea cu religiozitate a Cotelor apelor Dunării îmi provoca un fel de linişte inexplicabilă, însă doar citind-o pe Kate Fox am ajuns să înţeleg şi de ce.

Raluca Nagy este antropolog, dr. în ştiinţe sociale al Universităţii Libere din Bruxelles şi al SNSPA Bucureşti.

Foto L. Muntean

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, după 30 de ani, românii, alături de ceilalți europeni, de această dată, să se afle în situația în care să suporte o serie de restricții de consum nepopulare și dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
À la guerre...
Campania declanșată împotriva Amnesty International este în cel mai bun caz ineficientă, în cel mai rău – dăunătoare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului renaşte (supravieţuieşte) viguros pe scena noastră politică şi are la bază aceeaşi congenitală inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinată.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele sînt prin definiție nu numai încăpățînate, ci și cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa legătura fascinantă dintre prost și deșteptul lui și, în consecință, mediul de viață cel mai propice pentru deșteptul proștilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. Și continuă. Trebuie doar să știi să surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disecții
Ce își cunoaște omul mai bine decît proprietatea, posesiunea (simbolică sau materială) cu care generează, gradual, raporturi de consubstanțialitate?
„Cu bule“ jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de bătrînii săi înțelepți
Cum să-i fidelizăm și să le oferim bucuria de a mai dărui din ceea ce au acumulat o viață?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sfîrșitul „mesei gratuite” în Uniunea Europeană
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la Răsărit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenuleţ electric de jucărie. Arată bine, se mişcă bine şi reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Mergînd într-o zi la unele dintre aceste băi din Telega, la Șoimu, cu toată istoria asta în cap, nu mică mi-a fost mirarea să întîlnesc niște personaje interesante.
O mare invenție – contractul social jpeg
Dincolo de costul și eficiența sancțiunilor internaționale
Sancțiunile împotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de cînd mă ştiu, între asceză şi lăcomie, între Yoga ierbivoră şi Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, că ne-ați speriat, bată-vă să vă bată....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
Pînă la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semnături de susținere, din toate colțurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta îngustă și elegantă, brațele ghidonului și sunetul pe care îl scotea noul scuter îl asemănau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristică metafizică
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta atît de grav o generație, retezîndu-i pofta de a trăi?
„Cu bule“ jpeg
Longevivi
Adjectivul „longeviv” este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lungă a unei vieți umane, ci și pe aceea a unei activități oarecare îndeplinite de o persoană.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred că în școli instituția psihologului școlar ar trebui să capete o mult mai mare vizibilitate și importanță.
Un sport la Răsărit jpeg
Mai există ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Există o teorie imbecilă conform căreia la stadion poţi face mai orice, „nu sîntem la teatru“, e bine să existe un loc unde să se descarce flăcăii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Turismul ne e străin
Morișca merge oricum și mereu apar alți clienți fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce lipsește pe piața politică
Tejghelele vieții noastre politice, deși multicolore în aparență, sînt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
Românii, la fel de „atenţi” cu mediul ca francezii în urmă cu 30 de ani. Cum se comportă acum cei din Vestul Europei
Acum 30 de ani, francezii aruncau chiştoacele pe plajă, PET-urile în ape şi se comportau exact ca românii în anul 2022. Între timp, lucrurile s-au schimbat radical în Franţa
image
Mărturiile şoferiţei care a omorât patru muncitori la Iaşi. Femeia spune că n-a fost acolo, ci se uita la desene animate
O echipă a firmei Citadin din subordinea Primăriei Iaşi se afla la o lucrare, într-o noapte de iunie, când a fost spulberată de maşina condusă de o femeie în stare de ebrietate. Patru oameni au murit, iar patru au fost răniţi.
image
Paguba unor români care şi-au rezervat vacanţe în Grecia. „O voce răstită a spus că doar turiştii din România fac asta”
Mai mulţi români care voiau să-şi rezerve vacanţa în Grecia au fost victimele unor escroci. Acum, turiştii au pierdut sute şi chiar mii de euro pe care e posibil să nu-i mai recupereze.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciadă
În ziua de 27 noiembrie 1095, pe câmpul din fața orașului Clermont, câteva sute de oameni așteptau să audă predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al Războiului ruso-turc din 1877-1878
Războiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unități otomane, rusești și românești în principal, dar și trupe sârbești și muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.