Cortina de fier

Mai ales cînd circulă, prin traducere, dintr-o cultură în alta, metaforele „îngheţate“ sau clişeizate îşi pot schimba, în grade diferite, sensul sau modul de întrebuinţare, uneori fără ca vorbitorii să-şi dea seama de diferenţe. Formula (tradusă, calchiată) cortină de fier nu şi-a modificat prea mult sensul în română, dar unele dintre noile ei utilizări ilustrează fenomenul de imperceptibilă deviere prin „acomodare“ la contextul altei limbi. Despre istoria formulei – în engleză iron curtain, în franceză rideau de fer, în italiană cortina di ferro etc. – se găsesc destule informaţii în enciclopedii: cu atestări mai vechi, dar impusă în retorica Războiului Rece, mai ales în urma folosirii ei de către Churchill, într-un celebru discurs din 1946, ţinut la Fulton. Discursul respectiv urma, de altfel, să fie identificat chiar ca „discursul cortinei de fier“ (de exemplu, într-un volum din 1999: J.W. Muller, ed., Churchill’s „Iron Curtain“ speech fifty years later). Preluată de mai multe limbi, formula a pătruns şi în dicţionarele generale. E destul de evident că nu putea fi cuprinsă în dicţionarele româneşti de dinainte de 1989, din pricina conţinutului ei ideologic şi a conotaţiilor critice. În Dicţionarul de cuvinte recente (DCR2, ediţia a doua, 1997), Florica Dimitrescu preciza că sintagma circulase totuşi în română, în perioada comunistă, în oralitate (mai ales în cea subversivă).

Se pare că formula iron curtain avea deja în engleză (ca şi corespondentele ei din alte limbi) şi sensul de „barieră extrem de rezistentă“, dobîndit nu doar prin metaforă, ci şi prin extinderea unei utilizări denotative (cu referire la cortina metalică de protecţie contra incendiilor, folosită în trecut în teatre). În română, termenul cortină, împrumutat în secolul al XIX-lea din italiană, s-a specializat pentru obiectul din sala de teatru („draperie care desparte scena de sală“), pentru că sensul mai larg al italienescului cortina (între timp, în italiană, termenul curent pentru „cortină“ este sipario, în vreme ce cortina e mai ales perdeaua casei obişnuite) era deja reprezentat de turcismul perdea, care a rezistat foarte bine. Într-o primă perioadă, perdea era termenul folosit şi pentru cortina teatrală („La ridicarea perdelii, Trahanache este la masa prezidenţială“ – Caragiale, O scrisoare pierdută), iar cortină era propus ca un înlocuitor modern al său, în orice context; în Dicţionarul limbii române al lui Laurian şi Massim (1871), cortină apare cu sensul „coperămînt de pînză (...) sau de altă materie“, exemplificat de „cortina sau cortinele unui pat, cortina cortului însuşi (...), cortina scenei, cortine de ferestre“.

În momentul de faţă, sintagma cortină de fier apare în contexte care îi conservă sensul iniţial metaforic, de barieră politică („linie care despărţea Europa în ţări comuniste şi ţări necomuniste, în timpul Războiului Rece“, DCR2): „Europa dincolo de cortina de fier“ (istoriacomunismului.blogspot.com); „filme de dincolo de cortina de fier“ (adevarul.ro). Pe de altă parte, cortină a dezvoltat reţele asociative specifice obiectului familiar – „Cortina de Fier a început să se destrame în 1989“ (realitatea.net) – şi conservate din istoria cuvîntului („acoperămînt“), probabil şi prin contaminare cu alte metafore ale ocupaţiei, închiderii, oprimării: „Documentar: Sub Cortina de Fier“ (evz.ro); „românii (...) tocmai ieşiţi de sub Cortina de Fier (ziare.com); „50 de ani sub Cortina de Fier“ (ziarulmetropolis.ro); „Vecinii noştri mai breji de sub Cortina de Fier“ (gazetaromaneasca.com). Cortina de fier românească e percepută, aşadar, nu doar ca o barieră, ci şi ca un fel de cort (cuvînt, de altfel, înrudit etimologic), ca o formă de acoperire şi apăsare.

Sintagma produce – nu numai în română – şi alte ambiguităţi, în legătură cu acţiunile la care este supusă, de ridicare sau lăsare. Căderea cortinei de fier se poate referi atît la momentul de după război (în alternanţă cu lăsarea cortinei: Cînd se lăsa „Cortina de fier“: acum 50 de ani, S. Ghinea, 1995), cît şi la cel din 1989 (în asociere cu căderea zidului): „Căderea cortinei de fier: (...) Decembrie Roşu ’89“ (tvrplus.ro); un volum din 2013 poartă în titlu ideea de cădere a cortinei – ca distrugere a acesteia: P.I. Barta, ed., The fall of the iron curtain and the culture of Europe. Churchill folosea în 1946 metafora coborîrii, a lăsării cortinei („an iron curtain has descended across the continent“), în vreme ce pentru alţii, astăzi, actul iniţial de constituire a unei bariere e descris ca ridicare a cortinei: „paranteza deschisă după al doilea război mondial prin ocupaţia sovietică a estului Europei şi ridicarea cortinei de fier“ (business24.ro). Ridicarea poate fi însă şi o metaforă a dispariţiei obstacolului: „cortina de fier a fost ridicată de către estici, nu însă de către vestici“ (I. Bădescu, Tratat de geopolitică); „2009 – Mai mulţi şefi de stat şi de Guvern au sărbătorit, la Budapesta, 20 de ani de la ridicarea Cortinei de Fier“ (protv.md).  

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea Bucureşti.