Confortabil şi fluent

Publicat în Dilema Veche nr. 755 din 9-15 august 2018
„Cu bule“ jpeg

Traducerile grăbite favorizează cea mai insidioasă formă de influenţă a unei limbi asupra alteia: cea manifestată prin imitarea construcţiilor sintactice. Cei mai mulţi vorbitori nici măcar nu observă calcurile sintactice, iar şcoala încă nu le-a integrat în inventarul (învechit) de recomandări normative, aşa că drumul lor e liber şi răspîndirea – extrem de rapidă. A fost semnalată, de mai multă vreme, asocierea, nefirească în română, a adjectivului confortabil cu verbul a fi cu subiect uman, folosită pentru a descrie o stare de spirit, o atitudine faţă de o situaţie anume: „Sînt confortabil cu…“ Pentru noua construcţie (care nu răspunde nici unei necesităţi, nu umple un loc gol) există suficiente formule echivalente, bine ancorate în tradiţia uzului, între care se poate alege în funcţie de context: sînt mulţumit de…, îmi convine…, mă acomodez cu…, ba chiar şi (în forma cea mai apropiată, cu adverb) – mă simt confortabil. În engleză, adjectivul comfortable are atît sensul „comod“, referitor la obiecte, cît şi sensul „relaxat“, „lipsit de griji şi probleme“, referitor la persoane şi la stările lor psihice. Sensul adjectivului confortabil în română, aşa cum este înregistrat de dicţionarele noastre („care oferă confort; comod“, în DEX), face ca utilizarea sa în directă legătură cu persoanele să fie inadecvată; pot fi confortabile doar camerele, scaunele, hainele etc.

În ciuda unor recomandări şi explicaţii clare, oferite de exemplu de Adina Dragomirescu şi Alexandru Nicolae, în volumul 101 greşeli de lexic şi de semantică (2011), sensul nou şi construcţia preluată din engleză sînt destul de frecvente în româna actuală. Formulările calchiate au apărut de mai multe ori în declaraţii publice şi în presă: „Preşedintele Senatului (…) a declarat sîmbătă, la Sinaia, că nu este «foarte confortabil» cu soluţia de scutire de impozite“ (agerpres.ro, 10.02.2018); „Eu nu sînt confortabil cu această, aşa să zic, avalanşă de ştiri că a venit Apocalipsa“ (realitatea.net, 4.07.2018); „există o gestiune mai strînsă a banilor şi sînt confortabil cu asta“ (zf.ro, 5.07.2018); „deocamdată am luat o decizie și sînt confortabil cu decizia respectivă“ (revistabiz.ro); „nu sînt confortabil cu gîndul că voi mînca gîndaci“ (nutritie.bio); un context tipic este cel al CV-urilor care abundă în clişee („sînt confortabil cu lucrul într-un mediu dinamic“ etc.).

Un tipar similar copiat din engleză apare în cazul adjectivului fluent. Adjectivul caracterizează în română doar modul de a vorbi, nereferindu-se direct la persoane; în DEX definiţia sa este precedată de o paranteză care îi restrînge clar contextele de utilizare: „(Despre vorbire, frază etc.) curgător, cursiv; limpede“. În engleză, adjectivul poate caracteriza şi persoane, din punctul de vedere al abilităţilor lor lingvistice; construcţia de tipul „I’m fluent in…“ este frecvent calchiată în română, aşa cum se vede în numeroase CV-uri şi anunţuri publicitare disponibile în Internet: „Sînt fluent în engleză şi conversant în franceză“ (publi24.ro). Recent, cu ocazia nominalizării unui nou ambasador american, construcţia a pătruns masiv în limbajul presei, indicînd lipsa de atenţie în traducere sau pur şi simplu preluarea automată a textului furnizat de agenţiile de ştiri. De fapt, sursele jurnalistice s-au diferenţiat destul de clar prin opţiunile lor lingvistice, în măsura în care fie au produs sau au transmis calcul – „este fluent în limba română“ (mediafax.ro, evz.ro, hotnews.ro etc.) –, fie au găsit echivalentele fireşti, folosind adverbul fluent: „vorbeşte fluent româna“ sau „vorbeşte fluent limba română“ (revista22.ro, republica.ro, adevarul.ro, digi24.ro, stirilekanald
.ro etc.).

Aşa cum era de aşteptat, construcţiile de mai sus tind să pătrundă în momentul de faţă şi în franceză, de unde româna a preluat în trecut adjectivele confortabil şi fluent; formule ca je suis confortable avec…, je suis fluent en… apar în Internet, mai ales în texte scrise în franceza din Canada, dar sînt şi criticate de mulţi vorbitori. În asemenea cazuri, se observă destul de bine cum construcţiile imitate nu aduc nici o informaţie în plus, nu sînt nici mai clare, nici mai scurte decît posibilele lor echivalente, recursul la traducerea cuvînt cu cuvînt fiind doar un semn al lipsei de efort sau de cultură lingvistică. Se pare că unii se consideră fluenţi şi sînt confortabili cu asta. 

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea din București. A publicat, între altele, volumele Limbaj și politică (Editura Universității București, 2007) și 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecția „Viața cuvintelor“, 2010).

O mare invenție – contractul social jpeg
Dincolo de costul și eficiența sancțiunilor internaționale
Sancțiunile împotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de cînd mă ştiu, între asceză şi lăcomie, între Yoga ierbivoră şi Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, că ne-ați speriat, bată-vă să vă bată....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
Pînă la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semnături de susținere, din toate colțurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta îngustă și elegantă, brațele ghidonului și sunetul pe care îl scotea noul scuter îl asemănau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristică metafizică
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta atît de grav o generație, retezîndu-i pofta de a trăi?
„Cu bule“ jpeg
Longevivi
Adjectivul „longeviv” este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lungă a unei vieți umane, ci și pe aceea a unei activități oarecare îndeplinite de o persoană.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred că în școli instituția psihologului școlar ar trebui să capete o mult mai mare vizibilitate și importanță.
Un sport la Răsărit jpeg
Mai există ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Există o teorie imbecilă conform căreia la stadion poţi face mai orice, „nu sîntem la teatru“, e bine să existe un loc unde să se descarce flăcăii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Turismul ne e străin
Morișca merge oricum și mereu apar alți clienți fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce lipsește pe piața politică
Tejghelele vieții noastre politice, deși multicolore în aparență, sînt, de fapt, goale.
Viktor Orbán (9298443437) jpg
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Orbán și românii
Indiferent însă de ceea ce îl mînă în luptă pe dl Orbán, nota sa de plată e mult întîrziată.
Frica lui Putin jpeg
Cenaclul „Flacăra” 2.0
Nu, Adrian Păunescu nu a fost un „colaboraţionist”. El a fost un coautor, poate printre cei mai importanţi, al cultului lui Ceauşescu.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
O spectaculoasă prăbușire mută – o întîmplare din deceniul Iohannis
Cu adevărat uimitoare sînt căderile care nu produc niciun zgomot.
Phone Booth with Tower Bridge (36387425206) jpg
Cabina de telefon
În Marea Britanie, tradiționalele cabine roșii de telefon au devenit mici galerii de artă.
Iconofobie jpeg
Detalii complicate
Putem sesiza incongruențe multiple între omul creator și – jucîndu-ne puțin cu noțiunile – creatorul trăitor.
„Cu bule“ jpeg
Teoria chibritului
„A face teoria chibritului” e una dintre expresiile colocviale și umoristice cunoscute de toată lumea, dar pe care dicționarele noastre nu le-au înregistrat.
HCorches prel jpg
Atunci ne vom transforma într-un algoritm matematic
Nu matematica, nu fizica, nu chimia sînt cele care dau unei națiuni identitate. Ci limba, literatura, istoria, artele.
p 7 WC jpg
Crizele de astăzi sînt altfel
Crizele nu mai sînt evenimente rare și izolate, care afectează un grup restrîns de persoane.
Un sport la Răsărit jpeg
Carevasăzică, Viktor Orbán ține cu Csikszereda?
Tipul e un fabulos afacerist care foloseşte orice mijloc, orice tertip pentru a-şi mări capitalul, financiar sau electoral.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Pensionarii de la terasă
Îmi vin în minte pensionarii străini, turiști prin România anilor ’70-’80, care ne uimeau prin mobilitatea, veselia și seninătatea lor.
O mare invenție – contractul social jpeg
Jus cogens
Cine are cîștig de cauză într-un conflict? Cel care e mai puternic sau cel care are dreptate?

HIstoria.ro

image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediată timp de zece ani și apoi cucerită de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii Războiului Troiei ar fi fost, conform „Iliadei”, răpirea Elenei, cunoscută drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus și a Ledei.
image
Şiretlicurile lui Vlad Țepeș: Începutul războiului cu otomanii
În 1460, câțiva dintre boierii nemulțumiți de Vlad Țepeș au sosit la Curtea lui Mahomed al II-lea și i-au prezentat situația din Valahia și probabil unele povești exagerate de-ale lor. Chemat imediat la Edirne/Adrianopol pentru a duce tributul și 500 de băieți, Vlad a trimis vorbă sultanului...
image
Dacia romană, o provincie puternic militarizată
Distribuţia armatei în interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, şi anume de a separa şi supraveghea neamuri „barbare” care erau potenţial periculoase, în special dacă se aliau între ele contra Romei, cum au fost în special sarmaţii iazigi.