Comerţul echitabil - la ce bun?

Publicat în Dilema Veche nr. 440 din 19-25 iulie 2012
Revenirea Rusiei la vechiul tipar png

De-a lungul istoriei, termenul de ÔÇ×fair tradeÔÇť a avut mai multe semnifica┼úii. Liga Comer┼úului Echitabil a fost ├«nfiin┼úat─â ├«n Anglia, ├«n 1881, pentru a restric┼úiona importul din ┼ú─ârile str─âine. ├Än Statele Unite, sindicatele oamenilor de afaceri ┼či ale muncitorilor foloseau legile acestui ÔÇ×fair tradeÔÇť pentru a construi ceea ce economistul Joseph Stiglitz denume┼čte ÔÇ×bariere de s├«rm─â ghimpat─â ├«mpotriva importurilorÔÇť. Aceste legi anti-dumping permit unei companii care suspecteaz─â un rival extern c─â vinde un produs sub pre┼ú s─â solicite guvernului s─â impun─â un tarif special care s─â o protejeze de concuren┼úa neloial─â.

Sumbrele inten┼úii protec┼úioniste s├«nt departe de ceea ce au ├«n minte binevoitorii organizatori ai Simpozionului anual de Comer┼ú Echitabil din Marea Britanie, la care am participat ┼či am ┼či cump─ârat dou─â ciocolate ┼či un borcan de unt de arahide, am├«ndou─â ÔÇ×fair-tradeÔÇť. Scopul lor l─âudabil este s─â creasc─â pre┼úul ├«ncasat de c─âtre fermierii din ┼ú─ârile ├«n curs de dezvoltare pentru produsele lor, elimin├«nd profiturile umflate ale intermediarilor de care ei depind, pentru a-┼či plasa m─ârfurile pe pie┼úele ├«ndep─ârtate. Produsele fair-trade ÔÇô precum cacao, cafea, ceai ┼či banane ÔÇô n-au un concurent ├«n produsele autohtone din Europa ┼či de aceea nu cer motive protec┼úioniste.

Lucrurile se petrec astfel: ├«n schimbul asigur─ârii unui pre┼ú garantat ┼či a respect─ârii ÔÇ×unor standarde de munc─â ┼či de mediu stabiliteÔÇť (salarii minime, absen┼úa pesticidelor), cooperativele agricole din ┼ú─ârile s─ârace primesc un timbru Fairtrade pentru produsele lor, emis de Organiza┼úia de Garantare Fairtrade. Aceast─â certificare permite supermarket-urilor ┼či altor distribuitori s─â-┼či v├«nd─â produsele la un pre┼ú mai ridicat. Fermierii lumii a treia beneficiaz─â de sporirea profitului, ├«n timp ce consumatorii din ┼ú─ârile bogate se simt virtuo┼či: ceea ce pare a fi un mariaj perfect.

Mi┼čcarea Fair-trade, lansat─â ├«n 1980, s-a extins rapid. ├Än 1997, Camera Comunelor din Marea Britanie a avut o ini┼úiativ─â notabil─â: a decis s─â foloseasc─â numai cafea Fair-trade. Spre finele lui 2007, mai mult de 600 de organiza┼úii de produc─âtori, reprezent├«nd 1,4 milioane de fermieri din 58 de ┼ú─âri, vindeau produse Fair-trade. Ast─âzi, un sfert din bananele din supermarket-urile britanice s├«nt v├«ndute cu timbrul Fairtrade. Dar produsele etichetate astfel reprezint─â o frac┼úiune foarte mic─â ÔÇô de obicei mai mic─â de 1% ÔÇô din v├«nz─ârile globale de cacao, ceai, cafea etc.

Scopul economic al garant─ârii pre┼úurilor este binecunoscut: stabilizarea pre┼úurilor produselor de baz─â, care s├«nt expuse fluctua┼úiilor dramatice, stabilizeaz─â veniturile produc─âtorilor. Pornind de la acest fapt, John Maynard Keynes a propus, ├«n 1942, s─â se creeze ÔÇ×stocuri tamponÔÇť pentru m─ârfurile de baz─â, care deservesc cererea, c├«nd pre┼úurile pie┼úei scad, ┼či suplimenteaz─â oferta, c├«nd acestea cresc. Propunerea lui Keynes nu a fost niciodat─â preluat─â de Acordul Bretton Woods din 1944 ┼či n-a avut ecou nici ├«n 1970, c├«nd schemele de ÔÇ×stocuri tamponÔÇť au fost readuse ├«n discu┼úie.

Economi┼čti de st├«nga precum Ra├║l Prebisch au propus mai t├«rziu teoria ÔÇ×declinului condi┼úiilor comercialeÔÇť pentru produsele de baz─â: tendin┼úa pre┼úurilor acestora pe termen lung fiind aceea de a sc─âdea sub cele ale produselor industrializate. Aceast─â tendin┼ú─â p─ârea s─â existe de la jum─âtatea anilor ÔÇÖ80, c├«nd produc─âtorii de m─ârfuri au tr─âit un declin persistent al pre┼úurilor. ├Än plus, fluctua┼úiile pre┼úurilor de-a lungul acelei perioade au fost imense, cu efecte grave asupra ┼ú─ârilor africane sub-Sahariene ┼či a altor ┼ú─âri ├«n curs de dezvoltare, care erau ├«n mare m─âsur─â dependente de venituri din exportul de m─ârfuri.

Cu toate acestea, de atunci declinul pre┼úurilor a fost inversat. Pre┼úurile m─ârfurilor alimentare a crescut cu 150% din 2001, acest lucru sporind ┼či veniturile produc─âtorilor fermieri, independent de eforturile mi┼čc─ârii fair-trade. Argumentul ÔÇ×declinul mijloacelor de comer┼úÔÇť s-a pr─âbu┼čit.

Dar pre┼úurile produselor de baz─â r─âm├«n mult mai volatile dec├«t cel al produselor industriale ┼či al serviciilor, provoc├«nd o imens─â fluctua┼úie ├«n veniturile produc─âtorilor. Aceasta a exagerat efectele boom-urilor, dar ┼či ale crizelor economice. Astfel, problema stabiliz─ârii pre┼úurilor nu a disp─ârut.

Este dificil s─â prevezi cum poate contribui mi┼čcarea fair-trade la rezolvarea acestei probleme, pentru c─â singura politic─â valabil─â pentru a stabiliza veniturile produc─âtorilor este controlul de m─ârfuri. Dar aceasta dep─â┼če┼čte scopul comer┼úului echitabil.

┼óinta tuturor versiunilor de fair-trade este cea de ÔÇ×free-tradeÔÇť, adic─â comer┼úul liber, ┼či cele mai dezastruoase atacuri asupra Fairtrade-ului au venit chiar din partea sus┼úin─âtorilor. ├Äntr-un pamflet publicat ├«n 2008, la Institutul Adam Smith, intitulat ÔÇ×Comer┼úul neechitabilÔÇť (ÔÇ×Unfair TradeÔÇť), Mark Sidwell argumenteaz─â c─â Fairtrade-ul men┼úine lipsa de competitivitate a fermierilor, pun├«nd opreli┼čti diversific─ârii ┼či mecaniz─ârii. De asemenea ÔÇô afirm─â Sidwell ÔÇô, schema Fairtrade-ului transform─â ┼ú─ârile ├«n curs de dezvoltare ├«n ghetouri agrare, ├«n care oamenii muncesc mult pentru c├«┼čtiguri minime, refuz├«ndu-se astfel ┼čansele genera┼úiilor urm─âtoare la un viitor mai bun.

┼×i f─âr─â a se lua ├«n considerare efectele pe care Fairtrade le are asupra celor mai s─âraci oameni din aceste ┼ú─âri ÔÇô nu fermierii, ci muncitorii zilieri, cei care s├«nt exclu┼či din aceast─â schem─â de regulile severe ┼či standardele ├«nalte ale muncii. Cu alte cuvinte, Fairtrade-ul ├«i protejeaz─â pe fermieri, ┼či ├«mpotriva rivalilor, dar ┼či a muncitorilor agricoli.

Consumatorii ÔÇô argumenteaz─â Sidwell ÔÇô s├«nt, de asemenea, ├«n┼čela┼úi. Doar o propor┼úie mic─â, de 1%, din pre┼úul pe care avem ÔÇ×privilegiulÔÇť de a-l pl─âti pentru o tablet─â de ciocolat─â va ajunge, probabil, la produc─âtorii de cacao. Iar eticheta de Fairtrade nu este neap─ârat o garan┼úie a calit─â┼úii: cum produc─âtorii primesc un pre┼ú minimal pentru produsele fair-trade, vor vinde produsele de calitate superioar─â pe pia┼úa liber─â.

Dar, ├«n ciuda neajunsurilor economice, mi┼čcarea fair-trade n-ar trebui dispre┼úuit─â. De┼či cinicii sus┼úin c─â singurul avantaj este flatarea consumatorilor, care se simt m├«ndri de ajutorul pe care ├«l ofer─â cump─âr├«nd produsele etichetate ÔÇô cam cum se sim┼úeau ├«n vechea Biseric─â Catolic─â cei ce cump─ârau indulgen┼úe ÔÇô, asta ├«nseamn─â s─â vorbe┼čti superficial despre fair-trade. De fapt, mi┼čcarea este acea sc├«nteie a protestului contra consumismului s─âlbatic, baza rezisten┼úei contra logicii impersonale ┼či expresie a activismului de grup.

Justificarea nu-i va convinge pe economi┼čti, care prefer─â ra┼úionamentul sec. Dar nu este deplasat s─â ne convingem c─â nu trebuie s─â facem ├«ntotdeauna pe placul economi┼čtilor ┼či birocra┼úilor.

Robert Skidelsky este membru al Camerei Lorzilor din Marea Britanie, profesor emerit de economie politic─â la Universitatea Warwick, autor al unei biografii premiate a economistului John Maynard Keynes.

Copyright: Project Syndicate, 2012. www.project-syndicate.org 

traducere de Stela GIURGEANU 

Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Cultura de Internet (o ├«nsemnare ÔÇô ├«nc─â ├«ndrept─â╚Ťit─â, cred ÔÇô din 2008)
At├«ta doar: c├«nd e┼čti ├«n faza de ├«nv─â┼úare, nu se cade s─â adop┼úi, ┼úan┼úo┼č, postura ├«nv─â┼ú─âtorului. Mai ai ├«nc─â de butonatÔÇŽ
Frica lui Putin jpeg
Determinism geografic și decizie morală
Probabil, totu╚Öi, c─â determinismul geografic joac─â un anume rol ├«n judec─â╚Ťile noastre politice, sociale, culturale, dar, ca orice determinism, are limite. Iar c├«nd ├«ncerc─âm s─â vedem dincolo de ele, nu putem ignora o decizie moral─â, adic─â libertatea.
AFumurescu prel jpg
Na╚Ťiuni (ne)ru╚Öinate
Practic, constat tot mai des c─â exist─â at├«t oameni, c├«t ╚Öi na╚Ťiuni ce par complet str─âine conceptului de ru╚Öine.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Italian. Responsabil
Italia nu va fi locul ├«n care suveranismul ╚Öi izola╚Ťionismul s-au dus s─â moar─â. ├Äns─â, cel pu╚Ťin pentru o vreme, cele dou─â vor l─âsa loc unui foarte necesar pragmatism.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
RT France v. Consiliul Uniunii Europene
Apoi, aceast─â func╚Ťionare eficient─â nu a sacrificat nici unul dintre principiile procesului echitabil. RT France a avut acces la Justi╚Ťie, s-a bucurat de dreptul la ap─ârare ╚Öi de o analiz─â independent─â ╚Öi impar╚Ťial─â a motivelor ╚Öi argumentelor prezentate.
tumblr o4cyqcAhRy1sdzmuoo6 1280 jpg
Mașina de scăldat
Așa că pe la jumătatea secolului al XVIII-lea a fost inventată mașina de scăldat; o gravură păstrată într-o bibliotecă britanică din regiunea Yorkshire, datată cu anul 1736, ar fi prima imagine care surprinde niște oameni înotînd cu ajutorul mașinii de scăldat.
Iconofobie jpeg
O maladie necru╚Ť─âtoare
Egoismul (aproape c─â ├«mi vine s─â-i spun egotism ╚Öi ├«n rom├ón─â) reprezint─â mult mai mult dec├«t ne transmit dic╚Ťionarele explicative. Constituie o maladie a spiritului, care te alieneaz─â sui generis, te ├«mboln─âve╚Öte de ÔÇ×tine ├«nsu╚ŤiÔÇŁ.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
De dulce
Echivalen╚Ťa par╚Ťial─â dintre dulce ╚Öi bun devine echivalen╚Ť─â total─â ├«n anumite construc╚Ťii, de exemplu ├«n sintagma fra╚Ťi dulci(sau buni), adic─â fra╚Ťi av├«nd ambii p─ârin╚Ťi ├«n comun, ├«n opozi╚Ťie cu fra╚Ťii vitregi.
HCorches prel jpg
O moarte care nu dovedește nimic
Ce leg─âtur─â au toate astea cu rubrica de educa╚Ťie, cu statutul de prof, via╚Ťa mea? Exilarea lui Ovidiu ╚Öi atentatul asupra lui Rushdie s├«nt pledoarii pentru nevoia de a p─âstra ├«n ╚Öcoal─â literatura pe primul loc ÔÇô ╚Öi subliniez, pe primul ÔÇô ca importan╚Ť─â!
Un sport la R─âs─ârit jpeg
David Popovici e om?
Cu c├«t rezultatele s├«nt mai mari ┼či mai departe de imagina┼úia noastr─â apare umbra tri┼čatului. A┼ča ┼či cu David. Nu poate fi adev─ârat, sus┼úin nu pu┼úini. E ceva ├«n neregul─â. De unde a ap─ârut?
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Dup─â 30 de ani
Hai, noi s─â tr─âim, c─â se pare c─â vom fi ultima genera╚Ťie de oameni ├«n╚Ťelep╚Ťi de pe lumea asta. Dup─â noi vin sociopa╚Ťii ─âia care nu mai ╚Ötiu s─â vorbeasc─â ├«ntre ei. Nu ╚Ötiu dec├«t s─â stea cu ochii ├«n telefon. M─â ├«ngroze╚Öte treaba asta, z─âu.
640px Castle Kruja Albania 2004 07 08 jpg
Tirana ╚Öi str─ânutul albanez ÔÇô despre c─âl─âtoria mea ├«n Albania (I) ÔÇô
Diminea╚Ťa ├«ncepe doar atunci c├«nd locuitorii ora╚Öului se ├«nt├«lnesc pe la terase ca s─â-╚Öi bea cafeaua, ├«nso╚Ťit─â mereu de un pahar de ap─â rece din partea casei, cafeaua nu se bea niciodat─â acas─â.
15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.

HIstoria.ro

image
Prea multe crize pentru o singur─â planet─â
Luna ├«n care vin scaden┼úele nu e niciodat─â pl─âcut─â, dar, c├ónd toate notele de plat─â se str├óng ├«n aceea╚Öi zi, ea este greu de dep─â╚Öit. ╚śi ziua aceea pare s─â fi sosit, la nivel mondial.
image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.