Cine n-are dușmani, să-și cumpere!

Publicat în Dilema Veche nr. 952 din 7 – 13 iulie 2022
AFumurescu prel jpg

…pentru că italianul Machiavelli doar crapă ușurel porțile modernității, însă cel care le deschide larg, poftind istoria să năvălească, este englezul Thomas Hobbes. Înjurat și de la stînga, și de la dreapta încă din timpul vieții, Hobbes este departe de-a fi un gînditor politic plăcut, rămînînd totodată unul imposibil de evitat. Cum ai da-o, cum ai suci-o, mai devreme sau mai tîrziu tot de Hobbes te împiedici. Îl poți înjura cît poftești, dar n-ai încotro și trebuie să-i recunoști și meritele. Nimeni n-a înțeles mai bine decît Hobbes importanța dușmanului – atît cel dinlăuntru, cît și cel din afară – în crearea și menținerea oricărei societăți. Dușmanul, spune el, e nu doar bun, ci și necesar la casa omului, pentru că frica păzește bostănăria. Dușmanul, nu dragostea, e liantul care ține oamenii laolaltă în ciuda intereselor divergente. Dușmanul comun pansează o societate bolnavă și-i dă o direcție. Un sens.

Se vorbește mult, bunăoară, despre nostalgia după perioada comunistă, iar degetul acuzator se îndreaptă întotdeauna spre pensionarii care suspină după salariul sigur, jocul de table din fața blocului și portocalele de Crăciun. Asta ar fi nostalgia comunistă. Mai există însă și o altă nostalgie – cea a anticomuniștilor, care-și amintesc cu plăcere de vremurile în care nu conta din ce motive erai anticomunist. Foști legionari și liber-cugetători, foști țărăniști și foști liberali, tineri și bătrîni, eram cu toții uniți în fața dușmanului comun – comunismul. După dispariția dușmanului, anticomunismul s-a fărîmițat în partide și partidulețe. Foștii legionari și liber-cugetătorii și-au amintit de tot ceea ce-i desparte, țărăniștii și liberalii au redezgropat securea războiului, iar conflictul intergenerațional s-a acutizat.

Nu e însă nevoie să ne întoarcem în istorie. Prezentul ne oferă și el exemple cu vîrf și-ndesat. Pe la începutul războiului din Ucraina, scriam în această rubrică despre greșelile pe care Putin le-a făcut pentru că nu l-a citit nici pe Machiavelli și nici pe Hobbes. De atunci, bănuiala n-a făcut decît să mi se tot confirme – lui Putin nu i-a plăcut cartea. Dacă i-ar fi plăcut, acum nu s-ar mira c-a obținut taman pe dos de ceea ce-și dorea. După prăbușirea Uniunii Sovietice, lumea occidentală s-a văzut văduvită de dușman, așa c-a urmat o perioadă de „trîndăveală”, în care au înflorit mai întîi naționalismele de tot felul. Cînd și acestea au devenit ușurel plictisitoare, s-a trecut la dușmăneli interne. A fost începutul politicilor identitare. Atacurile din 11 septembrie 2001 au pus în paranteze aceste dușmăneli mărunțele. Dintr-o dată, lumea occidentală își descoperise un nou dușman de calibru – terorismul islamic. Părea dușmanul perfect, pentru că, spre deosebire de Uniunea Sovietică, ba chiar și de balaurul cu șapte capete, terorismul n-are nici un cap care să fie retezat. Al-Qaeda e o rețea. Nu se termină niciodată. Nu s-o fi terminînd, dar și-a pierdut suflul.

Așa că, în absența unui dușman adevărat, am făcut ce știm noi, occidentalii, mai bine – am reînceput să ne născocim probleme, ne-am făcut privirea roată și-un dușmănel tot ne-am găsit fiecare, unul cu care să ne răfuim zi de vară pînă-n seară. Putin și-a frecat mîinile de bucurie și și-a zis, precum Hitler odinioară: ăștia sînt degenerați, noi n-avem probleme din astea. Și rușii într-adevăr n-au, că le-ajunge Putin. Probleme din astea ai numai cînd te-ai săturat de prea mult bine, nu cînd lupți pentru supraviețuire. Iată, însă, că Putin, de bunăvoie și nesilit de nimeni, a voluntariat pentru postul de dușman vindecător. Confruntat cu concretețea și apropierea războiului din Ucraina, Occidentul a început să-și reamintească ce ne ține pe toți împreună și-a trecut pe planul al doilea ceea ce ne desparte. Cinstiți să fim, nici Biden nu stă prea bine cu lecturile. Se bucură aidoma unui copil căruia i s-a împlinit o dorință-minune, că NATO e mai unită ca niciodată, ba se mai și extinde, și că Uniunea Europeană și-a recăpătat suflul. În fapt, nu e nici un miracol. E… Hobbes.

Dacă ar înțelege principiul dușmanului comun, nici republicanii americani n-ar jubila, nici democrații nu și-ar smulge părul din cap după ce Curtea Supremă, în Dobbs vs. Jackson Women’s Health Organization (2022), a anulat decizia din Roe vs. Wade (1973), referitoare la avort. Cum pot șase oameni (diverși rasial, printre care și o femeie) să decidă pentru un popor întreg? – s-au întrebat democrații. Dar că șapte bărbați albi au putut să decidă în 1973 ca toate statele să legalizeze avortul pînă în săptămîna a 15-a de sarcină nu deranjează. Haideți să ne calmăm. Mai întîi, pentru că decizia nu reprezintă nici un capăt de lume. În Germania, bunăoară, avortul este interzis după săptămîna a 12-a de sarcină, iar în Anglia este în general posibil pentru că se invocă sănătatea mentală a mamei. Mai apoi, pentru că avorturile nu au fost interzise! În loc ca o mînă de oameni să stabilească ce e rău și ce e bine, decizia s-a întors în mîna poporului. Democratic. Ca înainte de 1973, fiecare stat își va stabili condițiile în care avortul este legal. Și, dacă istoria ne învață ceva, e că vom avea o gamă largă de legi referitoare la avort, mergînd de la acceptarea totală, indiferent de vîrsta sarcinei, pînă la interzicerea totală, chiar și în cazuri de viol. C-așa-i în democrație. Nu-ți convine, te urci în mașină și mergi un stat mai încolo.

Altceva mi se pare interesant în această poveste. Tot felicitîndu-se reciproc pentru succesul obținut după decenii de proteste împotriva Roe vs. Wade, republicanii uită că această victorie i-a văduvit totodată de dușmanul comun, unul care ținea laolaltă facțiunile cele mai diverse. Pentru că atunci cînd ai, în teorie, doar două partide mari și late, în practică, înlăuntrul fiecăruia ai o multitudine de partidulețe, cu agende dintre cele mai diferite. Ce pot avea în comun baptiștii sudiști cu libertarienii? Pînă acum, Roe vs. Wade. De-acum încolo? Problematic. Pe de altă parte, democraților această „înfrîngere” le servește de minune, oferindu-le muniție nesperată pentru alegerile din toamnă, unde predicțiile erau departe de a fi roze. Acum, însă, au un numitor comun, un steag în jurul căruia pot strînge rîndurile, indiferent de orientări.

Iaca de ce sfătuiesc: Cine n-are dușmani, să-și cumpere! Așa, măcar teoretic, îți alegi dușmanul, nu te alege dușmanul pe tine.

Alin Fumurescu este associate professor la Departamentul de Științe Politice al Universității din Houston, autor al cărții Compromisul. O istorie politică și filozofică (Humanitas, 2019).

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, după 30 de ani, românii, alături de ceilalți europeni, de această dată, să se afle în situația în care să suporte o serie de restricții de consum nepopulare și dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
À la guerre...
Campania declanșată împotriva Amnesty International este în cel mai bun caz ineficientă, în cel mai rău – dăunătoare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului renaşte (supravieţuieşte) viguros pe scena noastră politică şi are la bază aceeaşi congenitală inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinată.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele sînt prin definiție nu numai încăpățînate, ci și cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa legătura fascinantă dintre prost și deșteptul lui și, în consecință, mediul de viață cel mai propice pentru deșteptul proștilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. Și continuă. Trebuie doar să știi să surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disecții
Ce își cunoaște omul mai bine decît proprietatea, posesiunea (simbolică sau materială) cu care generează, gradual, raporturi de consubstanțialitate?
„Cu bule“ jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de bătrînii săi înțelepți
Cum să-i fidelizăm și să le oferim bucuria de a mai dărui din ceea ce au acumulat o viață?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sfîrșitul „mesei gratuite” în Uniunea Europeană
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la Răsărit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenuleţ electric de jucărie. Arată bine, se mişcă bine şi reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Mergînd într-o zi la unele dintre aceste băi din Telega, la Șoimu, cu toată istoria asta în cap, nu mică mi-a fost mirarea să întîlnesc niște personaje interesante.
O mare invenție – contractul social jpeg
Dincolo de costul și eficiența sancțiunilor internaționale
Sancțiunile împotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de cînd mă ştiu, între asceză şi lăcomie, între Yoga ierbivoră şi Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, că ne-ați speriat, bată-vă să vă bată....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
Pînă la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semnături de susținere, din toate colțurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta îngustă și elegantă, brațele ghidonului și sunetul pe care îl scotea noul scuter îl asemănau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristică metafizică
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta atît de grav o generație, retezîndu-i pofta de a trăi?
„Cu bule“ jpeg
Longevivi
Adjectivul „longeviv” este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lungă a unei vieți umane, ci și pe aceea a unei activități oarecare îndeplinite de o persoană.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred că în școli instituția psihologului școlar ar trebui să capete o mult mai mare vizibilitate și importanță.
Un sport la Răsărit jpeg
Mai există ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Există o teorie imbecilă conform căreia la stadion poţi face mai orice, „nu sîntem la teatru“, e bine să existe un loc unde să se descarce flăcăii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Turismul ne e străin
Morișca merge oricum și mereu apar alți clienți fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce lipsește pe piața politică
Tejghelele vieții noastre politice, deși multicolore în aparență, sînt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
Paguba unor români care şi-au rezervat vacanţe în Grecia. „O voce răstită a spus că doar turiştii din România fac asta”
Mai mulţi români care voiau să-şi rezerve vacanţa în Grecia au fost victimele unor escroci. Acum, turiştii au pierdut sute şi chiar mii de euro pe care e posibil să nu-i mai recupereze.
image
Dispută într-o grădiniţă făcută cu banii statului ungar: „Pot veni şi copii români, dar educaţia va fi în maghiară”
Biserica Reformată a construit în Huedin (judeţul Cluj) o grădiniţă cu predare în limba maghiară. Un reprezentant al bisericii a precizat că grădiniţa a fost construită cu sprijin din partea  statului ungar, dar că va primi şi copii români.
image
Noi obligaţii pentru munca part-time: Angajaţii depun declaraţii în fiecare lună. Cât li se reţine din venit. Exemple de calcul
Ministerul Finanţelor a pus în dezbatere publică un proiect de ordin prin care aprobă normele de aplicare a taxării muncii part-time la fel ca pentru munca cu normă întreagă.

HIstoria.ro

image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau meșteșugari desăvârșiți în prelucrarea metalelor, armele făurite de fierarii daci fiind formidabile și letale. Ateliere de fierărie erau în toate așezările, multe făcând unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un meșter priceput putea foarte ușor să facă și arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediată timp de zece ani și apoi cucerită de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii Războiului Troiei ar fi fost, conform „Iliadei”, răpirea Elenei, cunoscută drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus și a Ledei.