Cine apără Constituția?

Publicat în Dilema Veche nr. 837 din 5 - 11 martie 2020
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg

De cîte ori se pronunță o decizie a Curții noastre Constituționale, reacțiile sînt previzibile: cei care au cîștigat se bucură, jubilează, dau adversarilor „cu sîc“, trec pe ecrane înfoiați ca păunii în călduri, „încă o dovadă că adversarii încalcă Constituția“; cei care pierd sînt stupefiați de atîta nedreptate, așteaptă motivarea deciziei și publicarea ei în Monitorul Oficial, atacă furibund judecătorii constituționali care sînt vînduți cîștigătorilor, cer desființarea Curții și schimbarea Constituției, „încă o dovadă a sistemului ticăloșit, corupt, murdar“. CCR, ca de altfel toate instanțele de judecată din România, e bună dacă ne dă dreptate nouă, alor noștri, dorințelor noastre și e rea dacă decide invers. Poate vă așteptați să mă arăt indignat de această situație, ori poate că dumneavoastră înșivă sînteți indignați – eu nu sînt deloc și vă îndemn și pe dumneavoastră să priviți mai degrabă spre consecințele pozitive ale acestei situațiuni. Întîi, că e comic și, prin asta, liniștitor. Atîta timp cît încleștările dramatice de pe scena publică românească nu își pierd trăsătura comică, totul este așa cum trebuie să fie. Ferească sfîntul de momentul în care ne vom înfrunta unii cu alții și nu va mai fi nimic de rîs în „război“! Apoi, filozoficește vorbind, e o confirmare a naturii instabile, vulnerabile la manipulări și la umori a omului. Vă așteptați la altceva? Îl confirmăm pe Hume. Pe de altă parte, tot forfotind febril prin deciziile CCR, oamenii află lucruri noi despre Constituție, se realizează o educație juridică de masă. Termeni precum „conflict între puterile statului“, „lege parțial neconstituțională“, „punerea în acord a legislației cu deciziile CCR“ sînt cunoscuți de toată lumea fără să fi urmat o oră de curs la Facultatea de Drept. La fel e și cu lupta anticorupție: toată lumea știe (și știe la modul savant!) diferența dintre reținere și arestare, ce-i suspectul și ce-i inculpatul, știe cum se execută pedepsele penale, cum se dispun probele în procesul penal fără să citească un rînd din manualele cu care se canonesc studenții la Drept prin anii II și III. Poporul e azi mai educat juridic decît a fost vreodată. Nu în ultimul rînd, e îmbucurător pentru România că înregistrează în viața-i de zi cu zi ceva previzibil, cu adevărat previzibil. Reacțiile la deciziile CCR sînt printre cele mai previzibile lucruri din lume, ceea ce într-o țară cam haotică și plină de surprize ca a noastră nu e puțin lucru.

Acum, nu mă pot feri să admit că rostul rîndurilor de mai sus este să alunge un pic încrîncenarea politică, să risipească ceața deasă și încăpățînată care se așază pe creiere, în consecință. Pregătesc astfel starea cititorului pentru ceea ce voi spune chiar acum. Vă amintiți recenta decizie a CCR care a stabilit că desemnarea dlui Ludovic Orban a stîrnit un conflict constituțional între președinte și Parlament și, în consecință, președintele trebuie să procedeze la o altă desemnare? Da, decizia aceea care i-a înfuriat pe împătimiții anticipatelor și a stîrnit urlete de fiară înjunghiată în partea cea mai antipesedistă a Facebook-ului. Ei bine, a fost o decizie corectă. În acest caz, CCR nu a fost deloc pesedistă. Curtea a fost pur și simplu, incredibil de simplu, doar constituțională și atît.

E foarte adevărat că, în trecutul recent, CCR a dat decizii cu vădită tentă anti-prezidențială, „chitite“, cum s‑ar spune, amputînd absurd prerogative constituționale și politice ale președintelui, făcînd ca republica noastră să devină și mai parlamentară decît o desenează, de fapt, Constituția. Și decît ar trebui să fie. Ne va lua mult timp să înțelegem că excesul de parlamentarism dăunează grav României, cel puțin la fel de grav pe cît dăunează excesul de prezidențialism. Nu discut acum dacă deciziile CCR erau politic dirijate, dar precizez că serveau de minune unor scopuri politice de moment ale PSD. Nu discut nici cum anume sînt distribuiți politic cei nouă judecători constituționali (care ai cui sînt, mai pe românește) – presa o face tot timpul. În fine, sînt absolut de acord că o reformă a CCR este absolut necesară, măcar în privința condițiilor profesionale pe care trebuie să le îndeplinească judecătorii. Dar, dincolo de toate aceste discuții, dincolo de părerile noastre despre fiecare judecător constituțional în parte, această decizie a fost corectă și, dacă e temeinic motivată, ar putea fi temeiul pentru multe alte decizii bune, sănătoase, în viitor. Repet, dacă e bine și temeinic motivată!

În ultimii ani, Constituția a fost folosită tot mai des ca bîtă politică. Partidele și-au dat la cap cu ea de cîte ori au putut, iar CCR nu de puține ori a intrat în acest joc. Această decizie pare că pune totul în altă perspectivă, indicînd un anume mod obligatoriu de a citi Constituția. Nu avocățește, nu cu interpretări forțate și nici cu contorsiuni pseudo-logice, ci un mod de a citi textul, avînd în vedere scopul său fundamental (juriștii îi spun interpretare teleologică).

Constituționalismul american are un principiu venit încă de la Lincoln: Constituția nu este un pact suicidar (Constitution is not a suicide pact). Asta vrea să spună că textele constituționale nu vor fi niciodată citite astfel încît rezultatul să fie un blocaj, o criză, un impediment pentru funcționarea normală a instituțiilor statului. Constituția nu împinge niciodată lucrurile în prăpastie. Dimpotrivă, Constituția este scrisă pentru a elimina blocajele, pentru a preveni sau a rezolva crizele, pentru a garanta cetățenilor de sub puterea ei că statul funcționează. La noi, de mai multă vreme, Constituția se citește pentru a bloca adversarul politic și nu pentru a face statul tot mai performant în serviciile pe care le are de livrat cetățenilor. Pe drumul maturizării democrației noastre constituționale era nevoie să ajungem și aici, anume la recunoașterea acestei probleme, numirea ei ca atare și soluționarea ei.

Sigur că PSD e detestabil. Sigur că anii de guvernare pesedistă lasă după ei, mereu, probleme uriașe. Sigur că țării îi e mai bine cu PSD în opoziție și în minoritate. Dar acestea sînt scopuri politice, nu constituționale. Scopul Constituției nu este ca PSD să piardă puterea și PNL să cîștige alegerile. După ce guvernul a picat prin moțiune de cenzură, președintele a citit Constituția împotriva spiritului și rostului ei cînd a desemnat un premier care a anunțat că va face tot posibilul să nu coaguleze o majoritate. Președintele însuși a procedat în afara spiritului Constituției cînd a susținut public că obiectivul său e dizolvarea Parlamentului. A fost la fel de abuziv ca Parlamentele care își propuneau, nu demult,  demiterea președintelui. Constituția vrea guvern cu majoritate transparentă, rezultat în urma unui joc politic liber, firesc, și alegeri, deopotrivă parlamentare și prezidențiale, la termen – asta este normalitatea constituțională. Îmi veți spune că normalitatea țării e politică (și, în numele ei, PSD trebuie învins), nu constituțională. Dar vă voi contrazice. Constituția desenează exact profilul stării normale a țării, iar alegerile la termen sînt parte a acestei normalități. Alegerile anticipate nu sînt o opțiune și alegerile la termen o alta. Alegerile la termen sînt regula, iar anticipatele sînt doar soluția de urgență. Dacă împingi deliberat lucrurile spre starea de urgență, încalci Constituția care apără starea de normalitate. Iar urgența din punctul de vedere al Constituției nu este, repet, ca PNL să cîștige alegerile, nici ca PSD să le piardă. Aici avem o urgență politică: PNL vrea să fructifice electoral momentul de bună popularitate ce se poate pierde pînă la sorocul constituțional al alegerilor. E un scop politic pe care nu doar că îl înțeleg, dar îl și susțin. Însă nu acesta e scopul Constituției.

Iar dacă CCR va motiva această decizie citînd declarații politice, bine va face. Cînd dl Iohannis a spus că CCR nu poate motiva decizii după declarații a greșit. Să mai întrebe în dreapta și-n stînga, și nu printre angajații săi, inevitabil servili, ci printre juriștii cu bună pregătire care nu-i datorează nimic. Una dintre regulile fundamentale în drept este aceea că intenția determină natura juridică a actului. Dacă, de pildă, cineva face un contract de vînzare-cumpărare, dar intenția pe care o susține peste tot este că vrea să doneze, judecătorul va judeca actul după regulile donației, nu ale vînzării-cumpărării. Or, intenția se determină prin analiza comportamentului și a declarațiilor publice ori private ale autorului actului. Președintele Iohannis l‑a desemnat pe dl Orban în temeiul unei norme constituționale care se referă la constituirea unui guvern anume ca să nu constituie un guvern. Iar dl Orban, neinspirat, dar măcar sincer, s-a și fălit cu asta. Intenția desemnării dlui Orban a fost evidentă: aceea de a nu face majoritate, deși Constituția îi cere să facă tocmai asta. Una e să nu vrei să faci majoritate, alta e să nu poți să faci majoritate.

Știu, Constituția e uneori enervantă. Constituția noastră este și defectă în multe privințe. Dar, credeți-mă, dacă tot nu poți să o repari, merită să o aperi. Chiar și de ai tăi.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

jeans pixabay jpg
Originea inedită a celei mai populare perechi de pantaloni. Cum a ajuns îmbrăcămintea marinarilor și muncitorilor o ținută la modă
Blugii, așa cum le zic românii, sunt niște pantaloni foarte la modă, atât pentru bărbați cât și pentru femei. În realitate au purtat numele de Jeans sau Denim și au o istorie îndelungată. Inițial nu au avut nimic de-a face cu moda, fiind o îmbrăcăminte practică a claselor de jos.
Ocean apa de mare involburata Foto Shutterstock jpeg
Unicul animal mascul ce poate rămâne însărcinat! Specia fascinează oamenii de știință din întreaga lume
Sunt vietăți despre care am auzit cu toții, însă nu multă lume știe cât de fascinantă este, de fapt, această specie. Este vorba despre căluții de mare, care reușesc să fascineze oamenii de știință datorită unui fapt cu totul deosebit!
David H Carstens 02 foto arhiva personala jpg
Expert american în securitate: Rusia este o benzinărie cu focoase. Unde se ascunde slăbiciunea strategică a lui Putin
Expert în securitate și fost înalt oficial în Armata SUA, David H. Carstens a vorbit în cadrul unui interviu exclusiv pentru „Adevărul” despre negocierile de pace dintre Ucraina și Rusia, despre cum poate fi învinsă Rusia și vulnerabilitățile lui Vladimir Putin.
George Simion Diana Sosoaca ID242485 INQUAM Photos Octav Ganea jpg
Alegerile din România, subiect de studiu pentru Universitatea Princeton. Defecțiunea suveranistă remarcată de un renumit profesor din SUA
Grigore Pop Elecheș, profesor de științe politice la titrata Princeton University, a făcut un studiu referitor la alegerile prezidențiale din România. El a împărtășit concluziile trase într-o analiză pentru „Adevărul”
cutie cu legume din sera Foto Shutterstock
Ce legume trebuie să plantăm în luna iunie? Așa vom avea o recoltă mai bogată ca oricând
O scurtă privire în calendar ne va arăta că deja ne aflăm în a doua jumătate a lunii mai. Iar pentru românii care locuiesc la curte această perioadă din an este foare importantă, dacă își doresc o recoltă bogată și delicioasă.
Atac masiv de drone în Ucraina Foto   Captură video Reuters jpg
De ce a întârziat România să se apere în fața dronelor timp de trei ani. Semnalul de alarmă tras de un general român
Generalul (r) Virgil Bălăceanu avertizează, într-o analiză pentru „Adevărul”, în privința lentorii cu care sunt adoptate legi esențiale pentru apărarea țării. Cel mai bun exemplu e legea care permite doborârea dronelor în spaţiul aerian românesc, promulgată de președintele interimar Ilie Bolojan
smaranda braescu
21 mai: Ziua în care s-a născut Smaranda Brăescu, aviatoare şi parașutistă română supranumită „Regina înălțimilor”
La 21 mai 1897 s-a născut Smaranda Brăescu, supranumită „Regina înălțimilor”. În 1877, Mihail Kogălniceanu a proclamat independența României. Iar în anul 2000 se stingea din viața Barbara Cartland, autoare de romane de dragoste.
Horoscop 22 28 aprilie, Shutterstock jpg
Horoscop miercuri, 21 mai. O zodie este suprasolicitată, iar un alt nativ își răsfață familia cu atenții
În viața unui nativ vor ieși la iveală mai multe secrete intime. Lorina, astrologul Click!, vine cu predicțiile complete pentru toate cele 12 semne zodiacale, pentru ziua de miercuri, 21 mai.
tipa salata verde shutterstock 44019709 0 jpeg
Ce trebuie să pui în salata verde, ca să nu mai aibă gust amar? Doar bucătarii din restaurante de top cunosc secretul
Salata verde este un element de bază în multe diete sănătoase și mese ușoare. Cu toate acestea, un gust amar neașteptat poate transforma o salată proaspătă într-o experiență culinară dezamăgitoare.