Cine amenin╚Ť─â independen╚Ťa magistra╚Ťilor?

Publicat în Dilema Veche nr. 884 din 18 - 24 martie 2021
În semn de respect și gratitudine jpeg

Proiectul de lege privind desfiin╚Ťarea Sec╚Ťiei pentru Investigarea Infrac╚Ťiunilor din Justi╚Ťie (SIIJ) nu a fost avizat favorabil de c─âtre Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). La solicitarea ministrului Justi╚Ťiei, proiectul a fost totu╚Öi aprobat de c─âtre Guvern ╚Öi trimis spre dezbatere ├«n Parlament. Surpriza a fost dubl─â: anterior, CSM avizase negativ propunerea de ├«nfiin╚Ťare a acestei sec╚Ťii ├«n cadrul Ministerului Public, iar politicianul care este ast─âzi ministru blama la acea dat─â pe cei care promovaser─â ╚Öi, respectiv, votaser─â inova╚Ťia institu╚Ťional─â ├«n lipsa avizului pozitiv al CSM. Dincolo de cheia ironic─â ├«n care pot fi interpretate, faptele ascund atitudinea de ne├«ncredere a magistra╚Ťilor fa╚Ť─â de puterea executiv─â ╚Öi de cea legislativ─â: orice ini╚Ťiativ─â a acestora din urm─â este perceput─â ca fiind ostil─â. Citite ├«n aceast─â cheie, cele dou─â avize negative ale CSM nu mai s├«nt o dovad─â de inconsecven╚Ť─â, ci una de consecven╚Ť─â. Orice ini╚Ťiativ─â a Guvernului sau a Parlamentului privind Justi╚Ťia ascunde o capcan─â, deci trebuie s─â fie respins─â. CSM s-a opus at├«t la ├«nfiin╚Ťarea, c├«t ╚Öi la desfiin╚Ťarea SIIJ cu acela╚Öi argument: executivul ╚Öi legislativul vor s─â subordoneze Justi╚Ťia sau, mai direct spus, politicul atenteaz─â la independen╚Ťa Justi╚Ťiei. Cea╚Ťa suspiciunii devine ╚Öi mai dens─â, pentru c─â este alimentat─â ╚Öi din cealalt─â perspectiv─â: ori de c├«te ori un ministru sau un parlamentar este investigat penal, acesta vocifereaz─â c─â procurorii ╚Öi judec─âtorii ac╚Ťioneaz─â la comand─â politic─â, abdic├«nd de la datoria lor de a afla adev─ârul ╚Öi de a face dreptate,  pentru a deveni instrumentele unor r─âfuieli politice sau ale statului paralel, sintagm─â la mod─â, ├«mprumutat─â din alte z─âri, ├«mpreun─â cu un pachet de tehnici pentru manipularea opiniei publice. Cercul vicios al suspiciunii tinde s─â ├«nlocuiasc─â func╚Ťia de cooperare loial─â ├«ntre puterile statului ╚Öi func╚Ťia de control reciproc ├«n limite constitu╚Ťionale.

Rom├ónia nu este altfel nici din acest punct de vedere. Sistemul democra╚Ťiei constitu╚Ťionale nu este nic─âieri un perpetuum mobile. Alterarea raporturilor fire╚Öti dintre cele trei puteri este o boal─â de sistem, dar nu una incurabil─â. Principiul ├«mp─âr╚Ťirii puterii ÔÇô formulare extins─â a principiului separa╚Ťiei puterilor ├«n stat ÔÇô a fost o descoperire a teoriei politice, pe c├«t de simpl─â, pe at├«t de ingenioas─â. Aceast─â teorem─â de construc╚Ťie institu╚Ťional─â este condi╚Ťia necesar─â, dar nu suficient─â pentru orice sistem de democra╚Ťie constitu╚Ťional─â. Viabilitatea unui asemenea sistem depinde nu doar de arhitectura institu╚Ťional─â, ci ╚Öi de actorii care se afl─â la fiecare intersec╚Ťie a liniilor ei de for╚Ť─â. La nivel na╚Ťional, ace╚Öti actori s├«nt magistra╚Ťii, parlamentarii ╚Öi demnitarii. Performan╚Ťa  puterilor statului ╚Öi raporturile dintre ele depind de competen╚Ťa institu╚Ťional─â ╚Öi de integritatea acestor actori. Tensiunile ╚Öi conflictele dintre cele trei puteri pot fi evitate sau, dac─â deja s-au produs, pot fi rezolvate numai dac─â magistra╚Ťii, parlamentarii ╚Öi demnitarii au competen╚Ť─â institu╚Ťional─â ╚Öi integritate. Oamenii ├«mboln─âvesc institu╚Ťiile ╚Öi tot ei le pot vindeca.

├Änfiin╚Ťarea ╚Öi, apoi, desfiin╚Ťarea SIIJ au avut ca motiva╚Ťie oficial─â ap─ârarea independen╚Ťei Justi╚Ťiei, dar magistra╚Ťii le-au perceput ca fiind amenin╚Ť─âri ├«mpotriva independen╚Ťei lor. Nu s-a contestat necesitatea unei structuri specializate pentru investigarea infrac╚Ťiunilor din Justi╚Ťie, ci s-a discutat modalitatea optim─â de a situa aceast─â structur─â ├«n cadrul Ministerului Public, astfel ├«nc├«t s─â se previn─â folosirea  ei pentru a subordona Justi╚Ťia. Au fost invocate argumente mai mult sau mai pu╚Ťin conving─âtoare pentru situarea acestei structuri institu╚Ťionale ├«n cadrul DNA sau ├«n afara acesteia. Dac─â argumentele s├«nt construite numai la acest nivel, riscul este s─â se transforme aceast─â structur─â ├«ntr-o minge de ping-pong, cu consecin╚Ťa ineficien╚Ťei ei totale. P├«n─â la urm─â, calitatea profesional─â ╚Öi integritatea procurorilor care lucreaz─â ├«ntr-o asemenea structur─â s├«nt mai importante dec├«t locul ├«n care este situat─â aceasta.

Teama magistra╚Ťilor de a fi controla╚Ťi prin declan╚Öarea unor investiga╚Ťii ├«mpotriva lor sub pretextul s─âv├«r╚Öirii unor fapte de corup╚Ťie este justificat─â pentru c─â au fost cazuri ├«n care, dup─â ├«ndelungate perioade de urm─ârire penal─â sau chiar de judecat─â a unor procurori sau judec─âtori, ├«n dosarele respective s-a dispus clasarea sau achitarea. Dar traumele psihologice, afectarea grav─â a reputa╚Ťiei ╚Öi blocarea carierei s├«nt efecte dureroase ╚Öi ireparabile. Nu ar fi fost posibile astfel de cazuri dac─â procurorii ╚Öi judec─âtori care le-au instrumentat nu ar fi s─âv├«r╚Öit erori profesionale sau, chiar mai r─âu, abuzuri.

Este un bun prilej de reflec╚Ťie chiar pentru magistra╚Ťi. Oric├«t de discutabile ar fi aproxim─ârile statistice, este u╚Öor de imaginat c─â erorile profesionale sau abuzurile ar putea fi s─âv├«r╚Öite ╚Öi ├«n alte dosare, ├«n care cei urm─âri╚Ťi sau judeca╚Ťi nu s├«nt magistra╚Ťi. Dac─â magistra╚Ťii se tem de ei ├«n╚Öi╚Öi, acest sentiment se amplific─â la nivelul societ─â╚Ťii ╚Öi erodeaz─â grav credibilitatea Justi╚Ťiei. Dac─â magistra╚Ťii s─âv├«r╚Öesc erori sau abuzuri c├«nd urm─âresc penal sau judec─â al╚Ťi magistra╚Ťi, este probabil c─â acestea s├«nt mai numeroase ├«n cazurile ├«n care este vorba de persoane obi╚Önuite, care nu se bucur─â de mijloace constitu╚Ťionale de protec╚Ťie at├«t de puternice, cum s├«nt inamovibilitatea ╚Öi independen╚Ťa. CSM ╚Öi organele de conducere ale instan╚Ťelor judec─âtore╚Öti ╚Öi cele ale parchetelor s├«nt responsabile, ├«n egal─â m─âsur─â, pentru absen╚Ťa at├«t a analizei nuan╚Ťate a cauzelor care genereaz─â erorile ╚Öi abuzurile judiciare, c├«t ╚Öi a programelor necesare pentru ├«nl─âturarea sau diminuarea acestor cauze, indiferent dac─â victimele s├«nt magistra╚Ťi, parlamentari sau simpli cet─â╚Ťeni.

Pe bun─â dreptate, o prieten─â ÔÇô care a fost mai mul╚Ťi ani judec─âtor ÔÇô mi-a replicat dup─â precedentul articol c─â magistratura nu trebuie s─â fie doar o carier─â, ci ╚Öi o voca╚Ťie.

Valeriu Stoica este avocat ╚Öi profesor de drept civil la Facultatea de Drept a Universit─â╚Ťii din Bucure╚Öti.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Avertiz─âri de canicul─â ┼či vijelii pentru toat─â ┼úara. Unde se vor ├«nregistra fenomene extreme: harta regiunilor afectate
Avertiz─âri de Cod Portocaliu ┼či Cod Galben de ploi toren┼úiale, vijelii ┼či grindin─â au fost emise mar┼úi, 5 iulie, pentru mai multe jude┼úe din ┼úar─â.
image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Cum se vor impozita imobilele ┼či care este baza de calcul pentru contribu┼úiile la pensii ┼či s─ân─âtate
Modific─ârile Codului Fiscal prev─âd, printre altele, ┼či modific─âri ale modului de calcul pentru plata imobilelor, dar ┼či a bazei de calcul pentru contribu┼úiile la s─ân─âtate ┼či pensii.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.