Cînd logica a devenit sclava urii. Patru semne

Publicat în Dilema Veche nr. 880 din 18 - 24 februarie 2021
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg

├Än februarie 1947, Albert Camus a publicat un articol intitulat ÔÇ×Democra╚Ťie ╚Öi modestieÔÇŁ, ├«n care spune: ÔÇ×Democratul, ├«nainte de orice (s.m.), este acela care admite c─â un adversar poate avea dreptate ╚Öi ├«l las─â, a╚Öadar, s─â se exprime, accept├«nd s─â reflecteze la argumentele saleÔÇŁ. Camus pune ├«n direct─â leg─âtur─â democra╚Ťia cu modestia ╚Öi ├«n alte locuri, fie ├«n publicistic─â, fie ├«n carnete, acest articol r─âm├«ne bibliografia de baz─â a ideii, c─âci aici el spune clar c─â democra╚Ťia este ÔÇ×exerci╚Ťiul social-politic al modestieiÔÇŁ. O va spune ╚Öi ├«n ÔÇ×Reflec╚Ťii asupra unei democra╚Ťii f─âr─â catehismÔÇŁ din iulie 1948: ÔÇ×Regimul democratic nu poate fi conceput, creat ╚Öi sus╚Ťinut dec├«t de oameni care ╚Ötiu c─â nu ╚Ötiu tot. Democratul este modest...ÔÇŁ. Nu mul╚Ťi autori v─âd aceast─â leg─âtur─â esen╚Ťial─â dintre democra╚Ťie ╚Öi modestie mai clar dec├«t Camus. Sigur c─â democra╚Ťia, ca mod de organizare politic─â, nu este nici moral─â ╚Öi nici just─â, iar dac─â ea are vreo leg─âtur─â cu etica, aceasta este: democrat nu poate fi dec├«t un om modest. Modest, fire╚Öte, ├«n sens socratic. Adic─â democratul este modest nu dup─â port, nici dup─â fapt─â, ci dup─â ├«ncrederea ├«n sine, ├«n c├«te ╚Ötie ╚Öi c├«te poate. ├Än plus, fiind mereu dispus s─â reflecteze, democratul este un om ra╚Ťional. Democra╚Ťia nu este nici religie, nici ideologie, nici sentiment ÔÇô este un mod de organizare care, ra╚Ťional vorbind, e cel mai pu╚Ťin r─âu dintre toate cele posibile. A╚Öadar, democra╚Ťia ne apare ca fiind cuplajul dintre ra╚Ťiune ╚Öi modestie.

De altfel, Camus a devenit socialistul cel mai admirat de conservatorul care s├«nt ├«nc─â de c├«nd am citit aceste r├«nduri, ├«ntr-un alt text al lui intitulat ÔÇ×Dialog pentru dialogÔÇŁ, din 1949: ÔÇ×Putem face partidul celor care nu s├«nt siguri c─â au dreptate? Acesta ar fi partidul meuÔÇŁ. ├Ämi plac din ce ├«n ce mai mult oamenii care articuleaz─â opinii sincer, dar nu foarte ├«ncrez─âtor. ├Än aceste vremuri ├«ngrozite, nu prea-i mai g─âse╚Öti. Lumea spaimelor sanitare institu╚Ťionalizate a schimbat oamenii exact ├«n acest sens: i-a f─âcut tot mai siguri pe ei ╚Öi, de aceea, tot mai pu╚Ťin dispu╚Öi s─â practice, s─â cear─â sau s─â prezerve democra╚Ťia. Pe m─âsur─â ce frica social─â e mai mare, oamenii devin tot mai siguri pe ceea ce ╚Ötiu ╚Öi, invers, pe m─âsur─â ce vremurile s├«nt mai bl├«nde, oamenii s├«nt mai dispu╚Öi s─â-╚Öi chestioneze propriile cuno╚Ötin╚Ťe ╚Öi propriile credin╚Ťe. Mai pe ╚Öleau, vremurile bune, relaxate, s├«nt propice spiritelor dilematice; vremurile rele, ├«ncordate, nu prea.

Societatea rom├óneasc─â tr─âie╚Öte o prelungit─â hemoragie, de te miri c─â mai exist─â. Pe de o parte, de decenii i se scurg resursele materiale prin mecanisme care combin─â diabolic corup╚Ťia cu incompeten╚Ťa. Pe de alt─â parte, ├«i pleac─â cei mai merituo╚Öi dintre tineri (brain drain). Dar cea mai amenin╚Ť─âtoare scurgere din alc─âtuirea noastr─â comun─â nu este nici scurgerea banilor sau a realiz─ârilor economice ╚Öi nici scurgerea inteligen╚Ťei, este drenajul spiritului dilematic. A disp─ârut complet din obi╚Önuin╚Ťele rom├ónului inteligent ╚Öi instruit obi╚Önuin╚Ťa verific─ârii propriei a╚Öez─âri cu mijloacele cuplate ale min╚Ťii ╚Öi inimii. Reperele dup─â care ne ghid─âm via╚Ťa ╚Öi ne investim energiile s├«nt, mai degrab─â, jaloanele ce╚Ťoase ale spaimei dec├«t criteriile menite exers─ârii discern─âm├«ntului. A╚Öa se face c─â logica ╚Öi argumentul au devenit c├«rje ale urii, din instrumente ale civilit─â╚Ťii. Avem darul g├«ndirii ╚Öi, prin asta, al cunoa╚Öterii nu ca s─â comunic─âm, nu ca s─â ├«n╚Ťelegem, nu ca s─â putem discerne. G├«ndim ca s─â-l r─âpunem pe cel care ne enerveaz─â. G├«ndirea este planul prin care ├«l reprim─âm pe cel─âlalt. G├«ndirea sluje╚Öte g─âsirii celei mai eficiente strategii a desfiin╚Ť─ârii celuilalt. Mul╚Ťumim naturii c─â ne-a f─âcut capabili s─â identific─âm ╚Öi s─â distrugem du╚Ömanul! E marele ei dar pentru contemporanii mei.

De mul╚Ťi ani m─â preocup─â fenomenul urii publice, mai ales c─â am o bogat─â experien╚Ť─â a rela╚Ťiei directe cu fenomenul. Nu m─â intereseaz─â at├«t de mult cum apare, nici cum se propag─â. Dar m─â intereseaz─â mult cum se amestec─â ura public─â cu logica. Cum de logica, menit─â dup─â toate c─âr╚Ťile s─â limpezeasc─â mintea ╚Öi s─â lini╚Öteasc─â sufletul, devine combustibil pentru bomba urii? Cum se poate ├«nrobi logica la exerci╚Ťiul strident al promov─ârii ╚Öi justific─ârii urii? Convertirea logicii ├«n sus╚Ťin─âtor al urii este, cred, cel mai interesant fenomen al actualit─â╚Ťii. ├Äl studiez de ceva timp ╚Öi s├«nt ├«n m─âsur─â s─â ofer c├«teva observa╚Ťii. Poate vor fi cuiva utile. Iat─â c├«teva semne c─â ne afl─âm ├«n fa╚Ťa unui caz de logic─â folosit─â ca o sclav─â a urii:

Primul semn este preten╚Ťia accesului exclusiv la argument. De c├«te ori auzi╚Ťi spun├«ndu-se: ÔÇ×Eu am argumente, adversarul nu areÔÇŁ, s─â tres─âri╚Ťi c─âci logica urii ├«ncepe s─â se desf─â╚Öoare. Revenind la primul citat camusian pe care l-am reprodus mai sus, democratul este cel care e ├«n permanen╚Ť─â dispus, ÔÇ×├«nainte de oriceÔÇŁ, s─â reflecteze la argumentele celuilalt. Glumind doar pe jum─âtate, va s─â zic─â cel─âlalt le are mai degrab─â dec├«t nu le are. E╚Öti logic cu adev─ârat dac─â pleci mereu de la ideea c─â, pentru orice spune, cel─âlalt are argumente (fie ele u╚Öor sau greu discernabile) ╚Öi vrei s─â reflectezi la ele. ├Än Rom├ónia, activi╚Ötii urii logice ├«ncep, continu─â ╚Öi termin─â perora╚Ťiile despre adversari strig├«nd ne├«ntrerupt ÔÇ×Eu am argumente, el n-are argumente, nu vede╚Ťi c─â n-are argumente, la mine s├«nt toate argumentele, la el nici unul...ÔÇŁ. Cine se crede st─âp├«n exclusiv al logicii este, de fapt, o ma╚Öin─â a urii.

Al doilea semn este obsesia pentru revelarea sensurilor ascunse ╚Öi pernicioase ale vorbelor adversarului. Dovada neadev─ârului sus╚Ťinerilor celuilalt prin reductio ad absurdum este una, dar r─âst─âlm─âcirea sau manipularea acestor sus╚Ťineri spre sensuri total anapoda, deliberat c─âutate ca s─â vin─â la socoteala furiei, e cu totul altceva. Deci de c├«te ori auzi╚Ťi c─â cineva se refer─â la vorbele altuia ├«ncep├«nd prin a rosti expresia ÔÇ×cu alte cuvinte...ÔÇŁ sau altele similare, traduc├«nd astfel ce a vrut primul s─â spun─â, s─â fi╚Ťi aproape siguri c─â ├«ncepe o desf─â╚Öurare logic─â a urii. Prefera╚Ťi ├«ntotdeauna s─â vede╚Ťi singur ce a sus╚Ťinut cel atacat ╚Öi s─â judeca╚Ťi cu mintea dumneavoastr─â, astup├«ndu-v─â urechea la ceea ce vi se spune ÔÇ×cu alte cuvinteÔÇŁ c─â a vrut s─â spun─â cel pe care, la finele ÔÇ×ra╚ŤionamentuluiÔÇŁ, trebuie s─â-l ur├«m.

Al treilea semn este seme╚Ťia cunoa╚Öterii. Inevitabil, unii ╚Ötiu mai mult, al╚Ťii ╚Ötiu mai pu╚Ťin. Inevitabil, unii s├«nt mai aproape de adev─âr, al╚Ťii mai departe de adev─âr. Dar de c├«te ori sim╚Ťi╚Ťi c─â unul se seme╚Ťe╚Öte ╚Öi dispre╚Ťuie╚Öte, vitupereaz─â ori eticheteaz─â, pute╚Ťi fi siguri c─â logica urii e pe-acolo. Argumentul de autoritate este, desigur, legitim; dar argumentul propriei autorit─â╚Ťi este ├«ntotdeauna suspect.

Al patrulea semn este imediat vizibil ├«n concluzie. Un ra╚Ťionament de logic─â toxic─â, pus─â ├«n slujba urii, are ├«ntotdeauna scopul de a justifica reprimarea celuilalt. Dac─â finalul pledoariei zise ÔÇ×logice ╚Öi argumentateÔÇŁ este c─â e foarte bine/firesc/meritat s─â-l ├«njure lumea pe contraopinent, fi╚Ťi siguri c─â tocmai a╚Ťi plecat pe drumul g├«ndirii nefericite, care v─â duce direct la ur─â.

╚śi v─â scoate cu totul din democra╚Ťie. Dac─â asta mai ├«nseamn─â ceva pentru lumea de azi...

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
┼×oferii nu vor mai putea parca gratis ├«n centrul Bucure┼čtiului
├Äncep├ónd cu luna august ┼čoferii nu vor mai putea parca gratis pe locurile amenajate ├«n centrul Capitalei sau pe trotuar, a anun┼úat viceprimarul Stelian Bujduveanu. Potrivit lui, serviciul va fi digitalizat se vor pune parcometre ┼či bariere automate, iar cei care parcheaz─â pe trotuar vor fi sanc┼úiona┼úi.
image
Un apropiat al lui Kad├«rov sus┼úine c─â cecenii ÔÇ×vor merge ├«nainte p├ón─â la BerlinÔÇŁ dac─â ÔÇ×Putin nu ├«i va opriÔÇŁ VIDEO
Un apropiat al liderului cecen Ramzan Kad├«rov, Magomed Daudov, pre┼čedintele parlamentului cecen, afirm─â c─â unit─â┼úile cecene care lupt─â ├«n Ucraina ÔÇ×vor merge ├«nainte p├ón─â la BerlinÔÇŁ┬ádac─â ÔÇ×Putin nu le va opriÔÇŁ.
image
Firm─â IT din Cluj implicat─â ├«n e┼čecul unuia dintre cele mai a┼čteptate jocuri video din istorie
Problemele tehnice care au dus la e┼čecul lans─ârii unuia dintre cele mai a┼čteptate jocuri video - Cyberpunk 2077 - ar fi fost cauzate de Quantic Lab, o firm─â IT din Cluj, arat─â Forbes ├«n edi┼úia interna┼úional─â. Articolul a declan┼čat o serie de m─ârturii de la angaja┼úi ai companiei, dar ┼či o reac┼úie a Quantic Lab.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.