„Cînd eram eu simplu profesor…“

Publicat în Dilema Veche nr. 816 din 10-16 octombrie 2019
Viața nu încape nicidecum în grile jpeg

Eram într-unul dintre primii mei ani de profesorat cînd am fost scos în careu și mustrat. Făcusem, după cum dovedise scandalul iscat, o greșeală enormă și directorul mă pedepsea acum, pe mine și pe cei cîțiva elevi de alături, prin umilire publică. Era sfîrșitul anilor ’90, tocmai se revoluționa învățămîntul românesc, aveam programe noi, aveam manuale noi, aveam și entuziasme, iar eu nimerisem în acest liceu de top al Clujului cu naivitățile unui profesor aproape debutant. Aveam în spate doar vreo doi ani de învățămînt. Concret, nebunia o generasem printr-o sarcină, credeam eu, creativă. Discutasem cu elevii de-a noua despre pamflet și le propusesem să manufactureze un număr de revistă, pe coli A4, cusute de mînă, cu pamflete care să ilustreze realități ale școlii lor. În principiu, era sarcină amuzantă și îmi imaginasem că va fi ca un fel de proiect pe care îl voi evalua cu ei în spațiul clasei, în orele noastre. Fapt e că revista, înainte de a o vedea eu, ajunsese pe la alți profesori. Conținea atacuri pamfletare la adresa multor colegi-profesori (fapt pe care, nu știu cum, nu mi-l imaginasem), unele mai grobiene, iar furtuna se declanșase. Acum eram făcut cu ou și cu oțet în careu, de față cu toată școala, elevi și profesori, iar în biroul directorului am îndurat o săpuneală cu multe cuvinte cu p și cu f. Pentru că directorul era genul acela de om care vorbea mereu cu profesorii cu cuvintele astea. S-a stins între timp și nu-i port pică, avea și umanitatea lui, l-am cunoscut în timp mai bine, dar conducea cu un stil autoritar de forță, era grobian, grotesc adesea, vulgar cît încape. Să te umilească era felul lui de a te controla, chiar dacă uneori, apoi, îți arăta și bunăvoință. Îmi mai aduc aminte că venea la orele mele pentru a verifica ce scriseseră elevii în caiete la ora de dinainte. Nu-mi iert faptul că îi permiteam asta, indiferent de motivele pe care le avea. Era pe funcții de cînd se știa aproape, fost inspector, inspector general adjunct, director.

Am cunoscut apoi și alte tipuri de directori, oameni de calitate, care m-au ajutat în dezvoltarea mea, pe care îi prețuiesc. Deunăzi m-am întîlnit la operă cu doamna Trif, pensionată de cîțiva ani, fostă directoare a mea vreo opt ani de zile, într-un colegiu tehnic unde numai ușoară nu era viața, dar unde m-am simțit ca-ntr-o familie. Doamna Trif era profesoară de engleză și conducea relaxat școala de mulți ani. Ne-am îmbrățișat și mă bucur de fiecare dată cînd o văd. „Te clopăi!“ era amenințarea ei, atunci cînd voia să te mustre și zîmbesc cu drag cînd îmi amintesc. Directorii mei de acum reprezintă și ei modelul participativ de conducere și, fără să insist prea mult asupra lor, cred că sînt printre cei mai plăcuți dintre cei pe care i-am întîlnit, fie de pe poziția de profesor, fie de pe cea de inspector, pe care am fost eu însumi peste zece ani.

„Pe vremea cînd eram eu simplu profesor…“, auzi pe cîte unul zicînd. Cam în vorbele astea stă totul pentru unii. În distanța dintre „simplul profesor“ și ce au ajuns ei acum, printr-un proces organic, natural, care în sfîrșit i-a situat în deplinătatea potențialului și a meritelor lor. Faci la ei, ca profesor, sluj la ușa biroului, pentru că sînt ocupați (știu bine măsura sarcinilor lor, atît în dificultatea unora, cît și în lejeritatea altora, căci ani de zile i-am avut pe unii în subordine, ca inspector) și tu trebuie să respecți de acolo, de jos, piedestalul pe care își duc ei sacul de responsabilități olimpiene. Ai o convocare de la minister poate, ești chemat deci oficial, dar trebuie să le asculți întîi discursul moralizator, să-ți asiguri suplinirea pentru ziua de absență de la școală, și „te lasă“ să pleci în cele din urmă simțindu-te chiar vinovat pentru că ăia te-au chemat să lucrezi ceva tot pentru sistem. Îți țin morală, de fapt, prin fiecare cuvînt pe care îl rostesc, în fiecare context și da, nu-i mai poți vedea nici tu ca pe niște „simpli profesori“. Sînt zei.

Funcția schimbă oamenii. Am avut și eu experiența aceasta, într-o oarecare măsură, fiind pătruns de importanța mea ca inspector. Viața m-a schimbat apoi și îmi aduc aminte că la un moment dat, aflîndu-mă printre colegii mei de limba și literatura română într-o comisie de examinare la simulări, pentru că nu erau destui profesori evaluatori, am intrat și eu la corectat. Mi s-a reproșat apoi, vezi Doamne, că nu eram destul de autoritar cu ei și dădeam exemplu prost amestecîndu-mă cu ei. Cu niște „simpli profesori“. Mi-am dat seama, cu trecerea anilor, că e mult mai important să fii iubit și prețuit ca prieten decît să fii temut ca șef. Am ajuns să nu am alt scop, ca inspector, decît să-mi sprijin colegii și să-i apăr. Cînd am trecut printr-un moment de linșaj public, acuzat că am construit la olimpiadă un subiect cu implicații ideologice și social-politice (acuză falsă în întregul ei), mi s-a întors cu vîrf: o petiție a zeci de profesori, de la cei mai venerabili la cei mai tineri, mi-a ținut partea. Le mulțumesc acum, pe această cale, „simplilor profesori“, colegii mei.

Cînd am renunțat la funcția de inspector, unul dintre motive a fost faptul că se pregătea o nouă evaluare a directorilor. Era inuman ce li se cerea. Erau îngropați în dosare, mormane întregi, multe irelevante, pe care trebuiau să le aibă nu doar în format de hîrtie, ci și scanate filă cu filă. Kafkian, mi s-a părut că ajunsese de nesuportat și am empatizat cu ei. Ca oameni, ca profesori, ca directori.

Ce vreau să spun însă este că există încă în întregul sistem acești directori. Acești inspectori. Pătrunși de misiunea lor divină. De pe care poziții se simt organic superiori și își marchează teritoriile cu fluidele aroganței, disprețului, hărțuirii. Aș obliga prin lege fiecare director sau inspector ca o dată la zece ani să redevină, cel puțin pentru doi ani, la catedră. Să mai fie încă o vreme „simplu profesor“.

Horia Corcheș este scriitor și profesor de limba și literatura română.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Relief de pe Columna lui Traian  Conrad Cichorius  Wikipedia jpg
Cât aur și câte bogății au luat romanii din Dacia. Cum au îmbogățit dacii Imperiul Roman
Se spune că romanii au plecat cu o cantitate uriașă de aur și argint din Dacia după ce au cucerit o parte a regatului lui Decebal. Sursele istorice indică faptul că Traian ar fi găsit și o comoară impresionantă a regelui dac. Cert este că după războaiele cu dacii, romanii și-au umplut visteria.
girl 7327473 1280 jpg
Ce aruncăm noi, respiră alții. De ce nu ar trebui să ne schimbăm telefonul des și ce se întâmplă cu device-urile nereciclate
Când îți schimbi telefonul, tableta sau laptopul fără să predai vechiul device într-un centru autorizat, există șanse reale ca acesta să sfârșească ars ilegal într-un cuptor improvizat dintr-un sat din Thailanda. Chiar avem nevoie de un telefon nou în fiecare an?
Angajari in spitale personal medical  Sursa freepik com jpg
Șpaga la angajări în sănătate, mit sau realitate? Ce cred românii din sistem: „S-a format ideea asta că sută la sută se dau bani”
Anchetele de corupție care au vizat angajările în sistemul medical au alimentat suspiciunile românilor cu privire la practicile „cumpărării” posturilor scoase la concurs. Mulți dintre ei sunt, însă, de părere că fenomenul corupției s-a mai diminuat.
primar gheorghe popa mischii 1   foto fb gheorghe popa jpg
Primarul supărat că localnicii nu-și fac buletin de Mischii anunță noi măsuri: „Nu mai dau bani de navetă la profesori”
Un primar din Dolj care spune că ar avea în comună în fapt aproximativ 3.000 de locuitori și în documente nici 2.000, și le-a cerut concetățenilor să-și stabilească domiciliul în localitatea în care stau, anunță și alte măsuri. „S-a înțeles greșit că sunt supărat”.
Fenomenul Insula Iubirii la terasele din capitală și alte orașe ale țării Colaj Facebook DMS
Insula păcatelor. De ce ne uităm fascinați la destrămarea altora și ce spune «Insula Iubirii» despre noi înșine
De ce «Insula Iubirii» e unul dintre cele mai urmărite show-uri din România? Descoperă cum combinația de păcate, emoții și voyeurism oglindește adevăruri despre noi înșine și societate.
curatenie  jpg
Trucul ingenios care ne ajută să curățăm orice podea rapid și ușor. Este o metodă ieftină și naturală
Cu toții ne dorim o casă cât mai curată, motiv pentru care suntem dispuși să cheltuim oricât de mult este nevie pentru a putea locui într-un spațiu de-a dreptul sclipitor.
internet cumparaturi online jpeg
Zeci de mii de români riscă să rămână fără loc de muncă din cauza platformelor internaționale de comerț
Firmele din țara noastră trec prin dificultăți majore din cauza presiunii puse pe vânzări de platformele internaționale, potrivit unui studiu care punctează inclusiv pericolul iminent al concedierilor din domeniu.
inghetata png
Uleiul de cocos ar putea scumpi înghețata vara aceasta. Producția mondială, sub presiune
În sezonul estival, înghețata este unul dintre produsele dulci cele mai cumpărate, însă ar putea costa mai mult din cauza prețurilor ridicate la uleiul de cocos, un ingredient surprinzător din rețeta desertului, însă foarte utilizat.
Ministrul Economiei, Radu Miruță FOTO Mediafax
Cazul clădirii, care a fost închiriată ilegal timp de 18 ani, a ajuns în instanță. Ministrul Economiei: „Se invocă un incubator de afaceri”
Radu Miruță, ministrul Economiei, a afirmat vineri seara că imobilul închiriat ilegal a fost trecut în evidențele ministerului abia în dimineața în care a apărut cazul în presă.