Ce vr─âji a mai f─âcut ministra mea?

Publicat în Dilema Veche nr. 806 din 1-7 august 2019
Ce vr─âji a mai f─âcut ministra mea? jpeg

Scriu acest articol dintr-unul dintre cele mai frumoase locuri pe care le cunosc ├«n ╚Ťara noastr─â. Coada lacului Gozna din Mun╚Ťii Semenic, o pensiune izolat─â, cochet─â. De pe balcon se vede lacul, ├«n jur e muntele, s├«nt p─âdurile ╚Öi e o lini╚Öte care ├«╚Ťi anuleaz─â orice urm─â de tensiune pe care ai putea-o avea din cine ╚Ötie ce cauze. C├«nd am ajuns aici, R─âzvan, fiul meu, a declarat c─â el nu e obi╚Önuit cu at├«ta lini╚Öte. Copil dintre betoanele ora╚Öului venit, conectat aproape permanent la mediile virtuale. Aici, ├«n locul ─âsta unde aluneci cu caiacul pe ape calme, totul pare perfect. ╚śi via╚Ťa ta, ╚Öi g├«ndurile tale, ╚Öi lumea, ├«n ├«ntregul ei. Sigur c─â doar pare, pentru c─â e╚Öti ├«n vacan╚Ť─â ╚Öi pentru c─â e╚Öti departe de ritmurile angoasante uneori ale tumultului cotidian, dar e destul pentru ca o scurt─â vreme m─âcar s─â ai sentimentul ├«mp─âc─ârii ╚Öi al echilibrului.

S├«nt norocos, pentru c─â ├«mi pot permite acum aceste senza╚Ťii. Dar nu oricine ╚Öi le poate permite. Cel pu╚Ťin nu acum. Nu prea ╚Öi le pot permite, de exemplu, profesorii suplinitori. Pentru c─â ei s├«nt aproape toat─â vara robii examenelor ╚Öi, apoi, ai ╚Öedin╚Ťelor succesive, care se ├«ntind pe s─âpt─âm├«ni ├«ntregi, de repartizare pe posturi. Mergi la una, nu prinzi post sau calculezi c─â mai bine a╚Ötep╚Ťi pentru urm─âtoarea, c─âci ai auzit c─â se va mai scoate ├«ntre timp un post care te intereseaz─â ╚Öi a╚Öa mai departe. Tevatura aceasta pe care o tr─âiesc an de an profesorii suplinitori e cumplit─â. Empatizez cu ei deplin. Mul╚Ťi, majoritatea de fapt, trec prin ea an de an, cine ╚Ötie pentru c├«t timp, unii poate toat─â via╚Ťa. E cumplit de greu ╚Öi te macin─â, te consum─â teribil. Nu cunosc domeniu de activitate, nici la stat, nici ├«n mediul privat, care s─â presupun─â un asemenea supliciu, al examenelor pentru post anuale, ├«n care s─â fie angrena╚Ťi sute de mii de angaja╚Ťi. Sigur, ├«n privat mai ales, ╚Ťi se mai ├«nt├«mpl─â s─â pierzi postul, mai depui CV la alte firme/companii, mai mergi la un interviu ici-colo, dar examen anual ├«n toat─â regula, cu evaluare din toat─â bibliografia de studiu a disciplinei, patru ore de scris, nu cred c─â mai exist─â ├«n vreun domeniu de activitate. ╚śi nici m─âcar s─â nu ╚Ötii exact pentru ce concurezi de cele mai multe ori, pentru c─â intri de fapt ├«ntr-o competi╚Ťie pentru not─â, nu pentru post, apoi apelezi la strategii de previzionare, mai auzi c─â un post se va elibera, ├«ns─â numai dup─â ce trec unele etape de repartizare pe post, a╚Öadar uneori ri╚Öti, nu iei un post la 50 de kilometri de cas─â, a╚Ötept├«nd o ╚Öedin╚Ť─â viitoare, ├«n care eventual s─â ai ╚Öansa la un post mai aproape cu 20 de kilometri.

Anul acesta, doamna ministru Andronescu a anun╚Ťat, dup─â desf─â╚Öurarea concursului, c─â cei care nu au ob╚Ťinut nota 5 la examen ╚Öi cei care s-au retras din concurs nu vor putea ob╚Ťine nici un post. C─â nu vor putea preda, deci c─â nu pot spera s─â aib─â serviciu ├«n ├«nv─â╚Ť─âm├«nt. Aparent e o m─âsur─â de bun-sim╚Ť. Nu ne dorim profesori care s─â nu poat─â lua nota minim─â la concurs, pentru c─â, aplic├«nd o logic─â simpl─â, ace╚Ötia nu vor putea preg─âti elevii pentru a ob╚Ťine la r├«ndul lor competen╚Ťele minime. Totu╚Öi, ar fi c├«teva amendamente de formulat. Mai ├«nt├«i este principiul p─âstr─ârii regulilor de-a lungul jocului. ╚śi aici problema e veche. Metodologia acestui concurs se schimb─â an de an, nu exist─â o coeren╚Ť─â a ei de care s─â se lege candida╚Ťii, nevoi╚Ťi s─â b├«jb├«ie prin ea an de an, ├«ncerc├«nd s─â-i ├«n╚Ťeleag─â ascunzi╚Öurile ╚Öi reperele ├«n fiecare prim─âvar─â ╚Öi var─â. ╚śi nu e o metodologie simpl─â, e stufoas─â, cu tot felul de ├«nc├«lceli privind etapele, rolurile, notele, continuit─â╚Ťile, posturile etc. Dar mai mult dec├«t at├«t, s─â schimbi regulile ei ├«n timp ce etapele se afl─â ├«n derulare, ba mai mult, chiar dup─â ce examenul s-a sus╚Ťinut, e o lips─â de respect fa╚Ť─â de to╚Ťi participan╚Ťii. Apoi, nu se iau ├«n calcul ├«nc─â o serie de aspecte. Unui candidat i se poate face r─âu ├«n timpul examenului. Dac─â ╚Ötie c─â are o not─â rezonabil─â dintr-un an precedent, el va ie╚Öi din examen poate, din motive pur medicale, de disconfort fizic. Pe de alt─â parte, un candidat care are o not─â mare la un examen din anii preceden╚Ťi poate sim╚Ťi c─â nu st─âp├«ne╚Öte la fel de bine subiectul din acest an ╚Öi alege s─â ias─â din examen pentru a se scuti de efortul sus╚Ťinerii lui, de stresul a╚Ötept─ârii rezultatului apoi. Alege, deci, pe baza dreptului s─âu, dat tot de metodologia examenului, s─â foloseasc─â nota pe care a ob╚Ťinut-o ├«ntr-un an anterior ╚Öi care oricum ├«l plaseaz─â ├«n pozi╚Ťie defavorizat─â fa╚Ť─â de cei care particip─â la reparti╚Ťii pe baza notelor din anul curent: ace╚Ötia au prioritate la ob╚Ťinerea posturilor. E un drept pe care sistemul, prin legisla╚Ťia lui, i l-a dat, iar acum, prin schimbarea regulii pe parcurs, i-l ia.

Nu ├«n ultimul r├ónd, se mai ridic─â o ├«ntrebare. ├Än mod logic, dac─â procesul de selec╚Ťie ╚Öi de repartizare pe posturi ar func╚Ťiona echilibrat, pe baza notelor, descendent, s-ar ocupa posturile vacante. S├«nt trei posturi, s─â spunem, cinci candida╚Ťi, primii trei au note peste 5, le ocup─â cei care au ob╚Ťinut primele trei note. De ce te-ai teme c─â un post e ob╚Ťinut de ultimul candidat, care are not─â sub 5? Teoretic, fie posturile se acoper─â cu primii trei care au luat not─â de trecere, fie r─âm├«i cu un post descoperit, nu ai om care s─â ├«╚Ťi intre ├«n clas─â. Dac─â a╚Öa ar sta lucrurile, ├«nseamn─â c─â toat─â agita╚Ťia lansat─â de afirma╚Ťia doamnei ministru e inutil─â. Dar nu e chiar a╚Öa. Pentru c─â de fapt nu exist─â destul─â resurs─â uman─â pentru a acoperi toate posturile la nivel na╚Ťional. Eforturile s├«nt uneori deosebite pentru a acoperi zone izolate, ├«n care accesul e dificil, naveta e grea sau imposibil─â, condi╚Ťiile de via╚Ť─â ╚Öi de munc─â s├«nt spartane. Mai degrab─â cred c─â aceast─â m─âsur─â anun╚Ťat─â de doamna ministru afecteaz─â aceste zone. Cine va ajunge, astfel, s─â predea ├«n aceste locuri? Fie pensionari, uneori pensiona╚Ťi de zece ani sau mai mult, fie profesori necalifica╚Ťi, care vor da un alt concurs, mai simplu ╚Öi necentralizat na╚Ťional. Practic, ├«n ora╚Öe ╚Öi ├«n zonele limitrofe, b─ât─âlia pentru posturi e at├«t de mare, ├«nc├«t e imposibil s─â ob╚Ťin─â cineva un post cu o not─â mai mic─â de 7. ├Än marile ora╚Öe, chiar cu not─â de 9, ri╚Öti s─â nu ob╚Ťii post. De suplinitor! A╚Öadar, problema e sistemic─â. Lucrurile nu se pot rezolva, ├«ns─â, printr-o astfel de m─âsur─â. Ea cap─ât─â, ├«n ansamblul problemelor cu care ne confrunt─âm ca societate de fapt, o coloratur─â populist─â: sus╚Ťinem performan╚Ťa. 

Horia Corche╚Ö este scriitor ╚Öi profesor de limba ╚Öi literatura rom├ón─â.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Factur─â de aproape 15.000 de euro la telefonul mobil, dup─â accesarea unui link necunoscut
Este p─â┼úania unei familii din Sighetu Marma┼úiei, dup─â ce fiul lor a deschis un link necunoscut. Apelurile au ├«nceput s─â curg─â, ajung├ónd la c├óte 500, zilnic. Factura uria┼č─â de peste 70.000 de lei va trebui achitat─â de c─âtre titularul abonamentului.
image
Amantele criminale din Bihor, trimise ├«n judecat─â. Victima, care era so┼úul uneia, le┬á ÔÇ×agasaÔÇť pentru c─â voia sex cu nevasta
Cele două femei din Bihor care i-au plătit 40.000 lei unui interlop, ca să-l ucidă pe soţul uneia dintre ele, au fost trimise în judecată, procurorii susţinând că acestea aveau o relaţie amoroasă, iar soţia victimei se simţea agasată de faptul că el voia să facă sex.
image
Fetiţă de doi ani, căzută de la etajul trei al unui hotel din Eforie Nord. Copila a fost găsită de un turist în iarbă
O fetiţă de doi ani a căzut de la etajul hotelului Delfinul din staţiunea Eforie Nord. Accidentul s-a produs luni, 4 iulie, ora 11.30, la Hotelul Delfinul din staţiunea Eforie Nord. La faţa locului a ajuns un echipaj al Ambulanţei.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.