Ce e muzica?

Publicat în Dilema Veche nr. 615 din 26 noiembrie - 2 decembrie 2015
Comunismul se aplică din nou jpeg

„O mişcare. Ce anume se mişcă? Nimic altceva decît conştiinţa noastră. Se poate chiar ca, fără a auzi sunetele, să ­simţi muzica. Deci este totuşi conştiinţă.“ În aceste cîteva cuvinte, Sergiu Celibidache desluşeşte o taină ce părea de neexplicat. Dirijorul a rostit explicaţia într-un interviu pe care i l-a acordat realizatorului de emisiuni muzicale Klaus Lang în 1974. Klaus Lang a inclus interviul în cartea sa despre relaţia dintre Furtwängler şi Celibidache, tradusă recent şi în româneşte, la Editura Humanitas.

O carte despre care deja a scris Sorin Lavric în România literară, sub titlul „Saltimbancul, pilastrul şi sfinxul“, unde sfinxul este Herbert von Karajan, pilastrul – Wilhelm Furtwängler, iar saltimbancul – Sergiu Celibidache. Da, „Celi“ era criticat în presa germană, la începutul carierei sale, pentru „comicul involuntar“, „paşii de step“, „jocul de picioare pugilistic“, „palmele rotitoare“, „nestăpînirea extramuzicală“, „dansul exagerat“, „gemetele, pufăielile şi mormăiala forţată“. În schimb, marele „pilastru“ al Filarmonicii din Berlin, Furtwängler, dirija aproape fără gesturi, iar „sfinxul“ Herbert von Karajan conducea orchestra cu ochii închişi. Nimeni nu e perfect, s ar putea spune. Celibidache a condus Filarmonica din Berlin în anii de după cel de-al Doilea Război Mondial, cînd oraşul era încă în ruină, iar dirijorul ei principal, Furtwängler, era ţinut deoparte şi trecut prin nemeritate procese de „denazificare“. Berlinezii aşteptau întoarcerea lui Furtwängler, pe care-l considerau dirijorul de drept al Filarmonicii. La început, temperamentalul Celibidache i-a surprins pe berlinezi, dar în cele din urmă foarte mulţi dintre ei aveau să-l aprecieze enorm. Furtwängler însuşi era foarte încîntat de cel care-i conducea orchestra şi privea bufoneriile sale scenice ca pe ceva trecător. De altfel, corespondenţa dintre ei, pe care Klaus Lang o publică în carte, dovedeşte relaţia foarte bună pe care o aveau în acei ani. Şi de remarcat că nici Furtwängler, nici Celibidache nu l sufereau pe Karajan, socotindu-l prea ambiţios şi capabil de orice pentru a-şi potenţa propria carieră.

Celibidache îl considera pe Furt­wängler un adevărat model şi susţinea că n-a avut niciodată intenţia să-l concureze „M-am bătut ca un nebun pentru ca Furtwängler să fie denazificat. Mă simţeam mîndru să-i spun: «Domnule Doctor, iată orchestra dumneavoastră». În ultimii ani de viaţă însă, Furtwängler s-a îndepărtat de Celibidache, influenţat de tot felul de intrigi şi clevetiri, lucru admis ulterior şi de soţia sa, Elisabeth Furtwängler. Spre deosebire de mai înţeleptul Furtwängler, mai tînărul Celibidache îşi dorea o orchestră perfectă, ceea ce-l făcea să intre adesea în conflict cu instrumentiştii. Repetiţiile sale era multe şi grele. Asta s-a putut vedea şi la Bucureşti în 1979, cînd a susţinut cîteva repetiţii deschise, cu Filarmonica „George Enescu“. Cei care făceau parte atunci din orchestră s-ar putea să şi amintească şi astăzi perdafurile încasate de la maestru. Conflictele cu orchestra au fost probabil şi principala cauză pentru care, la moartea lui Furtwängler, în 1954, nici nu s-a mai pus problema ca dirijorul de origine română să-i fie urmaş la conducerea Filarmonicii din Berlin. „Nu voiam să devin urmaşul lui Furtwängler. Nimeni nu poate fi urmaşul lui Furtwängler“ – îi declara Celibidache lui Klaus Lang, douăzeci de ani mai tîrziu. Cu toate astea, e evident că felul în care a fost îndepărtat l-a costat foarte mult. Urmaşul marelui Furtwängler la pupitrul Filarmonicii berlineze a fost, cum ştim astăzi, Herbert von Karajan. Ambiţia a învins perfecţionismul.

Mulţi ani mai tîrziu, după lungi turnee şi perioade în care a condus cîteva orchestre importante, Celibidache a preluat, ca titular, Filarmonica din München, unde i s-a dat mînă liberă şi pe care a ridicat-o pe culmi de strălucire.

Cartea lui Lang, documentată nemţeşte, descurcă toate iţele conflictului postbelic de la Filarmonica din Berlin, un capitol semnificativ din istoria muzicală a Germaniei. Dincolo de asta însă, ne înfăţişează şi teribila personalitate a lui Celibidache. Iată cum povesteşte momentul primului interviu pe care dirijorul i l-a acordat în 1974: „Lucrînd la radiodifuziune am avut, desigur, o mulţime de parteneri de interviu. Mărturisesc totuşi că niciodată nu m-am găsit în faţa unei firi mai temperamentale, mai îndărătnice, dar şi mai contradictorii. Am îndurat erupţiile unui vulcan, şi nu o dată am tras cu ochiul spre uşă ca să-mi pregătesc fuga, în cazul unei agresiuni fizice“. Celibidache e renumit şi pentru virulentele sale opinii despre alţi muzicieni. Lang redă cîteva în carte. Despre un alt dirijor faimos, Karl Böhm, „Celi“ spunea, de exemplu: „Şi dacă muzica există în om, de ce sîrguinciosul Böhm n-a găsit-o încă?“. Dar poate nimic nu se compară cu vorbele rostite despre cel considerat marele său rival. „Şi Karajan: da, ştiu, el entuziasmează masele. La fel şi Coca-Cola.“ Felul în care Celibidache înţelegea muzica pare să n-aibă egal.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Cât de scumpă a ajuns una dintre cele mai faimoase stațiuni de pe litoral. „Lasă că Lidl nu e departe, iar la bulgari ne completăm stocul”
Românii sunt întâmpinați cu prețuri mari pe litoral, iar mulți dintre ei sunt dezamăgiți de asta. Inventivi, unii dintre ei se duc să-și cumpere bere de la supermarket, iar țigări și alimente de la vecinii bulgari. Mai greu este cu șezlongurile, care sunt mai scumpe ca în Creta sau Mamaia.
image
Fenomenul care schimbă complet satele pădurenilor. Cum arată așezările după decenii de depopulare VIDEO
După mai mult de jumătate de secol în care cele mai multe sate din Ținutul Pădurenilor s-au aflat într-un regres continuu al numărului de locuitori, înfățișarea așezărilor din Munții Poiana Ruscă a suferit transformări uimitoare.
image
Inima frântă poate fi vindecată. Cât costă intervenția
Cercetătorii susțin că prin stimularea electrică a creierului ar putea fi ameliorată suferința emoțională cauză de o despărțire. Altfel spus, există un remediu pentru ceea ce popular numim „inimă frântă”, care i-ar putea ajuta pe cei care suferă de depresie ori negativitate.

HIstoria.ro

image
Iuliu Maniu interceptat de Siguranță la ordinul lui Armand Călinescu
În 1932 Armand Călinescu e subsecretar de stat la Interne. La 5 decembrie el se mărturisește Jurnalului, ținut zilnic și pe ascuns:
image
,,Haide, haide RPR, du-ne la victorie!” România la preliminariile „Euro 1960”
Pe 6 iunie 1958, Agerpres anunța că Uniunea Europeană de Fotbal (UEFA), în cadrul congresului său ținut la Stockholm, a luat hotărârea organizării competiției internaționale „Cupa Europei”.
image
Jurnalul lui Mihail Bulgakov, confiscat de NKVD
Manuscrisele nu ard!, proclamă solemn domnul Woland în Maestrul şi Margareta al lui Bulgakov.