Ce-am avut și ce-am pierdut, ce rămîne de făcut

Publicat în Dilema Veche nr. 817 din 17-23 octombrie 2019
Cum să ţi faci reclamă, ca unitate şcolară jpeg

A venit și momentul acesta al unui bilanț, ca urmare a căderii Guvernului Dăncilă, în care putem să privim puțin înapoi, să rememorăm ce s-a făcut, ce bile negre și ce bile albe intră în traista guvernării PSD, dar și să ne formulăm așteptările pentru ceea ce urmează. Încerc să trec în revistă, fără părtinire, ci doar ca om al sistemului, cîteva aspecte, privind învățămîntul preuniversitar mai ales.

De la bun început, trebuie să spun că marele atu al guvernării pesediste l-a reprezentat revizuirea salarizării profesorilor. Nu știu cum se face, dar cam întotdeauna mărirea salariilor a fost operată de guverne PSD. Nu mă pricep destul la economie încît să emit judecăți avizate, vor fi fiind unii care consideră că aceste măriri sînt nejustificate, dar cu siguranță greșesc. În țara asta sînt destule resurse încît profesorii – o categorie importantă a societății, pe care o vrem în dezvoltare, or asta nu se poate fără educație – să nu trăiască în mizerie, la limita subzistenței și sub pragul decenței. Creșterile salariale din ultimii ani, coroborate cu acordarea voucherelor de vacanță, au ridicat puțintel frunțile profesorilor din zona umilinței, înspre cea a onorabilității. Chiar și așa, salariile profesorilor sînt încă în zona de periferie a cîștigurilor din sistemul bugetar. Cum spuneam, nu sînt economist, dar mi-e destul să văd cîți îmbogățiți trăiesc în lux exorbitant, încît să am capacitatea de bun-simț a perceperii dezechilibrelor. Economiștii să găsească mijloacele de reglaj. Așadar, salariile nu trebuie să fie tăiate, voucherele nu trebuie să fie tăiate, iar dacă inflația va crește, vor trebui să se indexeze și salariile, progresiv. Altfel, toată susținerea profesorilor, ca intelectuali, față de schimbare se va transforma în reproș.

Trec la semnul minus, legat de noile programe școlare, cîteva aspecte. Mai întîi, faptul că odată cu schimbarea programelor, acum apoape trei ani, nu a avut loc și la gimnaziu o formare consistentă a profesorilor. La ciclul primar, învățătorii au avut o astfel de formare, chiar dacă realizată pe ultima sută de metri, în luna septembrie, exact înainte de începerea anului școlar în care s-a implementat pentru prima dată programa. La gimnaziu însă nu s-a realizat, abia acum începe să se miște un colos sub forma unui proiect european, denumit generic CRED, prin care se anunță serii de formări. Semnalele despre el sînt împărțite, încă nu mă pot pronunța. Dar au trecut, cum spuneam, mai bine de doi ani fără ca să se miște ceva în această direcție.

Tot legat de reforma curriculară, trec la semnul minus problema manualelor. Faptul că în anul școlar precedent, sub directiva ministrului Liviu Pop, s-a impus monopol EDP asupra manualelor școlare a avut ca efect, pe de o parte, produse jenante în mare măsură și, pe de altă parte, cheltuirea banilor pe acestea. Manuale care nu pot fi utilizate. Maculatură. În aceeași ordine de idei, EDP, ca editură a ministerului, a avut mult de pierdut la capitolul imagine. Un management deficitar, arogant și autoritar a îngropat mai degrabă această editură, în loc să o ridice. E un fapt regretabil, căci înainte se încercase totuși acolo ceva, au fost oameni care au pus umărul și au vrut să o relanseze de pe poziții profesionale, nu de forță. E una dintre instituțiile care au avut cel mai mult de pierdut și va trebui, dacă nu se dorește desființarea ei, să se regîndească acolo întreaga strategie.

Pe aceeași linie a curriculumului, dar din perspectiva finalităților ciclurilor de învățare, un mare minus îl reprezintă absența unei predictibilități cu privire la examenul de la sfîrșitul clasei a VIII-a. Încă nu se știe nimic despre el, cum va arăta, ce fel de subiecte se vor aplica, ce procente reprezintă examenul în calculul mediei pentru admiterea la liceu etc. Am mai scris despre asta, nu insist, doar punctez.

Alt minus la nivel curricular constă în absența, pînă în acest moment, a procedurilor de demarare măcar a constituirii unor grupuri de lucru care să redacteze programele școlare pentru liceu. Procesul trebuie să aibă sufucient timp la dispoziție pentru a ieși un document de calitate, dezbătut public și de specialiști. Nu mai spun că apoi trebuie scrise și manualele, proces care iar necesită timp. Faptic, mai e un an și jumătate în care aceste etape, cumulate, trebuie să se succeadă.

Închei pomelnicul negativ uitîndu-mă spre concursurile și olimpiadele școlare. Guvernarea pesedistă a reușit să desființeze, cel puțin temporar, unele concursuri extrem de îndrăgite, cum a fost Olimpiada de lectură „Lectura ca abilitate de viață“. Aud că, în acest moment, ea a fost din nou acceptată pentru liceu, prin efortul Ancăi Petrache, om care a fost și în echipa de inițiatori ai concursului, și mă bucur. În momentul desființării ei, frîiele decizionale stăteau în mîna inspectorului general din minister care gestionează disciplina limba și literatura română. Nu, nu e profesor de română. Și aici ating încă un punct negativ: faptul că o disciplină atît de importantă nu are în minister un om care să o reprezinte la nivel liceal, ci este coordonată de un profesor de altă specialitate, mi se pare impardonabil.

Vor mai fi fiind și alte aspecte negative, nu am spațiu acum să dezvolt mai mult, mai amintesc doar în treacăt promovarea prin grupuri de lucru pentru concursuri și olimpiade, spre exemplu, a unor profesori care nu se remarcaseră prin nimic, ba unii chiar sînt habarniști, pe principii clientelare, în defavoarea unor specialiști care își demonstraseră în timp competența.

Conchizînd, ce mă aștept să se în-tîmple în viitor? În primul rînd, mă aștept să nu se strice lucrurile bune. Să nu se taie salarii, să nu se taie vouchere. Mă aștept ca de urgență să se constituie grupurile de lucru pentru redactarea programelor școlare pentru liceu. Mă aștept ca în decurs de maximum o lună-două să avem o viziune asupra examenului de evaluare de la sfîrșitul clasei a VIII-a. Mă aștept ca pentru anul școlar viitor să se revizuiască situația manualelor la clasa a VI-a. Nu în ultimul rînd, mă aștept să se revizuiască programele pentru gimnaziu, care au multe stîngăcii și sînt foarte aglomerate. Mă aștept, desigur, la mai multe, dar va fi de acum timp să le luăm la puricat, pas cu pas. 

Horia Corcheș este scriitor și profesor de limba și literatura română.

index jpeg 5 webp
Gustul banului
Gustul banilor poate să se refere și la un „amărît” care, cine știe cum, găsește un post sigur și bine plătit la stat, un post pe care pregătirea și experiența sa nu i-ar fi permis, în mod normal, să îl ocupe.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Nucleara
Este urmăritul penal capabil să treacă dincolo de faza încordării mușchilor și să folosească arme nucleare?
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Alexandru Dragomir despre politica (noastră)
Din păcate, puțini știu cine a fost Alexandru Dragomir.
Frica lui Putin jpeg
Filosofie, feminitate, autenticitate
Aşa se explică, pesemne, de ce în filosofie s-a menținut „privilegiul” masculin, chiar şi în vremurile mai noi, de după emanciparea femeii.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Activistul european și moartea unei pasiuni
Articolul meu vrea să atragă atenția: cu excesele activismului și propagandei, UE poate pierde treimea de mijloc.
index jpeg 5 webp
Spaghete în copaci
Propun să rămînem la rețeta lui Fellini. Plus paharul cu vin.
Iconofobie jpeg
Diplomație
Se reia, observ, o dezbatere politologică mai veche.
„Cu bule“ jpeg
Format letric
Nu era atît de cunocut încît să exprime fără ambiguități noua idee, dar sensul i-a fost aproximat din context, din relația cu termenul complementar.
HCorches prel jpg
Vremuri ale fricii
Dar dincolo de negare, dacă nu apare și acceptarea, efectele pe termen lung sînt devastatoare.
p 7 Chatbot WC jpg
Idioția artificială
Ar trebui oare programată inteligența artificială (IA) să răspundă la același nivel cu întrebările care i se pun?
IMG 8779 jpeg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Alt bîlci?
Cum ar fi să construiești un Disneyland și un Tesco la Londra, în Hyde Park?
O mare invenție – contractul social jpeg
Adevărul, premisa dreptății
Această limită este și mai evidentă dacă se înțelege că nici un proces judiciar nu se confundă cu Judecata de Apoi.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Sürdürülebilirlik
A crede înseamnă a paria pe o inevidență, a „credita” un „posibil”, dincolo de exigențele stabile ale „realului”.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pensiile francezilor
Dar vigoarea protestelor, dincolo de faptul că e vorba despre o tradiție franceză adesea desconsiderată și subiect de glume, mai arată ceva.
Frica lui Putin jpeg
Inamicii diversității
Privite în ansamblu, aceste cerințe ale cultelor, care s-au așezat, din păcate și spre detrimentul lor, cred, la remorca BOR, nu vor încuraja deloc predarea Religiei într-un spirit tolerant
AFumurescu prel jpg
Păstori, tătuci și influenseri (I)
Așa apar „tătucii” aleși democratic. Nimic nou sub soare.
index jpeg 5 webp
Un veac de Time
Scopul principal pe care cei doi și l-au propus a fost să furnizeze cît mai eficient știri cititorilor, chiar și celor mai ocupați dintre aceștia, care nu prea au timp de citit – de unde și denumirea Time.
Iconofobie jpeg
Rațiune și simțire
Se demontează aici un mit care a făcut carieră în secolul XX, mitul naturii prezumtiv candide a creaţionistului.
„Cu bule“ jpeg
Beat criță
Expresia beat criță este foarte răspîndită azi, în registrul colocvial; alte construcții în care intră cuvîntul criță cu sensul său propriu sau cu înțelesuri figurate au devenit însă extrem de rare.
HCorches prel jpg
Încă un Minister al Educației
Presiune care, în unele cazuri, se transformă în adevărate forme de bullying, fără doar și poate.
IMG 8779 jpeg
În cazul Hagi, tatăl şi fiul, să fii copilul unui mare fotbalist e binecuvîntare sau blestem?
Tot ce vine de la el nu poate fi decît excepţional. Hagi spune „eu sînt Ianis şi Ianis e Hagi”.
p 7 Curba Laffer WC jpg
Ultima redută a globalizării
Dar geopolitica nu e singurul motiv pentru eșecul celui de-al doilea val al globalizării.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cîte divizii are CPI?
Așadar, noua acuzație că președintele ar fi comis ceva contra copiilor, fie ei și din Ucraina, ar putea avea un ecou special în Rusia.

Adevarul.ro

image
Regrete printre românii care au trecut la Hidroelectrica. Au fost atrași cu un preț mic, dar situația se schimbă
Cele mai multe contracte expiră în curând, iar oamenii se plâng că nici măcar nu au fost notificați de furnizor.
image
Cronica unei crime cu ucigaș cunoscut. Ancheta a durat 10 ani, deși polițiștii știau cine este făptașul
Autorul unei crime comise în urmă cu 15 ani s-a bucurat de libertate în tot acest timp, cu toate că anchetatorii aveau martori și probe care îl incriminau direct.
image
Alimentul care ar răspândi cancerul în tot corpul: „Are ceva în el care îl face un catalizator puternic“
Autorii studiului sunt de părere că acest lucru ar putea fi combătut prin medicamente sau diete speciale. Însă, pentru asta studiile clinice ar trebui să treacă la subiecți umani.

HIstoria.ro

image
Statul sovietic paralel în România. Rețeaua colonelului Zudov
Prin sintagma „stat sovietic paralel” înțelegem mecanismul clandestin prin care Uniunea Sovietică a instituit controlul total asupra suveranității statului român.
image
Povestea marilor cutremure ce au zguduit spațiul românesc
La mijlocul lunii februarie a acestui an, orașul Târgu Jiu și localitățile învecinate au fost afectate de o serie de cutremure care, deși nu au produs pierderi de vieți omenești sau pagube materiale majore, au stârnit panică în rândul populației.
image
Irina Bossy-Ghica: „Îmi consacru toate eforturile pentru a reconstrui ceea ce înaintașii mei au clădit”
Stră-strănepoata lui Ion Ghica și a lui Gheorghe Grigore Cantacuzino a plecat din România în liceu, în 1973, și s-a reîntors prima oară 17 ani mai târziu, după „Revoluția” pe care ține s-o scrie cu ghilimele.