Cazul „ca şi“

Publicat în Dilema Veche nr. 621 din 14-20 ianuarie 2016
„Cu bule“ jpeg

În excelentul articol „România lui «ca şi». Mic studiu de sociologie a inculturii“, publicat în luna decembrie pe site-ul contributors.ro şi reluat într-o broşură de editura Humanitas, Lucian Boia aduce autoritatea, talentul şi umorul său în sprijinul unei poziţii pe care mai mulţi lingvişti au susţinut-o, în ultimii ani, din păcate cam fără succes. Cu ironie inteligentă şi eficientă, identificînd şi sintetizînd cu exactitate datele problemei, autorul îşi fixează doi adversari imediaţi: proliferarea, în ultimele decenii, a construcţiei ca şi în locul simplului ca („al calităţii“) – şi, într-un plan mai general, obsesia naţională a evitării cacofoniei. Lucian Boia reuşeşte să convingă în ambele direcţii; e semnificativ că multă lume se declară iritată de mania lui ca şi, dar foarte puţini îndrăznesc să atace mitul cacofoniei. Binevenit este, în aceeaşi dezbatere, articolul profesorului Szilágyi N. Sándor, publicat în replică pe acelaşi site – „Reflexii pe marginea fenomenului «ca şi». Mic studiu de sociologie a conformismului“ –, în care sînt aduse numeroase şi solide dovezi despre constituirea spaimei de cacofonie în cultura română, ca fenomen istoric atipic, fără corespondente exacte în alte limbi şi culturi. Cu mult haz şi cu multă competenţă științifică, autorul lămureşte, într-o perspectivă sociolingvistică, situaţia variantei standard între alte variante ale limbii şi explică relativismul normei, criticînd abuzul de stigmatizare socială şi culturală prin apel la faptele de limbă. De fapt, principala diferenţă între poziţiile celor doi autori stă în stigmatizarea sau acceptarea inovaţiei ca şi, reflex al preferinţei pentru limba standard ca fenomen de cultură înaltă – respectiv pentru varietatea limbii în uz. Ambii autori susţin însă o idee la care mi se pare important să ne raliem: că ar fi momentul de a renunţa la obsesia cacofoniei, o construcţie culturală inutilă şi chiar dăunătoare (pentru că poate provoca schimbări care îngreunează exprimarea).

Vînătoarea de cacofonii este un exemplu de „lingvistică populară“ (Folklinguistics), care poate deveni ea însăşi obiect de studiu: se bazează pe opinii despre limbă de uz curent, răspîndite mai ales prin şcoli şi prin edituri, fără a fi fost produse sau validate de specialişti. Atît identificarea cacofoniilor (într-o accepţie redusă faţă de cea etimologică), cît şi aşa zisele „cacofonii admise“ circulă de multă vreme din om în om (uneori, din păcate, de la profesor la elev), fără să li se poată identifica o sursă autorizată. Miturile lingvistice pot fi uşor criticate sau ridiculizate, dar ajung să producă efecte, chiar schimbări în uz, tocmai pentru că vorbitorii se ghidează după ele. În cazul condamnării cacofoniei (o recomandare stilistică, de natură estetică, transformată în greşeală capitală), răspîndirea prin şcoală şi apoi transformarea în mijloc de stigmatizare se explică şi prin uşurinţa depistării: identificarea unei secvenţe sonore sau grafice cu posibilă lectură scatologică este la îndemîna tuturor.

Pentru lingvişti, situaţia e chiar interesantă: în decursul a numai cîteva decenii, am putut asista la răspîndirea rapidă a unei forme nerecomandate (dar nu şi condamnate de şcoală, pentru că semnalarea de către specialişti a unei abateri de la normă ajunge cu întîrziere material didactic); semnul impunerii ei este autocorectarea (am surprins mai multe cazuri în care cineva rostea construcţia standard, pentru a se corecta apoi: „ca redactor..., ca şi redactor“). În aceeaşi perioadă, am asistat şi la amplificarea căutării de cacofonii, atingînd paradoxul „cacofoniilor vizuale“ (detectate în secvenţele scrise, imperceptibile pentru auz).  Comparînd, cu mai mulţi ani în urmă, cazul trecerii de la ca la ca şi cu modificarea deja impusă a locuţiunii ca şi cum în locul lui ca cum, presupuneam că e posibil ca inovaţia (iniţial regională) să se extindă: ca mijloc de evitare a cacofoniei, dar şi prin contaminare cu un ca şi justificat, comparativ – sau pur şi simplu pentru că uneori cuvintele-particulă sînt întărite cu ajutorul altor cuvinte.

Deşi se extinde, ca şi îşi păstrează, pentru unii vorbitori de română, marca de stigmatizare culturală – ceea ce ar putea împiedica acceptarea sa viitoare în limba standard şi i-ar putea chiar determina reducerea folosirii. Chiar dacă nu este un semn de incultură absolută, ci mai curînd un fapt de conformism social (în opinia lui Szilágyi N. Sándor), ca şi poate fi considerat (aşa cum îl descrie Lucian Boia) un simptom al precarităţii culturale, în măsura în care contagiunea provine din nesiguranţă şi conformism, iar acestea sunt condamnate de o accepţie mai înaltă a culturii. În fond, operăm cu mai multe culturi şi ierarhii de culturi: etichetarea celor din jur este inevitabilă, iar practici evaluate pozitiv de unii (de exemplu tatuajele, paietele, abundenţa de citate, preţiozitatea lingvistică) pot fi respinse total de alţii.

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea București. A publicat, între altele, volumele Limbaj și politică (Editura Universității București, 2007) și 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecția „Viața cuvintelor“, 2010).

O mare invenție – contractul social jpeg
Subiect de drept și drept subiectiv (I)
În limba engleză, termenul subject a rămas fidel sensului etimologic de supus.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Conferințele noastre, viitorul nostru
Cînd generația liceenilor de azi va ajunge la butoanele țării, sînt convins că ne va fi mai bine decît ne este acum!
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Presa acum 85 de ani și azi
Nu mai e vorba de o slujbă publică, destinată să lămurească în vreun fel pe privitor.
Frica lui Putin jpeg
Condiția de înger
abandonînd umanitatea pentru un scurt răstimp, a împrumuta aripile de la îngeri.
AFumurescu prel jpg
Interesul și fesul
Dacă nu mă credeți, întrebați-vă prietenii de pe Facebook, Instagram, Twitter, TikTok și ce alte rețele „sociale” vor mai fi fiind. În lumea virtuală.
m simina jpg
Abraham Lincoln de Ziua Recunoștinței
Abraham Lincoln este primul președinte american care a salvat un curcan de la sacrificare, dar nu cu ocazia Zilei Recunoștinței, ci de Crăciun.
Iconofobie jpeg
Întîmplări întîmplătoare
„Întîmplările” sînt piesele unui puzzle imens ce creionează o imagine aflată dincolo de puterea noastră de cuprindere.
„Cu bule“ jpeg
Vechea gașcă
Originea cuvîntului nu a fost lămurită, deocamdată.
HCorches prel jpg
Nu-i cazul să renunți
Din fericire, chiar și în cadrul acestor formări pe care le mai susținem, constatăm că numărul acestor profesori este în scădere.
p 7 WC jpg
Libertate de expresie pentru cine?
Expresia lui Musk „într-o manieră sănătoasă” permite o gamă largă de interpretări, unele dintre ele foarte restrictive pentru libertatea de expresie.
radu naum PNG
Comunismul se aplică din nou jpeg
Bucureștiul văzut cu alți ochi
Bucureștiul acela, bombardat de americani și apoi și de germani, era încă frumos și bogat.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Opt miliarde
Însă, potrivit acelorași statistici ale ONU, Occidentul îmbătrînește în ritm accelerat.
640px Olietanks in de Amsterdamse haven op de voorgrond een binnenvaartschip, Bestanddeelnr 926 7985 jpg
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Un film antipatic…
Greșeala s-ar putea repara, poate, la o difuzare ulterioară.
Frica lui Putin jpeg
Întîrziere
Unii se încruntă și se supără zilele astea cînd văd că sîntem mereu amînați de la „intrarea în Schengen”.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Uniunea și europenii
Identitatea europeană nu se acordă și nici nu se recunoaște cu ucaz de la Bruxelles.
m simina jpg
Șaluri de cașmir de la Napoleon
Între timp, după divorț, Joséphine se mutase în Castelul Malmaison, de lîngă Paris. Cu tot cu șalurile de cașmir.
Iconofobie jpeg
Chestiunea securității personale
Din instinct, vor răspunde biologii și, strict somatic judecînd faptele, ei au, fără îndoială, dreptate.
„Cu bule“ jpeg
Atitudine și inițiativă
Expresia a lua atitudine a fost una extrem de frecventă în limba de lemn din perioada comunistă
HCorches prel jpg
Cu toții am trecut prin Transporturi
Cine nu a trecut prin astfel de experiențe poate să creadă orice.
radu naum PNG
p 7 Londra WC jpg
Prea săraci pentru război
O posibilă soluție ar fi încheierea unui acord prin care sancțiunile economice să fie reduse, în schimbul reluării furnizării de gaze.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Martorii americani la ocuparea României
Urmează apoi speranța românilor că se vor înțelege cumva cu rușii, că puterile occidentale îi vor salva, ceea ce nu s-a întîmplat.

Adevarul.ro

Mexic jpg
Reportaj din inima Mondialului: Mândria Doha, încă un motiv să ne luăm cu mâinile de cap VIDEO
De câte ori ieși din România, realizeazi că, în multe privințe, la noi s-a făcut strictul necesar.
centrala termica
Trei motive pentru schimbarea centralei termice. Sfaturile unui specialist în sisteme de încălzire
Ne-am obișnuit cu confortul dat de centrala termică, dar dacă nu recunoaștem la timp semnele care indică că trebuie să o schimbăm după un anumit interval de funcționare, ne expunem la riscuri.
cluj ubb admitere. foto arhiva ubb
Topul celor mai bune universități din România. Conduce clasamentul o universitate din Cluj
În topul 10 al celor mai valoroase universități din România, conform celor mai importante clasamente internaționale, intră patru universități din București, trei din Cluj și câte una din Brașov, Iași și Timișoara.

HIstoria.ro

image
Planul în 10 puncte de comunizare a României din martie 1945
În timp ce Armata Română participa, alături de cea sovietică, la luptele din Ungaria și Cehoslovacia, partidul comunist, încurajat de Moscova, dădea asaltul final pentru acapararea puterii.
image
Cucerirea Vidinului, cea mai puternică fortăreaţă otomană de pe Dunăre
La începutul lunii mai 1877, Armata Română s-a concentrat în Oltenia pentru a împiedica manevrele otomane și a ține sub control cetatea Vidin, cea mai puternică fortăreață turcească de pe Dunăre.
image
Războiul Fotbalului: Meciul care a declanșat conflictul armat dintre El Salvador și Honduras / VIDEO
În istorie sunt consemnate tot felul de conflicte, pornind de la motive mai mult sau mai puțin întemeiate: pentru teritorii, pentru bogății, pentru glorie, pentru onoare, pentru amor... Iată însă că atunci când două națiuni sud-americane, Salvador și Honduras, au ajuns să se războiască, printre motivele conflictului s-au regăsit și niște partide de... fotbal.