Căruţabil

Publicat în Dilema Veche nr. 629 din 10-16 martie 2016
„Cu bule“ jpeg

Carosabilul pare a fi un element esenţial al ştirilor noastre zilnice despre gropi, blocaje, parcări neregulamentare şi mai ales despre accidente. Circulaţia pe drumurile publice e un subiect favorit al presei actuale, care informează permanent despre „astuparea gropilor apărute în carosabil, pe arterele din Capitală“ (agerpres.ro); „Carosabil surpat în centrul Capitalei“ (mediafax.ro); „aruncarea zăpezii pe carosabil“ (viata-libera.ro), despre faptul că „şoferii au plantat pomi în gropile din carosabil“ (vestic.ro), că „un autocamion (...) a ieşit de pe carosabil şi a intrat într-un şant“ (ziare.com) etc. În stilul jurnalistic este folosit mai ales substantivul neutru provenit din adjectivului carosabil; în schimb, stilul oficial (juridic şi administrativ) recurge aproape exclusiv la adjectiv, mai ales în sintagma parte carosabilă: „Vehiculele trebuie conduse numai pe drumurile, părţile carosabile, benzile sau pistele stabilite pentru categoria din care fac parte“ (legislatia-rutiera.ro); „partea carosabilă a drumului public“ (codulrutier.ro).

Termenul carosabil este un împrumut modern din franceză, unde însă carrossable este doar adjectiv. Dacă vom căuta în Internet o posibilă formă franceză substantivizată – „le carrossable“ –, vom constata că cele cîteva rezultate obţinute sînt aproape exclusiv traduceri din română, făcute cel mai probabil de vorbitori care transferă în franceză, fără să-şi dea seama, inovaţia locală.

E interesant că împrumutul adaptat carosabil a fost concurat, într-o primă fază, de un calc parţial, care încerca să-i motiveze structura, refăcînd-o cu elemente deja existente în limbă: căruţabil. Cuvîntul nu este înregistrat de dicţionarele noastre, dar a avut perioada sa de relativ succes. Apărea, spre sfîrşitul secolului al XIX-lea, în acte publice – de pildă, într-un raport al primarului din Rîmnicu Sărat, publicat în Monitorul oficial din 3 mai 1888: „s-a format gheaţă pe distanţe considerabile, acoperind atît partea căruţabilă, cît şi trotuarele“. Termenul era folosit de mai multe ori în text, fiind scris, în ortografia oscilantă şi parţial etimologizantă a vremii, carutabil. Îl regăsim, peste aproape o jumătate de secol, în scrierile lui Cincinat Sfinţescu, profesor la Şcoala Superioară de Arhitectură şi întemeietor al urbanismului românesc. Adjectivul căruţabil apare de 12 ori în studiul său Căile de comunicaţie şi transporturile în Municipiul Bucureşti (1931): „şosea cu partea căruţabilă de 10 m. lăţime“; „dacă am reduce lăţimile părţilor căruţabile la strictul necesar“ etc. Cuvîntul apare şi mai tîrziu, în Monitorul Primăriei Bucureşti, ca adjectiv – „refacerea pavajului căruţabil din bolovani de rîu“ (25 aprilie 1937); „este interzis ambulanţilor de a staţiona şi vinde pe trotuar sau pe partea căruţabilă în următoarele pieţe şi străzi“ (19 iunie 1938) – şi chiar ca substantiv: „se adjudecă definitiv (...) executarea lucrărilor de pavare la căruţabil pe str. Carol Davila“ (19 iunie 1938). Evident, între timp se instala tot mai mult în limbă împrumutul carosabil (atestat, de exemplu, în Universul literar din 2 iunie 1913).

Căruţabil e un exemplu de încercare lipsită de succes de a introduce în limbă, prin calc, un cuvînt cu motivare internă. Pentru a imita modul de formare al derivatului fr. carrossable (de la carrosse), a fost folosit ca bază cuvîntul căruţă. Deşi seamănă fonetic cu căruţă, fr. carrosse desemnează o trăsură elegantă, deci un vehicul mult mai potrivit cu circulaţia în oraşe. De altfel, în spaţiul francez terminologia transportului rutier avea deja o anume tradiţie care permitea mai uşor transferul de la vechile vehicule la cele noi. Sînt argumentele cu care critica termenul Al. Graur, într-o notiţă lingvistică din 1939 (reluată în volumul Puţină gramatică, II, 1988): „în orice caz, pe bulevardele bucureştene nu prea circulă căruţele, încît, chiar dacă expresia franceză ar fi însemnat «pentru căruţe», tot ar fi trebuit schimbată în româneşte, căci carrossable a fost creat înainte de inventarea automobilelor“ (p. 35). Vehiculul pe care îl evoca termenul căruţabil nu putea deveni, desigur, o emblemă a traficului modern.

Astăzi, cuvîntul a dispărut cu desăvîrşire, fiind complet înlocuit (poate şi sub influenţa criticilor lingviştilor) de carosabil. Căruţabil poate stîrni acum doar curiozitatea şi amuzamentul; probabil că de la bun început apropierea de căruţă nu i-a dat prea multe şanse de a se impune.

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea București. A publicat, între altele, volumele Limbaj și politică (Editura Universității București, 2007) și 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecția „Viața cuvintelor“, 2010).

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, după 30 de ani, românii, alături de ceilalți europeni, de această dată, să se afle în situația în care să suporte o serie de restricții de consum nepopulare și dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
À la guerre...
Campania declanșată împotriva Amnesty International este în cel mai bun caz ineficientă, în cel mai rău – dăunătoare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului renaşte (supravieţuieşte) viguros pe scena noastră politică şi are la bază aceeaşi congenitală inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinată.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele sînt prin definiție nu numai încăpățînate, ci și cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa legătura fascinantă dintre prost și deșteptul lui și, în consecință, mediul de viață cel mai propice pentru deșteptul proștilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. Și continuă. Trebuie doar să știi să surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disecții
Ce își cunoaște omul mai bine decît proprietatea, posesiunea (simbolică sau materială) cu care generează, gradual, raporturi de consubstanțialitate?
„Cu bule“ jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de bătrînii săi înțelepți
Cum să-i fidelizăm și să le oferim bucuria de a mai dărui din ceea ce au acumulat o viață?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sfîrșitul „mesei gratuite” în Uniunea Europeană
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la Răsărit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenuleţ electric de jucărie. Arată bine, se mişcă bine şi reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Mergînd într-o zi la unele dintre aceste băi din Telega, la Șoimu, cu toată istoria asta în cap, nu mică mi-a fost mirarea să întîlnesc niște personaje interesante.
O mare invenție – contractul social jpeg
Dincolo de costul și eficiența sancțiunilor internaționale
Sancțiunile împotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de cînd mă ştiu, între asceză şi lăcomie, între Yoga ierbivoră şi Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, că ne-ați speriat, bată-vă să vă bată....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
Pînă la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semnături de susținere, din toate colțurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta îngustă și elegantă, brațele ghidonului și sunetul pe care îl scotea noul scuter îl asemănau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristică metafizică
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta atît de grav o generație, retezîndu-i pofta de a trăi?
„Cu bule“ jpeg
Longevivi
Adjectivul „longeviv” este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lungă a unei vieți umane, ci și pe aceea a unei activități oarecare îndeplinite de o persoană.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred că în școli instituția psihologului școlar ar trebui să capete o mult mai mare vizibilitate și importanță.
Un sport la Răsărit jpeg
Mai există ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Există o teorie imbecilă conform căreia la stadion poţi face mai orice, „nu sîntem la teatru“, e bine să existe un loc unde să se descarce flăcăii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Turismul ne e străin
Morișca merge oricum și mereu apar alți clienți fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce lipsește pe piața politică
Tejghelele vieții noastre politice, deși multicolore în aparență, sînt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
De ce s-a oprit slujba oficiată de ÎPS Teodosie la Ziua Marinei. Explicaţiile Forţelor Navale Române
Statul major al Forţelor Navale a oferit primele explicaţii cu privire la incidentul petrecut în timpul oficierii slujbei religioase de către ÎPS Teodosie.
image
Cherofobia: teama de a fi fericit sau „după bine vine rău“. Cum se manifestă, care sunt semnele
Unele persoane simt aversiune faţă fericire, fără a avea un motiv raţional pentru acest lucru. În termeni de specialitate, această formă de anxietate se numeşte „cherofobie“, iar cei afectaţi fac tot posibilul să evite sentimentul de fericire.
image
Greşeala ce ar putea lăsa nepedepsită o bandă de tâlhari care a terorizat Ploieştiul
Trei hoţi din Prahova care au terorizat ploieştenii în perioada sărbătorilor de iarnă din anul 2020 sunt la un pas să rămână nepedepsiţi din cauza unei greşeli a instanţei.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciadă
În ziua de 27 noiembrie 1095, pe câmpul din fața orașului Clermont, câteva sute de oameni așteptau să audă predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al Războiului ruso-turc din 1877-1878
Războiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unități otomane, rusești și românești în principal, dar și trupe sârbești și muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.