"Ca un mărăcine într-o cetină de puf! - client vs. pacient şi apariţia omului nou</i>

Ioana SCORUŞ
Publicat în Dilema Veche nr. 283 din 17 Iul 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Am avut, pînă azi, şansa de a nu fi fost nevoită să fiu pacientă într-un spital din ţara mea. Nu e nevoie să explic de ce vorbesc despre şansă, toată lumea ştie cam ce înseamnă a fi pacient în profunda noastră Românie. Mi-am croit, în acelaşi timp, şi neşansa de a deveni medic, vis al copilăriei, praf şi pulbere azi. Am compensat, în schimb, prin a deveni "medic de suflete", adică psihoterapeut. Un domeniu neluat în serios la noi, uneori nici măcar de înşişi practicanţii. Un domeniu legiferat, totuşi, ceea ce e minunat. Minunat, dar inutil pentru marea majoritate a celor care au nevoie de o psihoterapie şi habar nu au că aşa ceva există. Nu folosesc niciodată denumirea de "clienţi" atunci cînd mă refer la cei ce caută ajutor la terapeut. Nu doar pentru că aşa am fost educată, o folosesc pe aceea de pacient. Fără ghilimele. Chiar cu riscul de a crea o mică rană narcisică, ţin ca aceia care apelează la serviciile mele să conştientizeze şi să accepte faptul că, odată iniţiat procesul terapeutic, ei devin pacienţi. Aşa cum devin pacienţi atunci cînd merg la medic să-şi vindece inima, stomacul, ochii etc., aşa devin pacienţi şi cînd vin să-şi vindece sufletul, cerinţa primordială fiind, în ambele cazuri, aceeaşi: eliminarea suferinţei. Numai că această cerinţă aduce în scenă un nou specimen de pacient, cel al epocii post-’89. Aflat sub tirul stresului de zi cu zi şi sub cel al dorinţei de nestăvilit de a cîştiga (deseori rapid) şi de a cheltui, pacientul erei noi nu mai seamănă cu cel întîlnit prin tratate. Boala psihică se rafinează! Omul modern este un generic narcisist lipsit de remuşcări. Reprezentarea acţiunilor sale se scurtcircuitează, trimiţînd experienţa direct în soma. Adică somatizează, îşi "pune" problema psihică în corp, sub formă de simptom. Încep mersul la medici şi analizele cu invariabil rezultat negativ, dar, cu toate astea, urmate de lungi reţete de tratamente medicamentoase. Desigur, fără ameliorare. Dacă nu e depresiv, omul modern face exces de entuziasm în faţa irelevantului, minorului, numai că plăcerea cu care îşi cheltuieşte excesul nu-i aduce satisfacţia inconştient căutată. Nici nu e de mirare, ea nu se află, nu se poate afla acolo unde este căutată. Deseori, omul post-’89 nu are identitate morală, dar nici sexuală. El trăieşte la limita frontierei, devenind el însuşi de limită. Un "sine fals" căutîndu-se acolo unde nu e chip să se (re-)găsească. Cu sufletul rătăcit, dacă nu pierdut, el începe să orbecăie în vastele încăperi ale sufletului. Are la îndemînă insomniile, depresiile, crizele "de nervi", ba chiar, în ultimă instanţă(!!!), şi crima, dar şi chimicalele care niciodată, ele singure, nu rezolvă cauzele suferinţei. Cei care au bafta de a fi îndrumaţi şi mijloacele materiale disponibile au la îndemînă psihoterapia. Casa de asigurări nu suportă însă, ca peste tot în lumea civilizată, cheltuielile cu psihoterapia. Începe, astfel, alături de terapeut, un drum lung, mereu ocolit, greu, obositor, inconfortabil şi deseori descurajant, spre tainiţele inconştiente ale sufletului bolnav. Acolo, în adîncuri, sub miile de falduri ale mecanismelor psihice de apărare, se află rezolvarea. Acolo se află sănătatea. Cine are curajul şi tenacitatea să o găsească o va afla. Mai devreme sau mai tîrziu. Dar o va afla. Doamna M. stă în fotoliu şi plînge de un sfert de oră. Lucru absolut obişnuit într-un cabinet de psihoterapie. Mă bucur că plînge pentru că pînă acum, vreme de un an şi ceva, nu şi-a dat voie. S-a mai întîmplat ca ochii să-i strălucească de lacrimi aprig cenzurate, dar de plîns, plînge pentru prima oară. Pentru prima oară după 20 de ani. Sînt fericită pentru ea, considerîndu-i plînsul un mare favor pe care şi-l face nu doar sieşi. Eu sînt cea căreia îi oferă aceste lacrimi strînse în ani de suferinţă cu fruntea sus, mergînd neobosit mai departe, acolo unde credea că trebuie să meargă. Era un "trebuie" străin, pe care şi-l asumase ca şi cum s-ar fi născut dintr-o mare dorinţă personală. Azi, doamna M. a aflat că nu există nici un "trebuie" în viaţa asta şi-şi plînge nu doar anii irosiţi într-o falsă realitate şi mistificare a propriei existenţe, ci şi bucuria eliberării pentru care a muncit în terapie vreme de un an. Îşi face, de fapt, doliul anilor pierduţi în acelaşi timp în care îşi celebrează intrarea în noua ei viaţă. Descoperă, brusc, printr-un puternic insight, că este... singură. Singură pe lume, chiar dacă are alături o familie. Iar asta o face să se simtă "ca un mărăcine". Rareori pacienţii găsesc figuri de stil atît de sugestive, prin care îşi reprezintă şi mai acut situaţia, lucru care deseori creează legătura dintre psyche- şi soma. Un fel de intrare în posesie a propriului corp, înstrăinat între timp, loc al simptomelor, al metamorfozelor şi al unor suferinţe fără "obiect". "Mă simt ca un mărăcine într-o cetină de puf..." " şopteşte doamna M., gratificîndu-mi astfel munca alături de ea. I-am fost conţinător, i-am fost susţinător, i-am fost mama pe care a iubit-o şi a urît-o în mod perfect ambivalent, i-am fost spaţiu de relaxare, de reculegere, de "legare", spaţiu tranziţional şi oglindă în care să se privească pînă la re-cunoaştere. I-am fost terapeut. Cetină de puf. Asta valorează mai mult decît orice plată în bani... Doamna M. s-a "salvat", dar restul? Prins în realitatea creată de modul de viaţă post-decembrist, omul nou se află, înainte de toate, la vămile limbajului. Ale limbii. O limbă golită de sens şi de conţinut, o "limbă a păsărilor" în care fiecare vorbeşte fără să ştie că celălalt percepe cu totul altceva decît i-a fost încredinţat. O limbă care înstrăinează, care aduce gustul falsului, vidului, artificialului, care nu-şi mai atinge menirea de a aduce laolaltă. O ne-limbă în care nimeni nu se înţelege cu nimeni. De aici, recursul la mijloace alternative: sms-ul, e-mail-ul, jargonul, graffiti-ul, diferite forme de artă. Limbaje care cad în sarcina psihanalistului de a fi descifrate pentru că ele reprezintă calea, mijlocul spre bolile sufletului. Limbi alternative de reprezentare a suferinţelor sufleteşti, limbi străine oricărei formări terapeutice, simboluri a ceva din adîncurile fiecăruia, în uriaşa singularitate şi unicitate a fiecărui pacient. Ce medicamente din lumea asta ar putea realiza uriaşul travaliu de descifrare a acestor limbaje în care stă zidită suferinţa unui psyche- nesfîrşit? Acel fel special de empatie a psihanalistului, care vine din aşezarea sa lăuntrică în proximitatea bolii sau chiar în miezul fierbinte al bolii, este calea prin care se traversează psihicul uman transferat în limbaj. În orice fel de limbaj, pe care psihanalistul trebuie să-l descifreze. Atunci cînd dezastrul interior nu mai găseşte căi sănătoase de echilibrare, psihanalistul poate fi, uneori, ultima soluţie. Dar doar pentru aceia care vor, care pot, care sînt în stare, care au de ce şi pentru ce.

Bătălia cu giganții jpeg
Onoarea și dezonoarea Legiunii de Onoare
Ce onoare mai e medalia Legiunii de Onoare dacă e oferită unor dictatori?
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Fără solemnități (memorialistică)
Episoadele „omenești” de care am avut parte în neașteptatele mele experiențe ministeriale au, totuși, hazul lor, pe care mi-l amintesc cu o consistentă nostalgie și pe care le povestesc cu plăcere cînd se ivește ocazia.
Frica lui Putin jpeg
Homo mendax
Diversitatea și amploarea capacităților noastre de a minți, de a ne minți, de a-i minți pe ceilalți, de a spune falsul, intenționat sau nu, sînt uluitoare.
Richard M  Nixon and Leonid Brezhnev 1973 jpg
SALT în istorie
În urmă cu exact o jumătate de veac, în mai 1972, cele două superputeri ale Războiului Rece, SUA și URSS, au făcut un pas important și trudit din plin spre dezarmare sau, mai degrabă, spre controlul înarmărilor.
646x404 jpg
Taxe și impozite mai mari? Nu înainte de a lupta, pe bune, cu evaziunea
În legislația fiscală sînt multe exemple de tratamente preferențiale.
Iconofobie jpeg
De ce m-a enervat Churchill
Curajul nu se opune așadar numai lașității. Aceasta din urmă reprezintă forma absolută de eșec al lui, de abdicare a individului de la conduita bărbătească.
„Cu bule“ jpeg
Toxic (adică nașpa)
Dicționarele noastre nu au înregistrat încă sensurile figurate al adjectivului „toxic”, deși acestea s-au răspîndit foarte mult în ultima vreme în mass-media și în comunicarea curentă, fiind bine reprezentate în spațiul online.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Experiențe culinare norvegiene
Povestea asta cu cantina se desfășoară în spații deschise, care comunică direct cu holurile largi, în edificii cu ferestre imense sau cu pereți practic de sticlă, creînd o senzație de deschidere și de libertate,
Un sport la Răsărit jpeg
Grand Chess Tour din nou în România. Merită bucureștenii așa un turneu?
La şah nu poţi să urli, să înjuri, să acuzi arbitrul şi să pretinzi că pe Levon Aronian, de exemplu, nu îl cheamă aşa, că a folosit în mod fraudulos numele, culorile de pe cravată şi blazonul familiei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Podul de piatră
Nepăsarea față de reguli, cutume, tradiții sau istorie pare să fie ea însăși un adevărat specific local pe la noi.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Garguie, himere, căpățîni
Empatia funcționează doar cu viii. Cu morții, arareori e omul zilei empatic, iar cu cei morți demult, chiar deloc!
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pacientul rus
Rusia e tratată diferit, însă tratamentul acesta e similar cu acela aplicat unui locatar de bloc care amenință să dea foc la butelie.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Către ieșirea din ipocrizie
Administrația de la Washington a făcut eforturi majore pentru a evita scurgerile de informații cu privire la dimensiunile reale ale sprijinului pe care îl oferă ucrainenilor.
Bătălia cu giganții jpeg
Îngrijorări de Noaptea Muzeelor
E alternativa smart la ieșirea prin cluburi și discoteci.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Stupori alimentare
Urmăresc de mult, cu atenție, „bibliografia” nutriționiștilor profesioniști și, pe urmele cetățeanului turmentat care întreba mereu cu cine să voteze, întreb și eu, timid, dar tenace: „Eu ce să mănînc? Ce să beau? Cum să aleg dieta optimă?”.
Frica lui Putin jpeg
Unde-s gîlcevile de altădată?
Unde sînt certurile de odinioară precum cele dintre Ponta și Antonescu, care au condus la ruperea USL-ului?
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Miorița woke
Ca orice protestatar respectabil, și miorița originală se simte ignorată, așa că „iarba nu-i mai place, gura nu-i mai tace”.
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat jpeg
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat
Pentru prima oară de la nașterea SUA, o femeie avea să conducă Departamentul de Stat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Libertatea de exprimare între tirani, manipulatori, naivi, mizantropi și echidistanți
Romanul lui Vodolazkin și cartea lui Procopius din Caesarea dezvăluie, fiecare în felul său, modul în care se scrie istoria.
Iconofobie jpeg
Un menu european
Natura profundă, intimă, a ființei filologului fusese iremediabil răscolită, devastată chiar.
„Cu bule“ jpeg
Celebrul „Suplement”
E remarcabilă îmbogățirea substanțială a bibliotecii digitale a Institutului de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Acele lucruri inefabile care te fac să te îndrăgostești
Sînt la etapa națională a Olimpiadei de Lectură ca Abilitate de Viață.
Un sport la Răsărit jpeg
Oameni ca Jose Mourinho sau Ronnie O’Sullivan au început să plîngă. Ce se întîmplă?
Cu Ronnie e despre recorduri, nu-l credeţi că nu-i pasă! A egalat numărul maxim de titluri mondiale. Asta face un pic de apă în ochi.
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin jpeg
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin
„Doar victoria Ucrainei și distrugerea totală a mașinii de război a lui Putin pot aduce pacea, atît pentru Ucraina, cît și pentru estul Europei sau pentru Europa întreagă și, de fapt, pentru întreaga lume.”

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.