Brichisire

Publicat în Dilema Veche nr. 773 din 13-19 decembrie 2018
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg

├Äntr-un recent comentariu politic la un post de televiziune, jurnalistul Cristian Tudor Popescu utiliza, ironic, verbul a brichisi ┼či numele de ac┼úiune brichisire, prezent├«ndu-le ca termeni din jargonul vechii Securit─â┼úi, prin care se desemnau ac┼úiuni de racolare sau de influen┼úare: ÔÇ×la Securitate se numea brichisire: a brichisi pe cineva, s─â-l faci favorabil cauzei ┼ú─âri┼čoarei prin diverse metodeÔÇť (digi24.ro). ├Än comentariul autorului, a brichisi ap─ârea ├«n alternan┼ú─â cu alte verbe care desemneaz─â, ├«n registrul colocvial-argotic, o ac┼úiune similar─â: a ame┼úi, a aranja, a rezolva (pe cineva). Prezen┼úa termenului ├«n mass-media este legat─â de folosirea sa de c─âtre generalul Nicolae Ple┼či┼ú─â, care a condus ├«n anii ÔÇÖ80 Direc┼úia de Informa┼úii Externe; acesta declara, de exemplu, ├«ntr-un interviu p─âstrat ├«n Internet: ÔÇ×Reamintesc de No├źl Bernard de la Europa Liber─â, pe care l-am brichisitÔÇť. Multe atest─âri actuale trimit la aceast─â surs─â ÔÇô ÔÇ×Jean-Paul Costa, pre┼čedintele CEDO, era deja ┬źbrichisit┬╗ÔÇť (dup─â expresia r─âposatului Ple┼či┼ú─â)ÔÇť (revista22.ro) ÔÇô sau, ├«n general, la jargonul Securit─â┼úii: ÔÇ×acelea╚Öi servicii care l-au ┬źbrichisit┬╗ ╚Öi pe fostul secretar al Organiza╚Ťiei Uniunii Tineretului ComunistÔÇť (realitatea.net); ÔÇ×ar fi fost brichisit gazet─âre┼čte de un om de la Sc├«nteiaÔÇť (adevarul.ro). Verbul a brichisi ┼či substantivul brichisire apar de mai multe ori ┼či ├«n cartea de memorialistic─â a lui Gheorghe Florescu, Confesiunile unui cafegiu (2008): ÔÇ×era sub ┼čoc din cauza ┬źbrichisirii┬╗ (defect─ârii, trecerii ├«n partea advers─â) a generalului Ion Mihai PacepaÔÇť; ÔÇ×speran┼úa c─â voi fi ├«n cele din urm─â ┬źbrichisit┬╗ÔÇť; ÔÇ×propria sa brichisire de c─âtre mineÔÇť; ÔÇ×Pacepa o brichisiseÔÇť; ÔÇ×fuseser─â ┬źbrichisi┼úi┬╗ de serviciile de spionaj adverseÔÇť (pp. 258-260 ┼či 358). Exemplele apar┼úin aceluia┼či registru ┼či ilustreaz─â ÔÇô cu unele l─ârgiri de sens, ├«n func┼úie de context ÔÇô semnifica┼úia ÔÇ×tehnic─âÔÇť de baz─â: ÔÇ×a racola; racolareÔÇť.

La origine, cuv├«ntul este un regionalism (din sud, din zonele Arge┼č, V├«lcea, Mehedin┼úi), ├«nregistrat de mai mult─â vreme de glosarele dialectale, dar ├«n genere omis de dic┼úionarele generale. ├Än Glosar de cuvinte din Jud. Mehedin┼úi, lucrare prezentat─â la Academia Rom├ón─â ├«n 1912 ┼či publicat─â ├«n Analele Academiei, Ion Boceanu definea verbul ca ÔÇ×a lucra c├«te ceva, a aranjaÔÇť, contextul ilustrativ fiind: ÔÇ×Toat─â ziua brichise┼čte prin cas─â ┼či n-are nici un sporÔÇť. ├Än glosarul dialectal publicat de Gh. F. Ciau┼čanu ├«n volumul Culegere de folclor din jud. V├ólcea ┼či ├«mprejurimi (1928), a brichisi era folosit, al─âturi de a r├«ndui, a mig─âli etc., ca sinonim pentru cuvinte mai rare, ca a coteli sau a migoro┼či ÔÇô semn c─â autorul ├«l considera relativ cunoscut. Acela┼či autor explica verbul, ca intrare separat─â, al─âturi de derivatul bichisal─â, ├«n mai amplul Glosar de cuvinte din Jude┼úul V├ólcea (din 1931): brichisesc ÔÇô ÔÇ×lucrez lucruri mici, mig─âlesc, m─â acup cu ceva, robotesc, treb─âluiescÔÇť. ├Än Glosarul regional Arge┼č al lui D. Udrescu (din 1967), seria de sinonime ├«n care intr─â verbul a brichisi ÔÇô cu defini┼úia comun─â ÔÇ×a lucra c├«te ceva (prin sau pe l├«ng─â cas─â)ÔÇť; ÔÇ×a face c├«te ceva prin jurul caseiÔÇť ÔÇô este bogat─â ┼či expresiv─â: pe l├«ng─â a deretica ┼či a roboti apar a bisticli, a b├«st├«c├«i, a bod(i)c─âi, a bodrig─âli, a cioc├«rti, a cioroboti. Pentru derivatul brichiseal─â glosarul ofer─â ┼či un context ilustrativ: ÔÇ×S-a dat la brichiseal─â, p-aci, prin gr─âdin─âÔÇť.

Din c├«te ┼čtiu, etimologia verbului nu este cunoscut─â; multe regionalisme s├«nt ├«n aceast─â situa┼úie, explicabil─â ┼či prin instabilitatea formei lor, determinat─â de o ├«ndelungat─â circula┼úie oral─â, f─âr─â fixare ├«n scris. E posibil ca verbul s─â fie produsul unor contamin─âri ├«ntre alte cuvinte, al unor deform─âri involuntare sau expresive. Fiind cunoscut doar ├«n sudul ┼ú─ârii, putem presupune o influen┼ú─â din bulgar─â sau din s├«rb─â; termina┼úia -isi, specific─â ├«mprumuturilor din greac─â, ar putea proveni ├«n acest caz dintr-o contaminare sau o analogie (cu verbe ca a dichisi).

Nu e rar ca regionalisme cu sonoritate expresiv─â s─â capete valori popular-argotice ┼či s─â intre ├«n jargonul unor profesii; generalul Ple┼či┼ú─â, evocat mai sus, care provenea chiar din zona Arge┼č, sau unii dintre colegii s─âi ┼čtiau desigur verbul de acas─â ┼či l-au aplicat unor situa┼úii noi. Verbul regional a brichisi are un sens foarte general, de la care se pot dezvolta foarte multe alte utiliz─âri popular-argotice; e suficient s─â observ─âm c├«te sensuri poate c─âp─âta, ├«n func┼úie de context, sinonimul s─âu modern a aranja (pe cineva): a corupe, a bate, a avea rela┼úii sexuale, a omor├« etc. Instabilitatea semantic─â produce contraste nea┼čteptate, prin ├«nl─ân┼úuirea defini┼úiilor, ├«n singurul dic┼úionar general care a ├«nregistrat cuv├«ntul ÔÇô Micul dic┼úionar academic (2001): brichis├ş ÔÇô ÔÇ×1. A se ocupa cu diferite lucruri m─ârunte. 2. A roboti. 3. A viola o femeieÔÇť. ├Äncercarea de a stabili o leg─âtur─â logic─â ├«ntre cele trei sensuri (├«ntre care racolarea nici nu a fost cuprins─â) e riscant─â ┼či tulbur─âtoare.

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.