Beția educațională

Publicat în Dilema Veche nr. 1011 din 24 august – 30 august 2023
image

…pentru că sînt primul care s-o recunoască: au început să mă plictisească pe mine însumi propriile văicăreli despre inepția, incompetența și corupția clasei politice. „Beția puterii le-a luat ăstora mințile!” – am răbufnit ultima oară, cînd i-am văzut împleticindu-se, rezemați de țîfnoase garduri din vorbe, în drumul spre pierderea zecilor de miliarde de euro din PNRR, unul mai penibil decît celălalt. Nu știu alții cum sînt, dar în momente din astea, cînd mă simt la capătul puterilor, îmi amintesc de vorbele lui Andrei Pleșu din Minima moralia: „Cultura e cea mai adecvată modalitate de a subzista în condiţia intervalului”. În cazul acesta, evocarea „beției puterii” m-a trimis cu gîndul la Nichita Stănescu: „Întunecînd întunericul, iată porțile luminii!”. De acolo pînă la Cartea a doua a Legilor lui Platon n-a mai fost decît un pas.

În dialogul cu pricina, Atenianul (singurul nenumit) conversează cu un cretan (Clinias) și un spartan (Megilius) despre cel mai bun regim politic. Discuția, condusă de la un capăt la celălalt de către Atenian, e adusă relativ repejor și aproape pe nesimțite la un subiect în aparență cît se poate de frivol – beția de la petreceri. Dacă v-am făcut curioși cum poate un „ditamai filosoful” să se ocupe, cu simpatie și înțelegere, de subiecte într-atît de neserioase și de mundane, e foarte bine. Pe de o parte, asta urmărea, în dialogul cu pricina, și Atenianul, pentru a capta atenția vîrstnicilor săi interlocutori, stîrnindu-le amintirile din tinerețe. Pe de altă parte, asta urmărea și Platon, cu toți cititorii săi de dinainte și de după Hristos. Și, cu voia dumneavoastră, ultimul pe listă, asta urmăresc și eu. Cît se poate de serios. Poate citiți dialogul de la un capăt la celălalt, că merită.

În contextul ăsta oarecum scandalos, Atenianul face o observație cît se poate de cuminte: spre deosebire de copii, adulții și, mai ales, bătrînii sînt greu de schimbat, de scos „din ale lor”. Spre deosebire de copii, adulții sînt… scorțoși. Impermeabili la schimbare, bine înrădăcinați în convingerile lor, bune sau, mai ales, rele. Proaste, de fapt. Și-atunci? Cum faci să îi „înmoi”? Cum îi convingi să-și dărîme singuri zidurile propriilor convingeri – operațiune fără de care orice schimbare e imposibilă? Păi, întreabă Atenianul, ați văzut vreodată un om beat? L-ați văzut cum rîde, cum dansează, cum se pupă cu toată lumea (sau urlă la ea), cum spune glumițe de care ar roși, treaz dac-ar fi? Este că-n momentele acelea omul beat și-a lăsat, cum s-ar zice, garda jos? Că nu-i mai pasă? Că e nerușinat? E vulnerabil? Ei bine, taman în acele momente, omul sobru îl poate schimba, modela pe bețiv, cu arma cea mai sigură – „frica divină poartă numele de rușine (aidos) și de rușine (aiskhune)”.

Cum vine asta? Două rușini? Da, vechii greci – și nu doar ei – aveau două cuvinte pentru rușine, traduse alternativ ca „modestie”, „pudoare”, „sfială”, „umilire”, „batjocură” ș.a.m.d. Rușinea e o armă cu două tăișuri – unul înspre în afară, altul spre înlăuntru. Pe românește, una e să te rușineze cineva (sau să-l/o rușinezi pe altul/alta), alta e să te rușinezi singur(ă) de ceva. Una e să fii umilit, alta să te umilești. În cazul dialogului platonician, „frica divină”, credința, activează deopotrivă rușinea „pe dinlăuntru” și pe cea „pe dinafară”. Alte vremuri. În vremea de astăzi, după cum tot am mai spus-o, Dumnezeu nu mai are autoritate, părinții nu mai au autoritate, profesorii nu mai au autoritate, autoritățile nu mai au autoritate. Autoritate nu mai au decît numerele. Mulțimea. (Vezi Republica lui Platon, Cartea a opta. Nimic nou sub soare, cel puțin de vreo 2.400 de ani.) E valabil în cazul noilor media, după cum v-o poate confirma orice „influencer” și orice agenție de publicitate. În cazul politicienilor, asta e mai adevărat acum decît niciodată.

Așa că să ne fie rușine! Nouă să ne fie rușine, sobri fiind, pentru că altfel, oricît de îmbătați de putere, lor nu le va fi. În Legile, Atenianul avertizează că, în absența „căpitanilor de bețivi”, bătălia cu băutura ar fi un dezastru de care responsabili sînt cei treji. Noi, adică. Noi, ăștia care n-avem cu ce putere ne îmbăta. Nici apă rece nu mai avem. Simplu ca bună ziua. Și filosofia pe stil vechi încă vi se mai pare greu de înțeles? Singura autoritate care-i mai poate modela pe politicienii îmbătați de putere sînt, pe de-o parte, cei cu morcovul european – miliardele de euro fără de care intră țara în faliment – și, pe de altă parte, sîntem noi, ăștia mulți, fie că ne place, fie că nu. Noi sîntem ăia cu bățul. Atîta doar că n-am aflat încă. Pentru că aici nu e vorba despre „bățul votului” – orice politician, oricît de inept, a învățat cît de ușor pot fi manipulate voturile pe ultima sută de metri. Aici este vorba despre bățul rușinării comunitare. Nu bățul, ci amenințarea cu bățul.

De ce nu umblă bărbații cu șlițul pantalonilor desfăcut? Nu e lege care să interzică sau să pedepsească asta. Și totuși, dacă se întîmplă, oamenii se simt rușinați. Simt presiunea comunității. De ce universitățile românești au, în străinătate, o reputație atît de proastă, spre disperarea universitarilor cinstiți? De ce plagiază Bode sau Ponta, ca să dau doar două exemple? Păi, pentru că nici unul, nici celălalt nu simt presiunea opiniei publice. Primarul centrului universitar Cluj, amicul Emil Boc, nu se rușinează să se afișeze zîmbitor alături de Bode, nici după ce doctoratul plagiat a fost dovedit, după cum n-o face nici aspirantul la statutul de amic al intelectualilor, liberalul Rareș Bogdan. Pe Ponta l-a făcut consilier onorific Ciolacu, ce pot să mai și spun, vorba unei iubiri din tinerețe? 

Să ne întrebăm: cînd i-am mișcat pe politicieni în direcția bună? La vot? Nu! I-am mișcat în Piața Universității, i-am mișcat după Colectiv (de remarcat „colectivul” din Colectiv), după Ordonanța 13 sau după descoperirea ororilor din „azilele de bătrîni”. N-a fost vot, n-au fost alegeri, a fost rușinare publică. De bine, de rău, atunci i-am mișcat. De bine, de rău, atunci i-am rușinat. De ce? Pentru că, de bine, de rău, abia atunci ne-am rușinat noi de noi înșine. Nu ne rușinează sporurile de hemoroizi sau sporurile de computer, astea ni se par normale, dar ne mirăm că sîntem călcați în picioare. Nu ne rușinează că vrem, ca și francezii, să ieșim la pensie la 50 de ani dacă se poate. Nu. Nerușinările noastre nu ne rușinează defel. 

Așa că să ne fie rușine! Și să bem paharul pînă la fund! 

Hai noroc!

Alin Fumurescu este associate professor la Departamentul de Științe Politice al Universității din Houston, autor al cărții Compromisul. O istorie politică și filozofică (Humanitas, 2019).

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Wizz Air va introduce noi rute cu plecare din București și Cluj-Napoca. Care sunt acestea şi cât costă călătoria
Compania Wizz Air anunţă că va introduce cinci noi curse directe către destinaţii din Europa, cu plecare din Bucureşti şi Cluj-Napoca.
image
„Îmbrobodirea” femeilor: Ce spun un psiholog și un sociolog despre ultimele declarații ale Arhiepiscopul Tomisului
Arhiepiscopul Tomisului a rămas în Secolul XVII, spun experții care au analizat ultimele declarații controversate ale acestuia despre faptul că femeile căsătorite ar trebui să poarte capul acoperit.
image
Cum a ajuns un bărbat să construiască o tavernă grecească în propria curte: „Avem o listă de așteptare și primim clienți de peste tot”
Un bărbat de 44 de ani a construit o tavernă grecească în propria grădină. El a cheltuit peste 20.000 de euro pentru a putea primi oaspeți din întreaga lume, conform Daily Mail.

HIstoria.ro

image
Un cărturar francez justifică argumentat Comunismul lui Sadoveanu
„Războiul rece bîntuia și printre intelectuali. În acest context, Sadoveanu, care făcuse deja alegerea în 1944, în timpul răsturnării de situație prosovietice acționînd convins potrivit conștiinței sale umaniste, este pus în situația să aibă luări de poziție fără echivoc în favoarea noului regim”.
image
Războiului din Pacific: decriptarea codului japonez JN-25b
Un salt major pentru SUA în domeniul informațiilor a avut loc în februarie 1942, când criptanaliștii US Navy au început decriptarea mesajelor japoneze trimise cu ajutorul codului naval standard JN-25b.
image
Nicolae Ceaușescu a făcut de gardă la catafalcul lui Tudor Arghezi / FOTO
De un asemenea privilegiu nu s-a bucurat nici un scriitor în Istoria României.