Beethoven: inima și cordul

Publicat în Dilema Veche nr. 851 din 30 iulie - 5 august 2020
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg

Acum cîțiva ani, un amic cardiolog mi-a pus în față un articol apărut într-o revistă medicală americană. Am putut citi rezultatele unei cercetări interdisciplinare care m-au pus pe gînduri. La vremea respectivă am scris un articol sub puterea acelei impresii, dar acum, în an omagial Beethoven, cred că e bine să povestesc și cititorilor acestui colț de pagină ce citisem.

O echipă formată din trei experți – un cardiolog, un istoric al medicinei și un muzicolog – a analizat compozițiile lui Ludwig van Beethoven încercînd să afle mai multe despre starea inimii sale. Ideea de la care au plecat cercetătorii este că, pe măsură ce surzenia s-a instalat, celelalte simțuri ale lui Beethoven s-au acutizat și el a început să simtă din ce în ce mai pregnant bătăile inimii sale. Ca și cum adormirea urechii exterioare ar fi exacerbat urechea interioară, cea prin care s-ar putea auzi ritmurile propriilor organe. Bănuiesc că nu sîntem puțini cei care, în anumite momente de liniște deplină sau cînd ne astupăm urechile, avem impresia că „simțim” ritmurile interioare, altfel imposibil de simțit în cursul zilelor obișnuite. Ei bine, cercetătorii cred că, pe măsură ce cineva surzește, el este tot mai conștient de propriul puls, mai ales dacă este și cardiac. Mai departe, presupoziția celor trei este că acest ritm interior nu ar fi avut cum să nu se regăsească în compozițiile lui Beethoven, din moment ce îi domina, din ce în ce mai mult, „auzul” – singurul „auz” de care mai era capabil.

Se știe, Beethoven a fost un om care s-a luptat cu bolile toată viața lui. Cea mai cunoscută boală a sa, surzenia, chiar dacă era cea mai gravă pentru compozitor, nu a fost și cea mai gravă din punct de vedere clinic. Dramatică pentru cineva care se îndeletnicește cu muzica, surzenia este, totuși, o boală care nu-ți amenință viața. Din însemnările sale, dar și din mărturiile celor care i-au cunoscut, într-un fel sau altul, starea medicală, astăzi se știe că, pe lîngă pierderea auzului, Beethoven suferea de afecțiuni ale colonului și ale intestinului subțire, ale ficatului, ale rinichilor și de sindromul Paget (o boală deformatoare a oaselor). Medicii zilelor noastre știu că unele dintre aceste comorbidități se asociază afecțiunilor cardiace. Evident, așa ceva nu se știa acum 200 de ani. În plus, astăzi știm, vorba unuia dintre cercetători, că „sinergia dintre mintea și trupul unei persoane determină felul în care această persoană percepe lumea, iar acest lucru se vede mai ales în cazul artiștilor, care mărturisesc prin arta lor, de fapt, aspecte ale lumii lor interioare”.

Nu în ultimul rînd, au fost cercetate însemnări pe care Beethoven însuși le-a făcut pe partiturile compozițiilor sale. Cel mai frapant exemplu de muzică beethoveniană direct influențată de aritmia cardiacă pare a fi în „Cavatina” din Cvartetul pentru coarde, opus 130, o muzică despre care compozitorul a mărturisit odată că-l face pur și simplu să plîngă. Ei bine, pe la mijlocul bucății (este mișcarea a 5-a și penultima a cvartetului), există o modulație din si bemol în do bemol major, inducînd o dezechilibrare a ritmului, o mică, spasmotică comoție anxioasă, ceva ca o clipă de spaimă de întuneric, o fulgurantă dezorientare. Adesea, acest moment a fost descris de muzicieni și de ascultători ca o „respirație tăiată”. Ei bine, pentru următoarele șase măsuri de după modulație, Beethoven a scris ca indicație pe partitură cuvîntul „beklemmt”. Dificil de tradus pentru a surprinde întreaga lui semnificație, care ar fi accesibilă, din cîte spun nemții, doar cuiva născut și format în limba germană, „beklemmt” s-ar putea aproxima prin „o apăsare pe inimă” (în sens figurat), „o anxietate”, dar și prin „pișcătură” sau „presiune”, ambele fiind simptome cunoscute pentru afecțiuni ale inimii. Dacă vreți să percepeți, însă, foarte clar ce înseamnă acest faimos „beklemmt” vă sugerez să ascultați „Cavatina” interpretată fie de Cvartetul Belcea, fie de Cvartetul Guarnieri, fie de Cvartetul Alban Berg – fiecare dintre aceste mari ansambluri de cameră o face diferit, dar la fel. Ascultați și veți înțelege ce vreau să spun… Acest moment din Cvartetul de coarde, opus 130 nu e singurul de acest gen. Echipa de cercetători a descoperit și la începutul Sonatei pentru pian, opus 110 o copie ritmică fidelă a unei aritmii cardiace. Emoționant, nu-i așa, să citești o partitură muzicală ca pe o electrocardiogramă a compozitorului.

Vă puteți întreba, desigur, ce rost are, de fapt, o asemenea cercetare. Omul a murit de mult. E drept, nu prea știm cauzele morții sale și o asemenea cercetare ar putea aduce argumente în favoarea unei afecțiuni cardiace, deși Beethoven suferea și de multe altele care ar fi putut prea bine să-l omoare. Însă, chiar și așa, avem nevoie să știm foarte precis de ce a murit Beethoven? Poate că nu.

Mie, însă, acest articol mi s-a părut foarte interesant pentru că aduce ceva nou nu atît în cercetările biografiei lui Beethoven, cît în marele dosar al inimii. Faptul că muzica compusă de cineva poate fi o veritabilă mărturie despre ce e în inima lui nu doar la figurat, ci și la propriu, îmi pare extrem de important pentru discuțiile despre însăși funcționarea cordului. Însă acest studiu mi se pare cu adevărat esențial pentru oricine va încerca să atace chestiunea inimii dintr-o perspectivă cît mai cuprinzătoare. Distincția dintre cord și inimă se impune imediat, ca să delimitezi necesar organul cu funcțiile și problemele sale de metaforă. Precizare cu atît mai necesară cu cît inima este atît de „metaforizată” în toată istoria lumii, în orice timp și în orice loc. Prestigiul liric al inimii este imens, ca să nu mai vorbesc despre mistica ei. Ei bine, studiul amintit de mine dovedește cît se poate de factual că legătura dintre cord și inimă este extrem de apropiată și că arta are puterea de a trage realul după metaforă într-un mod aproape miraculos.

 În ceea ce-l privește pe Beethoven, unul dintre autori formulează astfel rezultatul studiului: „În timp ce aceste aritmii muzicale ar putea să fie pur și simplu manifestări ale geniului lui Beethoven, există totuși posibilitatea ca, în anumite compoziții ale sale, bătăile inimii lui să fi fost chiar inima ritmică a acestora și vorbim, desigur, de unele dintre cele mai mari capodopere ale tuturor timpurilor”.

Acum, știm că muzica lui Beethoven a venit nu doar din inima lui, ci și din cordul lui. Vă propun ca în următoarele săptămîni să încercăm să vorbim mai mult despre Beethoven. Simt că ar face bine la inimă…

O mare invenție – contractul social jpeg
Se poate trăi și sub dictatură?
Fără această probă, argumentele celor care apără Justiția și judecătorii își pierd credibilitatea.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Resemnare
Turcia e doar încă un teren de luptă dintr-un război care se poartă intens de-a lungul și de-a latul lumii.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Un „dezavantaj” avantajos
Pe scurt: nu sîntem de acord ca, dacă 25 de parteneri ne vor în Schengen și doi nu, dreptatea să fie de partea celor doi.
Frica lui Putin jpeg
Non scholae...
Cîți nu scriu cu duiumul postări agramate și totuși se fac înțeleși, dovadă că primesc like-uri și au și urmăritori din belșug.
index jpeg 5 webp
James Bond și fabrica de ciocolată a lui Charlie
Oricum, ce altceva este un spion la scara istoriei, dacă nu un copil mare care știe cum să (se) joace, nu-i așa?
A F portait Tulane 23 1 jpeg
Pierdut respect. Găsitorului, recompensă!
Ce a produs această schimbare din ce în ce mai accelerată în ultimii zece, douăzeci de ani?
„Cu bule“ jpeg
Curriculum vitae
În perioada comunistă, formula latinească s-a folosit mai puțin.
HCorches prel jpg
Undercover agent
Redați-le profesorilor demnitatea.
p 7 WC jpg
Alunecînd treptat spre distopie
Legea IA europeană, care urmează să fie finalizată în cursul acestui an, interzice explicit utilizarea datelor generate de utilizatori în scopul „clasificării sociale”.
Comunismul se aplică din nou jpeg
După 30 de ani
Mai sînt destui care cred că americanii nu au fost pe Lună, că totul ar fi fost o mare păcăleală, o făcătură de Hollywood.
index jpeg webp
Sindromul „greaua moștenire”
În cele mai multe cazuri, însă, politicienii se străduiesc să arate că ei sînt inițiatorii proiectelor
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Cadavre și steaguri
De fapt, avem de-a face cu o tactică de evaziune.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Despre vorbitul în public
O cauză frecventă a derapajului oratoric este confuzia, mai mult sau mai puţin conştientă, a genurilor.
Frica lui Putin jpeg
Oglinda
El privi în oglindă și, firește, se văzu pe sine însuși.
index jpeg 5 webp
Republica Turcia de o sută de ani
În rîndul turcilor s-a conturat o nouă filozofie, chiar ideologie: kemalismul. Mustafa Kemal Atatürk a schimbat mentalități.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
„Cu bule“ jpeg
Fotbal și futbol
Să fi fost mai curînd (cum s-a mai presupus) o manifestare de pudibonderie comparabilă cu cele produse de alte obsesii românești mai vechi și mai noi, precum teama de cacofonii?
HCorches prel jpg
Este multă tristețe în sufletul lor
Și totuși, cînd intră la ore, încearcă să aibă zîmbet pe buze. Și totuși, cînd ies de la ore, adesea au zîmbet pe buze.
IMG 8779 jpeg
p 7 WC jpg
O lume a reluărilor nedorite
Inteligența Artificială e, în cele din urmă, un instrument, care poate fi folosit în scopuri bune
Comunismul se aplică din nou jpeg
Crimă și pedeapsă
După eliberare, Bogdan Stașinski a fost preluat probabil de serviciile secrete occidentale și nu se mai știe nimic clar despre el.
O mare invenție – contractul social jpeg
Ce fel de magistrați?
Rostul profund al întregului sistem judiciar constă în realizarea și menținerea armoniei sociale.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Discuția despre extremism
Nu, interzicerea unui partid nu e soluția. Pentru incidente specifice există Codul Penal. Pentru tot restul e vorba de bun-simț.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știu și ce pot economiștii (O întrebare pe care mi-am pus-o prin 2008 și la care încă aștept răspuns...)
Ne lăsăm sau nu ne lăsăm pe mîna „experţilor”? N-avem de ales. Ne lăsăm. Dar pe mîna căruia dintre ei?

Adevarul.ro

image
Descoperire epocală lângă Sarmizegetusa Regia realizată cu LIDAR. Nimeni nu bănuia ce ascund munții VIDEO
Un loc plin de vestigii dacice, din Hunedoara, ascuns și neglijat complet în ultimele decenii de autorități, a fost cercetat recent de oamenii de știință, cu ajutorul tehnologiei LIDAR, iar rezultatele studiului sunt uimitoare
image
Turist amendat pentru că a urcat în Munții Piatra Craiului fără să aibă buletinul la el. De ce i-a dat dreptate judecătorul
Un turist amendat de Jandarmerie pentru că „aflându-se în Piatra Craiului, pe un traseu nemarcat, a refuzat să furnizeze date pentru stabilirea identităţii sale” a dat în judecată Jandarmeria Română.
image
Camioanele care au dus faima României în toată lumea. Povestea vehiculelor solide și fiabile, cu „atitudine“ spartană
Camioanele românești, realizate la uzinele din Brașov, au fost adaptate mereu vremurilor, cu o tehnologie de vârf și prețuri avantajoase, cucerind astfel piețele internaționale, chiar și pe cele de peste Ocean.

HIstoria.ro

image
Cine au fost cele trei soții ale lui Ștefan cel Mare? Familia și copiii domnului Moldovei
Ștefan cel Mare al Moldovei a fost căsătorit de trei ori, de fiecare dată luându-și de soţie o reprezentantă a unei mari familii aristocrate, de confesiune ortodoxă. Mai întâi, Ștefan s-a căsătorit, în vara anului 1463, într-un context în care plănuia organizarea unei cruciade ortodoxe împotriva Imperiului Otoman, cu Evdochia, care descindea după tată din neamul marilor duci ai Lituaniei. Tatăl ei, Alexandru al Kievului, era văr primar cu Cazimir al IV- lea, regele Poloniei și marele duce al Lit
image
Drumul României către Tratatul de la Trianon
Nimeni nu s-ar fi putut gândi la începutul anului 1918 la o schimbare totală în doar câteva luni a condițiilor dramatice în care se găsea România.
image
Tancurile în timpul Războiului Rece
Conflictul ideologic izbucnit între Uniunea Sovietică și aliații occidentali a dus la acumularea unor cantități enorme de material militar și la dezvoltarea inevitabilă a armei tancuri.