Barbarii erau deja pe-aici

Publicat în Dilema Veche nr. 871 din 17 - 23 decembrie 2020
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg

Nu ╚Ötiu de ce, cu c├«teva zile ├«nainte de alegeri mi-am adus aminte de unele episoade din formidabilul roman al lui J.M. Coetzee, A╚Ötept├«ndu-i pe barbari, demult citit. Cum memoria ├«mi era nesigur─â, am pus iar─â╚Öi m├«na pe carte ├«n c─âutarea pasajelor. R─âsfoind, am fost sedus iar─â╚Öi de arta marelui romancier ╚Öi, f─âr─â s─â am inten╚Ťia aceasta, m-am trezit c─â am recitit-o pe de-a-ntregul. Locuitorii Imperiului din romanul lui Coetzee tr─âiau cu frica de invazia barbarilor de dincolo de grani╚Ťe, din teritoriile necunoscute. Reac╚Ťia politico-administrativ─â ├«nfrico╚Öat─â a Imperiului a scos la iveal─â barbaria propriului regim. Barbarii din afar─â, cel pu╚Ťin p├«n─â la finele romanului, nu au mai venit, dar frica i-a f─âcut pe gardienii Imperiului s─â vad─â barbari peste tot ╚Öi s─â ├«nceap─â, brutal, s─â-╚Öi fac─â treaba. Nu a fost o invazie a barbariei str─âinilor amenin╚Ť─âtori, ci o de╚Öteptare a barbariei ├«n acei cet─â╚Ťeni ai Imperiului chema╚Ťi s─â-l apere. Dar dac─â ar fi venit, totu╚Öi, barbarii ╚Öi Imperiul ar fi devenit c├«mpul de lupt─â ├«ntre barbarii din interior ╚Öi barbarii din exterior?

Dat fiind c─â, ├«n veacul nostru, nu te mai temi at├«t de tare de str─âin ÔÇô de fapt, cam nimeni nu mai e absolut str─âin ├«n lumea celor maximum ╚Öase grade de separa╚Ťie ÔÇô, te temi de cel de l├«ng─â tine. De dragul unei piruete speculative, ai putea spune c─â te temi de str─âinul de l├«ng─â tine, de str─âinul care ╚Ťi-e rud─â, so╚Ť, copil, p─ârinte, prieten, vecin, coleg, cuno╚Ötin╚Ť─â. Dar nu de specula╚Ťii triste vreau s─â m─â ocup acum. E vorba de altceva. E vorba de frica pe care o avem unii de ceilal╚Ťi ├«n acest ├«ndr─âcit, tot mai ├«ndr─âcit ÔÇ×r─âzboi culturalÔÇŁ.

Gardienii progresului de la noi se tem de semenii lor, adep╚Ťi ai ÔÇ×iliberalismuluiÔÇŁ, zice-se, ├«n toate declin─ârile pe care nu obosesc s─â le caute, s─â le g─âseasc─â, s─â le expun─â, s─â le r─âstigneasc─â, precum rasismul, homofobia, fascismul, misoginismul. Vigilen╚Ťa ideologic─â, ├«ndem├«narea specific─â creierelor s─ârace, dar ├«nfierb├«ntate de a manevra rapid etichete infamante la mod─â, cuplat─â ├«n unele cazuri cu ╚Öomajul sau cu ratarea profesional─â, trebuiau s─â poat─â oferi, totu╚Öi, un serviciu stabil, a╚Öa c─â au ap─ârut veritabile mili╚Ťii ale corectitudinii politice alc─âtuite din oameni pl─âti╚Ťi ÔÇô uneori, chiar din bani publici ÔÇô s─â urm─âreasc─â ╚Öi s─â amendeze devierea libert─â╚Ťii de exprimare de la linia ideologic─â a zilei. Fo╚Ötii activi╚Öti de Partid Comunist, troglodi╚Ťii cu ÔÇ×munci de r─âspundereÔÇŁ ├«n aparatul propagandei comuniste, inclusiv pe la Consiliul Culturii ╚Öi Educa╚Ťiei Socialiste, au urma╚Öi. Mili╚Ťianul ideologic, cenzorul de partid ╚Öi de stat de dinainte de 1989 exist─â ╚Öi lucreaz─â ast─âzi ├«n institu╚Ťii zis ÔÇ×democraticeÔÇŁ, precum CNCD. ├Än orice caz, exist─â printre adep╚Ťii progresului liberal consensul c─â e nevoie de gardieni care s─â apere ÔÇ×cuceririleÔÇŁ de barbari. Gardienii progresului liberal au organiza╚Ťii, au bani ╚Öi resurse, au partid parlamentar, au pres─â, au universit─â╚Ťi ╚Öi ╚Öcoli, impun programul educa╚Ťiei viitoarei genera╚Ťii. Presiunea lor, uneori seduc─âtoare, alteori ├«nfrico╚Ö─âtoare, d─â roade: ei reinventeaz─â civiliza╚Ťia dup─â chipul omului recent, pe calapodul lui. P├«n─â de cur├«nd, barbarii erau fie clerul (cam nesupus, nu-i ├«n regul─â!), fie c├«te un intelectual public care se ├«nc─âp─â╚Ť├«na s─â r─âm├«n─â conservator, s─â critice USR sau s─â bomb─âne atacurile anticlericale ╚Öi anticre╚Ötine, s─â cread─â ├«n Dumnezeul tradi╚Ťiei cre╚Ötine ╚Öi s─â afirme asta r─âspicat, s─â cread─â ├«n virtu╚Ťile educate clasic mai mult dec├«t ├«n ora de educa╚Ťie sexual─â sau ├«n doctoratul ├«n studii de gen ╚Öi alte asemenea erezii. ╚śi cum se luptau a╚Öa gardienii fericirii corect politice cu barbarii ├«nd─âr─âtnici din interior, care desigur se opun fericirii generale pentru c─â s├«nt pro╚Öti ╚Öi corup╚Ťi sau ceva pe-acolo, deodat─â, de sub radar, alegerile din 6 decembrie au scos la iveal─â al╚Ťi barbari. De data asta, cum s-ar zice, the real stuff...

Ceea ce e amuzant cu gardienii, ├«n general, este c─â, oric├«t s├«nt ei de preg─âti╚Ťi, de aten╚Ťi, ba chiar de obsesiv insomniaci ├«n garda lor, c├«nd e s─â se ├«nt├«mple, s├«nt lua╚Ťi ├«ntotdeauna prin surprindere. De fiecare dat─â, ├«n campaniile electorale ni se spune c─â alegerile care vin s├«nt decisive, c─â de ele at├«rn─â ÔÇ×viitorul, prezentul ╚Öi trecutul ╚Ť─âriiÔÇŁ (Farfuridi). Acum ori niciodat─â! S├«ntem la o r─âsp├«ntie! Se decide drumul ╚Ť─ârii pentru decenii! S├«nt cele mai importante alegeri de la Revolu╚Ťie ├«ncoace! A╚Öa ne-a fost livrat─â fiecare rund─â de alegeri ├«n parte ╚Öi toate la un loc. Evident, acestea s├«nt vorbe goale. Alegerile s├«nt importante, desigur, dar alegerile cu adev─ârat cruciale au fost rare: 1996, 2009, 2014 ╚Öi cam at├«t. ╚śi m─â refer la alegerile preziden╚Ťiale, c─âci cele parlamentare nu au generat niciodat─â schimb─âri majore. C├«nd au fost, schimb─ârile politice de acest gen au venit ├«ntotdeauna de la pre╚Öedinte. Nu aveam, a╚Öadar, nici un motiv s─â cred c─â alegerile parlamentare din acest an au vreun zv├«c. ╚śi, totu╚Öi, de data asta, c├«nd p─ârea c─â nimic special nu se va ├«nt├«mpla, ceva special s-a ├«nt├«mplat.

Alegerile din 6 decembrie au adus pe prima scen─â politic─â a ╚Ť─ârii acest partid, numit Alian╚Ťa pentru Unirea Rom├ónilor (AUR), care eman─â o vigoare ├«ngrijor─âtoare, barbar─â. ╚śoc! Cum, 9%? Ochi peste cap, exasperare, urlet (ÔÇ×Democra╚Ťia ├«n pericol!ÔÇŁ). De fapt, AUR bate-n cuie victoria oamenilor noi ├«n politic─â: avem, de-o parte, o uniune care vrea s─â salveze Rom├ónia ╚Öi, de cealalt─â parte, o alian╚Ť─â care vrea s─â-i uneasc─â pe rom├óni. Ambele for╚Ťe ale oamenilor noi au c├«te un proiect de viitor pentru Rom├ónia. Ambele ╚Ötiu clar cum trebuie s─â arate societatea rom├óneasc─â ├«n viitor. Spre deosebire de ele, partidele b─âtr├«ne, PSD ╚Öi PNL, c├«nd s├«nt chemate s─â articuleze un ideal, b├«lb├«ie vorbe de nisip. A╚Öa c─â, din ce avem afirmat acum, viitorul Rom├óniei ar putea s─â fie userist (adic─â un fel de soviet corect politic) sau aurist (adic─â un fel stat legionar agiornat).

Cu viitorul ce se joac─â acum ├«ntre aceste dou─â distopii, sper ca ╚Ťara mea s─â nu-╚Öi fi pierdut norocul, s─â scape cumva ╚Öi de data asta, s─â nu devin─â c├«mpul de lupt─â ├«ntre cele dou─â barbarii...

P.S. Da, v─âd diferen╚Ťele mari, multe ╚Öi radicale dintre USR ╚Öi AUR. Le vede toat─â lumea, n-are rost s─â scriu despre ele. Asem─ân─ârile, ├«ns─â, mi se pare mult mai relevante. C─âci barbarii s├«nt de-aici, de-ai no╚Ötri; vorba sloganului iliescian de pe vremuri ÔÇô dintre noi, pentru noi...

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Avertiz─âri de canicul─â ┼či vijelii pentru toat─â ┼úara. Unde se vor ├«nregistra fenomene extreme: harta regiunilor afectate
Avertiz─âri de Cod Portocaliu ┼či Cod Galben de ploi toren┼úiale, vijelii ┼či grindin─â au fost emise mar┼úi, 5 iulie, pentru mai multe jude┼úe din ┼úar─â.
image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Cum se vor impozita imobilele ┼či care este baza de calcul pentru contribu┼úiile la pensii ┼či s─ân─âtate
Modific─ârile Codului Fiscal prev─âd, printre altele, ┼či modific─âri ale modului de calcul pentru plata imobilelor, dar ┼či a bazei de calcul pentru contribu┼úiile la s─ân─âtate ┼či pensii.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.