Balanţe

Publicat în Dilema Veche nr. 200 din 9 Dec 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Una dintre banalităţile care se pot spune despre o lege sau o decizie administrativă e că ea are părţi bune şi părţi rele. Mai toate reglementările sînt astfel, e vorba de o regulă aproape fizică. O lege avantajează o categorie şi dezavantajează alta. Important e ca, puse în balanţă, beneficiile şi pierderile să dea un rezultat pozitiv, iar partea negativă a reglementării să fie suportabilă. La noi, de cîte ori cineva propune o lege sau ia o decizie la nivel mai mare, o face evident în interesul grupului pe care-l reprezintă şi nu se uită decît la beneficiile care pot rezulta pentru acel grup care, în cel mai bun caz, poate fi chiar o categorie de cetăţeni. Iniţiatorul îşi susţine proiectul cu toată tăria şi cu toate mijloacele de care dispune, fără să-l intereseze partea negativă a reglementării. Nu vei auzi din gura autorităţilor un discurs ca, de pildă: "Am luat hotărîrea să construim un pasaj suspendat (orice posibilă asemănare cu fapte sau personaje reale e pur întîmplătoare) pentru un trafic mai bun în zona cutare. Vor fi avantajate atîtea zeci de mii de automobilişti, care zilnic vor ajunge mai repede la serviciu. Vor suferi cîteva sute de familii cărora pasajul le va trece prin faţa ferestrelor, acoperindu-le vederea, şi le va crea disconfort din cauza zgomotului. Alte cîteva zeci de familii vor fi obligate să-şi părăsească locuinţele care trebuie demolate. Acestea vor primi despăgubiri care să le asigure posibilitatea să-şi cumpere alte locuinţe. 15 familii acceptă aceste despăgubiri, 25 sînt nemulţumite şi solicită în plus daune morale pentru tot deranjul care le-a fost pricinuit de această situaţie". Nu auzim aşa ceva. Iar după construirea pasajului, cum ar fi ca Primăria să spună cu de la sine voinţă: "Construcţia a durat mai mult cu cinci luni. Vom lua măsuri (amenzi...). Vom da despăgubiri celor afectaţi. În urma funcţionării şantierului, pe lîngă cele 3 magazine demolate, alte 7 au avut mari pierderi. Nivelul de zgomot la blocurile din apropierea pasajului e cu atîţia decibeli mai ridicat decît am estimat. În schimb, traficul e mai fluid, iar în zonele adiacente s-au dezvoltat alte tipuri de afaceri (două benzinării şi trei magazine înfiinţate la capătul pasajului unde înainte era un teren viran etc.)". Părţile negative sînt dezvăluite la noi doar de presă sau de adversarii politici ori de concurenţii economici ai unui proiect. Autorităţile nu vorbesc decît de avantaje şi, cel mult, mai recunosc cîte un dezavantaj atunci cînd nu au încotro, deşi ele au răspundere pentru toţi cetăţenii (şi pentru cei care pierd). La Londra a fost introdusă, în urmă cu cîţiva ani, o taxă pentru şoferii care vor să circule, între anumite ore, în zona centrală. S-a făcut un proiect amănunţit în care s-au estimat toate consecinţele, bune sau rele. După intrarea taxei în vigoare, Primăria a făcut periodic rapoarte despre efectele sistemului. Rapoarte, adică nişte documente ştiinţifice şi în acelaşi timp pe înţelesul tuturor şi accesibile oricui, cu multe zeci de pagini, grafice şi analize despre cît a scăzut poluarea, cît a scăzut nivelul de zgomot, cît s-a pierdut în comerţ, cît s-a pierdut în servicii, ce sume s-au adunat din taxă, ce se va face cu banii etc. La un moment dat, şi-au pus chiar problema că taxa e prea mare şi nivelul traficului a scăzut prea tare, aşa încît nici din banii de pe taxă nu se mai puteau face toate investiţiile planificate (era vorba de transport în comun, pasaje subterane şi altele). Socoteala aceasta era dată periodic şi de fiecare dată cu aceeaşi acurateţe şi seriozitate. Toată lumea a putut vedea cît de fin trebuie să fie reglajul unor asemenea decizii. E adevărat că parcă nici acolo Primăria n-a vorbit prea mult despre cîştigul firmelor care au livrat sistemul de taxare. Dincolo de asta însă, la noi, de regulă, unii văd doar partea bună, alţii doar partea rea. Se creează militanţi care se angajează în bătălii mediatice, repede transformate în ceartă şi care ajung să nu mai aibă nici o legătură cu realitatea.

Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Locul în care democrația liberală s-a dus să moară
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptură cu trecutul de corupție și guvernare ineficientă.
Bătălia cu giganții jpeg
Cîte sortimente de brînză se produc în Franța?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Teme „riscante” ale dezbaterii religioase
Părintele Iustin Marchiș, de care mă leagă o viață de dialog spiritual, mi-a trimis, de curînd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconvențional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualități
Rămîne aproape întotdeauna în istorie un rest inexplicabil prin considerente pur raționale, prin forțe obiective, prin factori clasificabili și relevanți statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns în țară și m-am străduit din răsputeri, ca de fiece dată, să (re)înțeleg societatea românească.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un întreg univers ilustrat de obiecte de epocă, toate care mai de care mai interesante, ce înfățișează poveștile și informațiile din text.
O mare invenție – contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred astăzi că forma de guvernămînt stabilită prin actuala Constituție este sursa disfuncționalităților și eșecurilor sistemului politic din România.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul înțelept sesizează, în efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia întregii lumi și, ca atare, își poate permite să verse, compasiv, o lacrimă de regret.
„Cu bule“ jpeg
Urmăritori, adepți, follower(ș)i
Influența engleză actuală, mai ales cea manifestată în jargonul Internetului, poate produce anumite perplexități vorbitorilor din alte generații, atunci cînd schimbă sensurile uzuale și conotațiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lecții ale războiului din Ucraina
Interdependența economică nu preîntîmpină războiul.
Un sport la Răsărit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumită idee despre sport, aceea că iei corpul tău, aşa cum l-ai clădit cu muncă şi apă plată, şi faci tot ce poţi pentru a învinge fără reproş.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Un roman de știință
Bill Bryson nu este om de știință, nu are o formație științifică și, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare să aibă în spate un proces de înțelegere, de clarificare a unor lucruri, pînă la nivelul la care devin accesibile oricărui om cu o minimă educație academică.
Bătălia cu giganții jpeg
Datoria Europei
Nici Franța, nici Germania și nici – cu atît mai puțin! – Țările de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigențele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Mi-e greu să pricep de ce a certa pe toată lumea e o formă de „acțiune”.
Frica lui Putin jpeg
„Nu umiliți Franța, domnule președinte!”
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat de două ori, nu o singură dată, că „nu trebuie umilită Rusia”.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lecție pentru care mă tem că opulentul nostru continent, cu birocrația lui pe cît de groasă, pe atît de nevolnică, cu politicienii lui minusculi, nu este pregătit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
În primăvara anului 1897, la etajul al patrulea al școlii publice Cooper Union din Manhattan pe care o înființase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lungă istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a defăimării profesorilor a devenit la noi pandemică și are un gust nu amar, ci de-a dreptul grețos, cel puțin în percepția mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuză Occidentul să numească fascistă Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascistă Rusia lui Putin se explică prin contextul psiho-istoric al țărilor europene.
Un sport la Răsărit jpeg
Ce mai facem cu Naționala?
Ne torturează şi o torturăm, chestiune din care nimeni nu va rămîne întreg. Echipa României nu e altceva decît oglinda României.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neapărat ipocrizie, cum ar zice unii, ci politețe și meserie.

Adevarul.ro

image
Reacţii după şedinţa foto a lui Brad Pitt pentru GQ Magazine: „Arată ca un cadavru”
Desemnat în anii '90 cel mai sexy bărbat în viaţă de revista People, actorul Brad Pitt şi-a şocat fanii cu cea mai recentă şedinţă foto realizată pentru revista GQ, mai mulţi internauţi comentând că arată ca un cadavru.
image
Lacul căutat de zeci de mii de turişti pentru tratamente s-a colorat în roz. Explicaţiile cercetătorilor VIDEO
Pe lângă culoare, lacul emană şi un miros neplăcut. În fiecare an, aici vin zeci de mii de turişti la tratament. Specialiştii vin cu explicaţii.
image
CTP ne trezeşte la realitate: „Popovici? Dar de ce să mă simt mândru?“
Cristian Tudor Popescu a comentat, în stilul său caracteristic, performanţa lui David Popovici la Mondialele de nataţie, unde sportivul de 17 ani a cucerit două medalii de aur.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
În primăvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a cărui gazdă era Betty Crocker, devenită o emblemă a emisiunilor de acest gen și un idol al gospodinelor de peste Ocean. Puțină lume știa că Betty nu exista cu adevărat, ci era doar o plăsmuire a minților creatoare ale postului de radio.
image
„Uvertura” războiului austro-turc din 1715-1718
Războiul turco-venețiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut și drept Războiul Austro-Turc din 1715-1718, sau „Războiul lui Eugeniu de Savoia”, este primul din seria războaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol îi scria Elisabetei că otomanii încercaseră pe data de 28 să iasă din Plevna luptând și construind un pod peste râul Vid, în zonă desfășurându-se bătălii cumplite. Carol s-a îndreptat imediat în acea direcție, în timp ce împăratul se dusese în centrul dispozitivului.