„Babă straşnică“

Publicat în Dilema Veche nr. 663 din 3-9 noiembrie 2016
„Babă straşnică“ jpeg

În ştirile despre alegerile prezidenţiale din Republica Moldova, presa de la noi a reţinut şi unele detalii anecdotice, pitoreşti, lipsite de relevanţă politică. Acestea nu erau, însă, de cele mai multe ori, lipsite şi de interes lingvistic. Un articol reprodus de mai multe ziare prezenta, de pildă, o candidată independentă, mai în vîrstă, pozînd în costum de baie şi justificîndu-şi publicarea fotografiilor printr-o declaraţie polemică la adresa celor care îi negau calităţile fizice: „Ani la rînd mă murdăreau, mă numeau o babă straşnică“ (stirileprotv.ro). Formula de caracterizare ilustrează în mod surprinzător şi amuzant una dintre diferenţierile semantice suferite de anumite cuvinte româneşti prin uzul lor curent în două spaţii culturale parţial separate. Cititorul din România tinde să acorde formulei (datorită adjectivului straşnic) un sens glumeţ şi chiar admirativ, care nu pare să fi existat în intenţia vorbitoarei (şi mai ales a denigratorilor ei).

Multe exemple actuale ilustrează contexte prototipice ale adverbului şi ale adjectivului straşnic, cu evidente diferenţe între uzul dominant în România şi cel din Republica Moldova. Pe teritoriul actualei Românii, cuvîntul vechi şi popular nu se mai foloseşte foarte mult, dar apare încă, mai ales în legătură cu frigul („se opresc ninsorile, dar vine un ger strașnic!“, renasterea.ro), cu paza („bacalaureatul, păzit straşnic de poliţişti“, ziare.com) şi cu petrecerile de tot felul („de obicei, la hanuri se mînca bine şi se chefuia straşnic“, hotelsavoytimisoara.ro; „Fiul lui M. V. a petrecut straşnic în acest weekend“, cancan.ro). În toate cazurile, cuvîntul indică intensitatea unei stări sau acţiuni, din perspectiva unei atitudini favorabile, apreciative. Definiţia din DEX validează această evaluare pozitivă, prin primul sens indicat pentru adjectiv: „foarte bun, minunat; foarte mare; foarte puternic; extraordinar, nemaipomenit“. E drept, dicţionarul înregistrează şi un înţeles negativ al cuvîntului – „îngrozitor, înfiorător“ –, precum şi unul neutru, ambivalent – „foarte sever, foarte aspru“ –; numai că sensul negativ nu mai este în uz în limba actuală, iar cel aparent neutru capătă valoare de apreciere pozitivă, pentru că severitatea este prezentată ca îndreptată împotriva lucrurilor nedorite: „amendă straşnică pentru un vitezoman prins în trafic“ (enational.ro). Cînd este asociat unor acţiuni în esenţă negative, straşnic le atribuie o notă umoristică, de îngăduinţă plină de simpatie, prin care se elimină orice dramatism: „a încasat o bătaie straşnică de la părinţi!“ (ziaruldevalcea.ro). Cea mai clară dovadă a valorii pozitive a cuvîntului straşnic este oferită de prezenţa sa actuală în domeniul culinar: „Despre cum se face un kebap straşnic“ (da.zf.ro); „bucătar straşnic şi salată delicioasă“ (shesaidbeauty.com); „Gustul straşnic de la ţară“ (sloganul unei campanii publicitare).

Cu totul altele sînt contextele tipice ale cui straşnic în româna vorbită în Republica Moldova. Cuvîntul are aici o semnificaţie predominant negativă, fiind folosit pentru situaţii foarte supărătoare – „E ceva straşnic. De mult trebuia hotărîtă problema asta. Să circule mai multe troleibuze, autobuze“ (publika.md) – şi chiar pentru accidente grave, cu sensul „îngrozitor“: „Accident straşnic la Tiraspol, un tînăr a fost spulberat de o maşină şi aruncat cîţiva metri în aer“ (actualitati.md); „Durere de nedescris în capitală. Victimele accidentului din Bulgaria, petrecute pe ultimul drum: «Este straşnic»“ (protv.md). Cuvîntul poate primi marca de superlativ absolut „asta i foarte strașnic“ (canal3.md); „o agresiune foarte straşnică“ (patriarchia.ru) – şi poate intra în construcţii speciale, calchiate (corespunzînd tiparului „a-i fi groază“): „dacă îi iei pe fiecare și te uiți cine-s, ți-i strașnic“ (basarabia.md).

Cele două uzuri divergente nu au nimic neobişnuit şi se explică, de fapt, prin originea şi istoria cuvîntului. Împrumut vechi din slavă (unde forma de bază, straşinu, avea sensul „teribil, înfricoşător, îngrozitor“, aşa cum a arătat încă din secolul al XIX-lea, în dicţionarul său etimologic, A. Cihac), cuvîntul a avut în româna veche mai ales sensuri negative („groaznic şi strajnic“, la Cantemir). La „ameliorarea“ semantică din limba de azi au contribuit fie tocirea prin uz a expresivităţii iniţiale, fie capacitatea intensificatorilor de a se potrivi la fel de bine contextelor pozitive şi celor negative. Oricum, româna din Republica Moldova a fost în acest caz mai conservatoare, desigur şi sub influenţa rusă (unde vechiul cuvînt slav e continuat de straşno, cu acelaşi sens – „groaznic, îngrozitor“).

Ambiguitatea între o evaluare pozitivă a intensităţii şi una negativă poate produce confuzii grave – sau doar comice; evident, în ciuda caracterului peiorativ al termenului babă, o babă extraordinară e cu totul altceva decît o babă îngrozitoare... 

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea București. A publicat, între altele, volumele Limbaj și politică (Editura Universității București, 2007) și 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecția „Viața cuvintelor“, 2010).

Foto: wikimedia commons

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Japonia mănâncă mici și sarmale. Românul care le prepară: „Clienții ling farfuria“ VIDEO
În vizită în Japonia, Andreia și Ionuţ, vloggerii de la canalul de YouTube „HaiHui în doi”, au prezentat povestea românului care vinde mici și alte feluri de mâncare tradițională în Țara Soarelui Răsare.
image
Dilema incredibilă a unui român din Spania: „Am aflat că nu sunt tatăl copiilor mei, ce să fac?“
Postarea în care un bărbat a dezvăluit că prietenul său văduv a aflat că ai săi copii, rămași doar în grija sa, nu sunt de fapt ai lui, a devenit virală pe Facebook.
image
File de istorie. S-au plantat curmali, bananieri și palmieri pentru vizita Împăratului Franz Josef FOTO
Un oraș din vestul României a fost între 9 și 12 septembrie 1893 centrul de interes al Imperiului Austro-Ungar. Împăratul Franz Josef şi trei arhiduci au fost așteptați cu mare fast.

HIstoria.ro

image
Când a devenit Sicilia romano-catolică?
Mai mult de 13 civilizații și-au pus amprenta asupra Siciliei din momentul apariției primilor locuitori pe insulă, acum mai bine de 10.000 de ani, dar normanzii și-au tăiat partea leului.
image
Amânarea unui sfârșit inevitabil
„Născut prin violenţă, fascismul italian era destinat să piară prin violenţă, luându-și căpetenia cu sine“, spune istoricul Maurizio Serra, autorul volumului Misterul Mussolini: omul, provocările, eşecul, o biografie a dictatorului italian salutată de critici și intrată în topul celor mai bune cărţi
image
Căsătoria lui Caragiale cu gentila domnişoară Alexandrina Burelly
Ajuns director la Teatrul Naţional, funcţie care nu l-a bucurat atât de tare precum credea, Ion Luca Caragiale a avut în schimb o mare şi frumoasă împlinire: a cunoscut-o pe viitoarea doamnă Caragiale.