Asparagus la grătar

Publicat în Dilema Veche nr. 518 din 16-22 ianuarie 2014
„Cu bule“ jpeg

Traducătorii cu experienţă se feresc de confuzia dintre denumirile botanice asparagus şi sparanghel: o capcană în care cad, totuşi, destul de mulţi vorbitori, din ignoranţă sau din lipsa curiozităţii şi a obişnuinţei de a consulta dicţionarele. Internetul e plin de reţete culinare involuntar comice şi de-a dreptul periculoase: „paste cu asparagus“ (clickpoftabuna.ro); „asparagus cu usturoi pe grătar“ (gustos.ro), „somon la cuptor cu asparagus, spanac tînăr şi varză roşie“ (cosmopolitan.ro) etc. Unii dintre cei care preiau fără ezitări termenul curent din engleză (asparagus) chiar cred că e vorba de o noutate, în care se impune ca numele să fie împrumutat odată cu obiectul („Am ales şi o reţetă ce conţine asparagus, o plantă ceva mai nou introdusă pe la noi, dar care se găseşte prin supermarketuri“, retetesanatoasedelicioase.blogspot.com, 27.01.2011). Alţii consideră că în română ar exista o sinonimie perfectă între cele două cuvinte, sparanghel fiind „altă denumire“ pentru asparagus.

Sparanghelul (cu denumirea ştiinţifică Asparagus officinalis) e prezent în toate lucrările de terminologie botanică de la noi, din ultimele două secole; planta comestibilă are şi denumiri populare, între care mai răspîndită pare a fi umbra-iepurelui (există însă şi umbra-cucului, coasta-dracului etc.). În Dicţionarul limbii române (DLR), primele atestări ale cuvîntului provin din manuscrise din secolul al XVIII-lea: din prima carte de bucate păstrată (Carte întru care să scriu mîncările de peaşte i raci, stridii, melci, legumi, ierburi şi alte mîncări de sec şi de dulce dupre orînduiala lor) şi dintr-o versiune a Istoriei poamelor. În cartea de bucate, sparanghelul apare într-o reţetă de preparare a limbii de viţel: „Deci coace-o şi o pune în tingire, puindu-i unt proaspăt dramuri 48, zeamă de carne de ajuns, vîrfuri de sparanghel, ceapă tocată, agreş, şi o fiarbe, îngroşînd zeama pre urmă, cînd va fi aproape de fiert, cu gălbenări de ou.“ În Istoria poamelor, personajul Ceapă se adresează unei lungi liste de „ispravnici“, între care „doriţii mei sparanghi“ (M. Gaster, Crestomaţia, II). În presa românească din secolul al XIX-lea descoperim (graţie posibilităţii de căutare automată oferite de excelenta Dacoromanica/Biblioteca digitală a Bucureştilor) reclamele pentru „D. Staicovici – prima fabrică română de conserve fondată la anul 1874“ şi astfel aflăm, din Epoca (19 octombrie 1888), că „preţul cutiei de 1 kilo“ de sparanghel era de 4 lei, faţă de numai 1,50 lei cutia de „pătlăgele vinete tocate“ şi 2,50 lei – cea de „ţîri plachie“. În Moda din 10 aprilie 1910, se recomanda pentru Budinca de raci o garnitură de „mazăre verde sau vîrfuri de sparanghel“. Manualele agricole dădeau indicaţii detaliate de cultivare a sparanghelului (D. Alessiu, Cultura legumelor, 1911), iar Enciclopedia română a lui C. Diaconovici (Sibiu, 1898) scria negru pe alb: „Prin părţile noastre creşte Asparagus officinalis L., numit de popor Sparanghel, Sparangă, Umbra iepurelui, prin fînaţe, coline aride şi prin păduri. (...) A. officinalis L. se cultivă prin grădini pentru întrebuinţări culinare.“

Denumirea sparanghel provine în română direct din greacă (gr. sparánghi), asemenea altor termeni culinari (spanac, anghinare etc.). De fapt, dicţionarele înregistrează şi alte variante învechite (a circulat mai ales forma feminină sparangă), precum şi împrumuturi regionale din alte limbi: spargă, şpargă, şpargăl (din germ. Spargel, magh. spárga, cf. DLR).

În schimb, cuvîntul asparagus s-a fixat în română exclusiv ca nume al unei plante ornamentale, din aceeaşi familie, dar cu un aspect destul de diferit şi fără utilizări culinare („asparagusul din glastră“, M.H. Simionescu; „cîte un asparagus complet ofilit într-un ghiveci“, M. Cărtărescu). E frecvent ca o plantă ornamentală să-şi păstreze numele ştiinţific sau exotic sub care a fost pusă în vînzare. Dicţionarele noastre mai vechi nici nu înregistrau termenul, considerat probabil doar o denumire ştiinţifică sau comercială. De vreo jumătate de secol, şi asparagusul e prezent în dicţionarele generale, care îl identifică prin denumirea ştiinţifică Asparagus silvestris. Fără a mă aventura pe terenul botanicii, observ doar că aceasta apare extrem de rar în textele (unele foarte serioase) disponibile în Internet. Planta ornamentală bine cunoscută (în uzul curent din engleză asparagus fern – „asparagus-ferigă“, pe baza unei simple asemănări de formă) e numită în descrierile de specialitate (în funcţie de varietăţi) Asparagus setaceus, densiflorus, plumosus etc.

Oricum, sper că tradiţia bucătăriei şi a grădinăritului balcanic va rezista mimetismului comod şi ignorant, care n-a auzit de sparanghel sau de Istoria poamelor şi vede pretutindeni doar asparagus...

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea Bucureşti. A publicat, între altele, volumele Limbaj şi politică (Editura Universităţii Bucureşti, 2007) şi 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecţia „Viaţa cuvintelor“, 2010).

O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.

Adevarul.ro

Iordanescu
Scrisoarea lui Edward Iordănescu: Vorbe goale, în loc de rezultate, pentru fanii naționalei
România a încheiat Liga Națiunilor pe ultimul loc, retrogradând în „C“.
Vladimir Putin printre veterani FOTO EPA-EFE
„Nu putem câștiga!“. Veteranii militari ruși se opun războiului din Ucraina
Vitali Votanovski este un oponent vehement al invaziei Ucrainei și a fost reținut în repetate rânduri pentru că a fotografiat mormintele soldaților morți.
cum sa ne vindecam de boli si nefericire jpeg
Diana Vasile, psiholog: Stresul la cote maxime aduce boală și nefericire
“Vai, ce o să se întâmple”este modul de gândire pe care îl au cei mai mulți oameni. El reprezintă stresul la cote maxime care aduce boală și nefericire

HIstoria.ro

image
Au purtat voievozii români coroane?
De la Nicolae Alexandru și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, coroana a fost mereu prezentă în portretele votive ale domnitorilor din Țara Românească și Moldova. Cu toate acestea, misterul care înconjoară coroanele medievale românești nu a fost (încă) elucidat...
image
Polonia cere Germaniei despăgubiri de război de 1,3 trilioane de dolari. Ce speră Polonia să obțină?
Ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a trimis o notă diplomatică la Berlin prin care Varșovia cere Germaniei despăgubiri de război în valoare de 1,3 trilioane de dolari. Germania consideră în mod oficial că această chestiune este închisă.
image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.