Armata obligatorie. Pe Facebook

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 940 din 14 ÔÇô 20 aprilie 2022
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg

ÔÇŽdar mai ├«nt├«i permite╚Ťi s─â raportez, cu tot riscul de-a st├«rni indignarea multora ╚Öi de-a fi acuzat de oare╚Öce nostalgii comuniste: ├«mi pare c─â ideea serviciului militar obligatoriu nu e c├«tu╚Öi de pu╚Ťin de lep─âdat automat, ba din contra, c─â ar merita o dezbatere serioas─â. Cu o condi╚Ťie minimal─â: s─â nu mai fie sus╚Ťinut─â de patrio╚Ťi ca alde George Simion, c-atunci m-apuc─â grea╚Ťa, s├«nt tentat s─â-mi cump─âr blugi evaza╚Ťi, s─â-mi pun cercel ├«n nas ╚Öi s─â umblu prin t├«rg scand├«nd ÔÇ×Make love, not war!ÔÇŁ.

Permite╚Ťi s─â raportez ╚Öi logica. S─â ├«ncepem cu ideea serviciului militar obligatoriu ╚Öi s─â l─âmurim c├«teva afirma╚Ťii, c─â idei nu le pot spune, care-n ultima vreme sporesc confuzia: ÔÇ×Numai comuni╚Ötii impuneau serviciul militar obligatoriu! Prin urmare, e o form─â de manifestare a totalitarismuluiÔÇŁ. Fals! Comuni╚Ötii au venit, ca s─â zicem a╚Öa, la spartul unui t├«rg care ├«ncepuse cu mult ├«nainte, ├«nainte chiar ca ideea de ÔÇ×t├«rgÔÇŁ sau de ÔÇ×t├«rgove╚ŤÔÇŁ (or─â╚Öean) s─â apar─â. Crede╚Ťi c─â pe vremea societ─â╚Ťilor tribale exista aceast─â dilem─â? C├«nd tribul du╚Öman n─âv─âlea cu ghioaga peste tine, crede╚Ťi c─â aveai r─âgazul de-a deveni hamletian ÔÇô s─â m─â lupt, s─â nu m─â lupt, facultativ, obligatoriu, mult, pu╚Ťin, deloc, cu foc?

P─âi, tocmai asta demonstreaz─â, ├«mi ve╚Ťi spune, desuetudinea ideii. Inadecvarea ei. De la societ─â╚Ťile tribale, omenirea a evoluat bini╚Öor, nu mai folosim ghioaga, ci drone, nu mai punem m├«na pe furci ╚Öi topoare, ci pl─âtim ni╚Öte profesioni╚Öti s─â se ocupe de asta. Fals din nou! ├Äntr-adev─âr, odat─â cu trecerea de la ghioag─â la pu╚Öc─â (simplific acum pu╚Ťintel), au ap─ârut ╚Öi ÔÇ×profesioni╚ÖtiiÔÇŁ. Li se mai zicea ╚Öi mercenari sau, ├«n italian─â, condottieri. Era perioada Rena╚Öterii (sic!). Dar Machiavelli, care numai de sl─âbiciunea ├«ngerului nu poate fi acuzat, ├«i considera periculo╚Öi din dou─â motive. Pe de-o parte, pentru c─â ni╚Öte solda╚Ťi pl─âti╚Ťi pot g─âsi pe unul care-i pl─âte╚Öte mai bine ╚Öi pot ├«ntoarce armele, pe de alta, pentru c─â o popula╚Ťie care nu e nici m─âcar teoretic preg─âtit─â s─â ├«n╚Öface arma pentru a-╚Öi ap─âra ╚Ťara nu poate deveni un popor, adic─â o res-publica, dedicat─â nu intereselor individuale, ci binelui comun. La fel au g├«ndit ╚Öi americanii c├«nd au interzis, ├«n prima Constitu╚Ťie (Articolele Confedera╚Ťiei), existen╚Ťa unei armate permanente, alc─âtuit─â din profesioni╚Öti. De aici ╚Öi importan╚Ťa ÔÇ×mili╚ŤiilorÔÇŁ (da, p├«n─â ╚Öi ideea ÔÇ×mili╚ŤiilorÔÇŁ comuniste a fost furat─â de la americani). ╚śi, dac─â vre╚Ťi exemple mai recente, uita╚Ťi-v─â la Elve╚Ťia sau la Israel. S├«nt ╚Ť─âri deosebite din multe puncte de vedere, dar ├«n ambele etosul ÔÇô nodul divin care leag─â lucrurile, cum ar fi zis Saint-Exup├ęry ÔÇô e mai fragil dec├«t ├«n alte p─âr╚Ťi ale lumii. ╚śi-atunci ambele realizeaz─â beneficiile patriotice ale serviciului militar obligatoriu.

Da, da, a╚Ťi citit bine, nu e cazul s─â v─â freca╚Ťi la ochi: am scris ÔÇ×beneficiile patrioticeÔÇŁ f─âr─â s─â-mi tremure degetele pe tastatur─â. ├Än╚Ťeleg prea bine c─â patriotismul ├«n ziua de ast─âzi a devenit un concept sf├«rtecat ├«ntre dou─â extreme, iar asta nu doar ├«n Rom├ónia, ci pretutindeni ├«n (hai s─â le spunem) democra╚Ťiile liberale. Explica╚Ťia este deopotriv─â simpl─â ╚Öi complicat─â, dar, din motive de spa╚Ťiu, va trebui s─â ne mul╚Ťumim cu varianta simpl─â: democra╚Ťiile liberale, prin defini╚Ťie, mut─â accentul de pe comunitate pe individ. Iar individul, l─âsat ÔÇ×de capul luiÔÇŁ, nu-╚Öi mai g─âse╚Öte rostul. ╚śi-atunci ├«ncepe s─â ╚Öi-l caute prin exacerbarea politicilor identitare ÔÇô eu s├«nt mai alb sau mai negru, mai cre╚Ötin sau mai musulman, mai moldovean sau mai ardelean, mai hetero sau mai homosexual ╚Ö.a.m.d. Dihotomia mai rom├ón sau mai ungur, s─â zicem, vine doar ca o contrabalansare la umflarea celorlalte identit─â╚Ťi, mai mici.

╚śi-atunci ce facem? Ne ├«ntoarcem la mentalitatea tribal─â? Da ╚Öi nu. Mda, cum s-ar zice. De o oare╚Öcare mentalitate tribal─â avem nevoie ÔÇô se nume╚Öte, cum spuneam, etos: povestea ├«mp─ârt─â╚Öit─â care transform─â o popula╚Ťie ├«ntr-un popor. Asta a ÔÇ×reu╚ÖitÔÇŁ s─â fac─â acum Putin ├«n Ucraina, de╚Öi ├«╚Öi dorea taman inversul. Dac─â mai exist─â vreun dubiu, acum s-a evaporat ╚Öi ucrainenii au fost obliga╚Ťi s─â devin─â un popor sau s─â piar─â. Fostul meu ÔÇ×╚ÖefÔÇŁ de la Yale, Steven B. Smith, a publicat anul trecut o carte care-a f─âcut v├«lv─â chiar ├«naintea r─âzboiului din Ucraina ╚Öi care, de-atunci, a devenit ╚Öi mai aprig discutat─â, Reclaiming Patriotism in an Age of Extremes (Revendic├«nd patriotismul ├«ntr-o vreme a extremelor). Pe scurt, Steven pleca de la o constatare de bun-sim╚Ť: pentru a nu (re)deveni o popula╚Ťie, orice popor are nevoie s─â cread─â c─â este un popor. Adev─ârata provocare, ├«ns─â, e cum s-o faci f─âr─â a te l─âsa prad─â nici ispitei patriotismului fanfaron, c─â aia e lesne, ╚Öi nici celei a lep─âd─ârii de propriul popor, c─â ╚Öi aia e lesne. Distan╚Ťa dintre Gr─âdina Maicii Domnului ╚Öi ÔÇ×Ce ╚Ťar─â frumoas─â, p─âcat c─â-i locuit─âÔÇŁ e mai scurt─â dec├«t o f├«lf├«ire din pleoape.

Iar cu asta ajungem, ├«n sf├«r╚Öit ╚Öi din p─âcate, la alde George Simion. Pu╚Ťin conteaz─â dac─â AUR i-a exclus din partid pe Diana ╚śo╚Öoac─â sau pe Mihai Lasc─â. Pu╚Ťin m─â intereseaz─â dac─â George Simion sau Cozmin Gu╚Ö─â (c─â veni vorba) n-au fost ├«n vizit─â ÔÇ×oficial─âÔÇŁ la Ambasada Rusiei. Important e c─â oamenii ─â╚Ötia s├«nt croi╚Ťi din acela╚Öi material ╚Öi dup─â acela╚Öi tipar. N-a╚Ťi observat c─â noii patrio╚Ťi au obsesia ma╚Öterei (mamei vitrege, pentru cititorii mai tineri) din Alb─â-ca-Z─âpada? Obsesia ÔÇ×Oglind─â, oglinjoar─â, cine e cea mai frumoas─â din ╚Ťar─â?ÔÇŁ. C─â se filmeaz─â singuri tot timpul ╚Öi se ÔÇ×transmitÔÇŁ ├«n direct de pe nerom├óne╚Ötile re╚Ťele de socializare precum Facebook? C─â vor s─â fie v─âzu╚Ťi, b─âga╚Ťi ├«n seam─â? Solda╚Ťii imaginii au devenit noii patrio╚Ťi. Neru╚Öina╚Ťii.

Unui om normal i-ar fi ru╚Öine s─â dea legi despre cum s─â se fac─â sarmalele, dac─â n-a f─âcut ├«n via╚Ťa lui vreuna. Nu ╚Ötiu al╚Ťii cum s├«nt, dar am f─âcut ╚Öi sarmale ╚Öi-am f─âcut ╚Öi armata la UM 01336. ╚śi n-a fost u╚Öor nici cu sarmalele ╚Öi nici cu armata. La liberare (n─âd─âjduiesc c─â nu ├«mp─ârt─â╚Öesc vreun secret militar), ni s-a spus c─â, dac─â ne atac─â ungurii, vom primi mesajul ÔÇ×Codrii de aram─âÔÇŁ (exista o anumit─â aplecare spre poezie ├«n armat─â) ╚Öi va trebui s─â ne prezent─âm de urgen╚Ť─â la unitate. Ungurii, de treab─â, nu ne-au atacat, ├«n Zal─âu n-am mai ajuns de-atunci, dar patrio╚Ťilor ca alde George Simion nu le e ru╚Öine s─â ne explice pe Facebook beneficiile serviciului militar obligatoriu ÔÇô pentru c─â e la mod─â ÔÇô f─âr─â s─â fi f─âcut o zi de armat─â de╚Öi ar fi putut fi voluntari.

R─âzboiul din Ucraina ne ofer─â, ca orice criz─â, posibilitatea unei reevalu─âri serioase ÔÇô ├«nc─â la rece. Nu dac─â ne iubim patria, ci cum ╚Öi unde. C─â pe Facebook e lesne. ├Än mediul virtual, totul e lesne. P├«rdalnica de realitate e ceva mai grea.

Alin Fumurescu este associate professor la Departamentul de ╚śtiin╚Ťe Politice al Universit─â╚Ťii din Houston, autor al c─âr╚Ťii Compromisul. O istorie politic─â ╚Öi filozofic─â (Humanitas, 2019).

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Avertiz─âri de canicul─â ┼či vijelii pentru toat─â ┼úara. Unde se vor ├«nregistra fenomene extreme: harta regiunilor afectate
Avertiz─âri de Cod Portocaliu ┼či Cod Galben de ploi toren┼úiale, vijelii ┼či grindin─â au fost emise mar┼úi, 5 iulie, pentru mai multe jude┼úe din ┼úar─â.
image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Cum se vor impozita imobilele ┼či care este baza de calcul pentru contribu┼úiile la pensii ┼či s─ân─âtate
Modific─ârile Codului Fiscal prev─âd, printre altele, ┼či modific─âri ale modului de calcul pentru plata imobilelor, dar ┼či a bazei de calcul pentru contribu┼úiile la s─ân─âtate ┼či pensii.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.