Analfabetism funcțional

Publicat în Dilema Veche nr. 755 din 9-15 august 2018
Analfabetism funcțional jpeg

Explicam, într-un articol anterior, că învățămîntul românesc a cunoscut, cu ani în urmă, o schimbare importantă de paradigmă, mutînd accentul, cel puțin la nivel de intenție, de pe informație înspre operarea autonomă cu aceasta, dinspre asimilare de cunoștințe înspre competențe. Nu de puține ori am auzit, de la oameni școliți, că nu văd importanța acestei nuanțe, că „pe vremea noastră se făcea carte“ sau, mai rău, că asta doar complică lucrurile, scade șansele, adică oportunitățile de a obține note mari prin simpla stocare și reproducere de informație.

Un deja celebru demnitar, pe care îl iau acum drept studiu succint de caz, este un bun exemplu. Cînd Excelența Sa compară Holocaustul cu sacrificarea unei turme de porci, dă dovadă nu de lipsă de informație, ci de lipsă de competență. Pur și simplu, nu poate opera cu ceea ce știe și, ca atare, face asocieri monstruoase. Și cu asta mă apropii, încet-încet, de subiect.

La examenul de Bacalaureat din acest an, o nouă structură a subiectului la limba și literatura română a intrat în vigoare, după ce în anul precedent școlar a fost pilotată la simulările naționale. Încerc să explic și pentru publicul larg: examenul presupune acum, la primul subiect, un text la prima vedere, nonliterar sau de graniță, pe marginea căruia sînt formulate cerințe care urmăresc capacitatea de comprehensiune, de a face inferențe, de a stabili legături uneori chiar transdisciplinare. Să dau și un exemplu, clarificator: dacă în text, la un moment dat, se spune că în Capitală electricitatea nu apucase încă să fie introdusă în toate casele, o cerință poate solicita precizarea unui indiciu al modernizării Capitalei. Aparent, nu e ceva complicat și am auzit mulți profesori spunînd că e mai simplu decît la examenul de Evaluare națională. Că se pierde dimensiunea literaturii din vedere, care ar reprezenta marea miză a disciplinei. E o falsă problemă, pe care am să o reiau și cu alte ocazii. Contextual însă, competența analizei textului literar este rezolvată în subiectele II și III, pe text literar la prima vedere, respectiv pe text studiat.

Revenind la primul subiect. Avem de a face cu o formulă foarte apropiată de evaluările internaționale, de exemplu PISA (Programme for International Student Assessment) și PIRLS (Progress in International Reading Literacy Study), care vizează evaluarea competențelor trans-curriculare în urma cărora se stabilește ierarhia internațională a gradului de educație al țărilor. Acum, ce-am observat. Mai întîi, în perioadele anterioare examenului, lucrînd ocazional cîteva teste cu elevii unei clase a XII-a cărora nu le predau română, ci literatură universală, deci pe care nu-i știam cum stau cu pregătirile, oricum, clasă de filologie, vedeam uimirea lor în fața vreunei rezolvări corecte: pfai, dom’ profesor, nu ne-am fi gîndit la asta, dar aveți dreptate, e logic. Păi, de ce nu v-ați gîndit? Păi, știți, pentru noi româna e învățarea unor comentarii, nu prea sîntem obișnuiți să căutăm noi în texte niște semnificații, niște legături. Și-mi aduc aminte, brusc, de o elevă foarte simpatică și dragă de clasa a IX-a, pe care-mi face plăcere să o evoc aici, care la începutul discuției despre un poem eminescian îmi spunea: dom’ profesor, aici sigur e o singură voce, n-are cum altfel, iar la sfîrșit, zîmbea aproape rîzînd: aveți dreptate, dom’ profesor, dar eu nici nu m-aș fi gîndit, sînt două voci.

Apoi, experiența de la corectat. Cum spuneam mai sus, colegii evaluatori, unii dintre ei, cătrăniți că e prea ușor subiectul. Încet-încet, corectînd, impresiile au căpătat alt contur. De ce? În mod surprinzător, multe dintre lucrări aveau punctaj maxim la subiectul al III-lea, cel care viza redactarea unui eseu despre un text studiat, dar se mișcau cu mare greutate pe subiectul I, uneori evidențiind, aparent, o prăpastie a gîndirii. Lucrări ale unor copii de alte etnii chiar, lucru vizibil în rezolvarea subiectului I, care erau impecabile pe subiectul al III-lea. De unde această discrepanță? – te întrebai, o vreme. Apoi lucrurile deveneau, pas cu pas, clare. La subiectul al III-lea, elevii învățaseră practic pe de rost. Un profesor inteligent poate îndruma elevii să acopere toată gama de subiecte posibile, cam cu 35 de eseuri învățate pe de rost. La subiectul I însă, aparenta simplitate a cerințelor e înșelătoare. Și nu pentru că nu ar fi într-adevăr ușor, ci pentru că nu există o practică a lecturii reflexive, a lecturii de comprehensiune pe marginea unor texte diverse, nu doar literare. De aici s-ar naște competența pentru marea masă de elevi, nu pentru cei care vor alege cariere umaniste. Cui să-i revină această sarcină de îndrumare, dacă nu profesorului de limba și literatura română, care are în programă nu doar literatura, ci și competența de comprehensiune a textului de orice fel?

Într-un cuvînt: analfabetismul funcțional este această incapacitate de a înțelege primar mesajul unui text, fie el literar sau nonliterar. De-abia după depășirea acestui prag, e cazul să căutăm circumscrieri contextuale sincronice și diacronice din perspectivă cultural-literară. Și, ca să circumscriu și eu problematica unei spețe mai largi: formula actuală a subiectului de Bacalaureat la limba și literatura română reușește, oricum, mai eficient decît anterioarele, să ierarhizeze această competență. Rămîne doar să decidem ce ne dorim: absolvenți cu note mari obținute prin reproducere, sau absolvenți reflexivi, capabili să interogheze un text, de orice fel ar fi el, și implicit să interogheze lumea în care trăiesc? 

Horia Corcheș este scriitor și profesor de limba și literatura română.

O mare invenție – contractul social jpeg
Se poate trăi și sub dictatură?
Fără această probă, argumentele celor care apără Justiția și judecătorii își pierd credibilitatea.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Resemnare
Turcia e doar încă un teren de luptă dintr-un război care se poartă intens de-a lungul și de-a latul lumii.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Un „dezavantaj” avantajos
Pe scurt: nu sîntem de acord ca, dacă 25 de parteneri ne vor în Schengen și doi nu, dreptatea să fie de partea celor doi.
Frica lui Putin jpeg
Non scholae...
Cîți nu scriu cu duiumul postări agramate și totuși se fac înțeleși, dovadă că primesc like-uri și au și urmăritori din belșug.
index jpeg 5 webp
James Bond și fabrica de ciocolată a lui Charlie
Oricum, ce altceva este un spion la scara istoriei, dacă nu un copil mare care știe cum să (se) joace, nu-i așa?
A F portait Tulane 23 1 jpeg
Pierdut respect. Găsitorului, recompensă!
Ce a produs această schimbare din ce în ce mai accelerată în ultimii zece, douăzeci de ani?
„Cu bule“ jpeg
Curriculum vitae
În perioada comunistă, formula latinească s-a folosit mai puțin.
HCorches prel jpg
Undercover agent
Redați-le profesorilor demnitatea.
p 7 WC jpg
Alunecînd treptat spre distopie
Legea IA europeană, care urmează să fie finalizată în cursul acestui an, interzice explicit utilizarea datelor generate de utilizatori în scopul „clasificării sociale”.
Comunismul se aplică din nou jpeg
După 30 de ani
Mai sînt destui care cred că americanii nu au fost pe Lună, că totul ar fi fost o mare păcăleală, o făcătură de Hollywood.
index jpeg webp
Sindromul „greaua moștenire”
În cele mai multe cazuri, însă, politicienii se străduiesc să arate că ei sînt inițiatorii proiectelor
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Cadavre și steaguri
De fapt, avem de-a face cu o tactică de evaziune.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Despre vorbitul în public
O cauză frecventă a derapajului oratoric este confuzia, mai mult sau mai puţin conştientă, a genurilor.
Frica lui Putin jpeg
Oglinda
El privi în oglindă și, firește, se văzu pe sine însuși.
index jpeg 5 webp
Republica Turcia de o sută de ani
În rîndul turcilor s-a conturat o nouă filozofie, chiar ideologie: kemalismul. Mustafa Kemal Atatürk a schimbat mentalități.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
„Cu bule“ jpeg
Fotbal și futbol
Să fi fost mai curînd (cum s-a mai presupus) o manifestare de pudibonderie comparabilă cu cele produse de alte obsesii românești mai vechi și mai noi, precum teama de cacofonii?
HCorches prel jpg
Este multă tristețe în sufletul lor
Și totuși, cînd intră la ore, încearcă să aibă zîmbet pe buze. Și totuși, cînd ies de la ore, adesea au zîmbet pe buze.
IMG 8779 jpeg
p 7 WC jpg
O lume a reluărilor nedorite
Inteligența Artificială e, în cele din urmă, un instrument, care poate fi folosit în scopuri bune
Comunismul se aplică din nou jpeg
Crimă și pedeapsă
După eliberare, Bogdan Stașinski a fost preluat probabil de serviciile secrete occidentale și nu se mai știe nimic clar despre el.
O mare invenție – contractul social jpeg
Ce fel de magistrați?
Rostul profund al întregului sistem judiciar constă în realizarea și menținerea armoniei sociale.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Discuția despre extremism
Nu, interzicerea unui partid nu e soluția. Pentru incidente specifice există Codul Penal. Pentru tot restul e vorba de bun-simț.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știu și ce pot economiștii (O întrebare pe care mi-am pus-o prin 2008 și la care încă aștept răspuns...)
Ne lăsăm sau nu ne lăsăm pe mîna „experţilor”? N-avem de ales. Ne lăsăm. Dar pe mîna căruia dintre ei?

Adevarul.ro

image
Cine a fost Vera Putina, presupusa mamă biologică a liderului de la Kremlin
Vera Putina, care a murit, miercuri, 31 mai, la 96 de ani, a ieșit din obscuritate în 1999, pretinzând că este mama biologică a lui Vladimir Putin, pe care a pretins că l-a abandonat când era copil.
image
Frații Tate și interlopii din „Familia DMS“, un sindicat de crimă organizată din România
Andrew și Tristan Tate, anchetați pentru trafic de persoane și viol, au câștigat bani din săli de jocuri de noroc în colaborare cu cel mai mare sindicat de crimă organizată din România, arată o investigație realizată de Rise Project.
image
Ce zodii sunt adevărate mașini de făcut bani. S-au născut pentru asta
Unii dintre nativii zodiacului se mulțumesc cu un serviciu sigur și cu un venit stabil, în timp ce alte semne zodiacale sunt făcute să producă bani pe bandă rulantă.

HIstoria.ro

image
George Gershwin și visul american
George Gershwin (1898-1937) a marcat scena americană la începutul secolului XX.
image
De ce se urau de moarte Ştefan cel Mare şi Vlad Ţepeş. Duşmănia lor apare într-un document de la Vatican!
Vlad Ţepeş, domn al Munteniei în trei rânduri, şi Ştefan cel Mare, voievodul care a condus Moldova timp de aproape jumătate de secol, au avut relaţii sinuoase, în funcţie de conjunctura politică a vremii şi de interesele administrative.
image
Château La Coste, în Provence: ce descoperire!
Ce e, până la urmă, Château La Coste? Un spaţiu magic, construit în jurul unei îndeletniciri cu tradiţie: facerea vinului.