Amintiri șoptite, amintiri strigate

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 947 din 2 ÔÇô 8 iunie 2022
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg

Dup─â 1990, literatura rom├ón─â s-a ├«mbog─â╚Ťit enorm cu povestiri ale vie╚Ťilor celor care nu mai s├«nt, cele mai multe fiind interzise ├«n deceniile dictaturilor. ├Än circumstan╚Ťele date, s─â spui povestea vie╚Ťilor celor care au p─âtimit sub vremi sau chiar au pl─âtit cu moartea faptele vie╚Ťii lor devine datorie moral─â. Vorba Anei Blandiana, acolo unde Justi╚Ťia nu func╚Ťioneaz─â, memoria e o form─â de justi╚Ťie. ├Än deceniile tiraniei comuniste, Justi╚Ťia nu a func╚Ťionat. Nu-i vorb─â, nici dup─â aceea nu a mers chiar bine. A╚Öa c─â a povesti vie╚Ťile celor zdrobi╚Ťi de acele timpuri este mai mult dec├«t literatur─â, mai mult dec├«t istorie, este chiar justi╚Ťie, adic─â o datorie a celor ce s├«nt deopotriv─â fa╚Ť─â de cei ce-au fost ╚Öi fa╚Ť─â de cei ce vor fi. ├Än fond, ╚Ťes─âtura social─â a lumii chiar asta este: ├«ntret─âierea dintre vie╚Ťile sf├«r╚Öite, vie╚Ťile ├«nc─â nesf├«r╚Öite ╚Öi vie╚Ťile ├«nc─â ne├«ncepute...

Monica Pillat, prezen╚Ť─â elegant─â, sensibil─â, rafinat─â, aproape neverosimil─â prin consisten╚Ť─â, moralitate ╚Öi bun─â-cre╚Ötere ├«n lumea ╚Ťip─âtor-feisbucizat─â a literelor noastre de azi, este o scriitoare admirabil─â care-╚Öi onoreaz─â stirpea ÔÇô ce poate fi mai frumos! Multe din c─âr╚Ťile ei de dup─â 1990, fie semnate de ea, fie doar ├«ngrijite, s├«nt c─âr╚Ťi despre familia ei. Tat─âl ei este (c─âci p─ârin╚Ťii nu au fost niciodat─â, at├«ta timp c├«t copiii tr─âiesc, p─ârin╚Ťii s├«nt!) Dinu Pillat ÔÇô excep╚Ťional scriitor, critic ╚Öi istoric literar, ├«nchis la doar 38 de ani de comuni╚Öti ├«mpreun─â cu C. Noica, Al. Paleologu, N. Steinhardt ├«ntr-un lot care-i poart─â, onorant, numele (ÔÇ×Noica-PillatÔÇŁ). Prin Dinu Pillat, Monica Pillat este nepoat─â ├«n linie direct─â a lui Ion Pillat, unul dintre marii poe╚Ťi ai veacului trecut, a c─ârui mam─â a fost fiica legendarului I.C. Br─âtianu. Mama Monic─âi Pillat este Cornelia Pillat, fiica lui Gheorghe Ene Filipescu, personajul central al celei mai recente c─âr╚Ťi scrise de Monica Pillat, intitulat─â Bunicul meu f─âr─â morm├«nt.

Gheorghe Ene Filipescu (1884, Olteni╚Ťa ÔÇô 1952, Penitenciarul Tg. Ocna) a fost un self-made man, care ╚Öi-a luat ├«n serios at├«t ├«ntreprinderea (din calf─â, a ajuns unul dintre cei mai importan╚Ťi produc─âtori de pantofi de lux din Bucure╚Öti), c├«t ╚Öi idealurile (a fost un militant social-democrat curat, pe care comuni╚Ötii l-au ├«nchis ╚Öi l-au ucis). Pu╚Ťine biografii similare cunosc ├«n Rom├ónia. P├«n─â la 16 ani a fost ne╚Ötiutor de carte, iar dou─âzeci de ani mai t├«rziu citea lucr─âtorilor din atelierul s─âu de confec╚Ťionat pantofi din Platon ╚Öi subven╚Ťiona volumele tinerilor George Bacovia ╚Öi Tudor Arghezi. Pantofii s─âi au devenit etalon al calit─â╚Ťii ╚Öi frumuse╚Ťii ├«n Bucure╚Ötiul interbelic, premia╚Ťi ├«n expozi╚Ťii interna╚Ťionale ╚Öi purta╚Ťi de celebrit─â╚Ťi. ÔÇ×Gheata lucrat─â de Filipescu d─â inteligen╚Ť─â picioruluiÔÇŁ ÔÇô scrisese un client al c─ârui entuziasm poate fi lesne b─ânuit de oricine ╚Ötie c├«t de greu e s─â g─âse╚Öti calapodul perfect piciorului. Drumul lui Gheorghe Ene Filipescu prin via╚Ť─â, de la s─âr─âcia lucie la prosperitate ╚Öi recunoa╚Ötere (a fost, la un moment dat, reprezentantul intereselor ├«ntregii sale bresle), este ca o poveste american─â. Doar c─â, ├«n Rom├ónia, pove╚Ötile americane se sf├«r╚Öesc altfel. ├Än loc s─â fie povestea fondatorului unei industrii ├«ntregi, onorat dintr-o genera╚Ťie ├«n alta prin dezvoltarea unei mo╚Öteniri cum ar fi trebuit, via╚Ťa lui Gheorghe Ene Filipescu se adaug─â multor altor pove╚Öti deja publice ale victimelor represiunii comuniste, ca o via╚Ť─â ├«mplinit─â prin tot ceea ce a f─âcut omul ╚Öi distrus─â prin tot ceea ce a f─âcut regimul politic. Voca╚Ťia diabolic─â a comuni╚Ötilor de a distruge oamenii de treab─â se probeaz─â ├«nc─â o dat─â, cu Gheorghe Ene Filipescu. Nu a contat c─â a fost militant de st├«nga, o figur─â proeminent─â a partidului lui Titel Petrescu, sau c─â s-a bucurat sincer c├«nd sovieticii au intrat ├«n Bucure╚Öti, ÔÇ×eliber├«ndu-lÔÇŁ. Repede, foarte repede, c├«nd abia mijiser─â anii ÔÇÖ50, a fost condamnat la decenii de ├«ncarcerare, a fost ├«nchis ╚Öi maltratat. Nu a mai apucat s─â ias─â din ├«nchisoare. Mult timp, familia nu a ╚Ötiut c─â a murit, apoi a aflat pe unele c─âi c─â e mort, dar pe altele c─â tr─âie╚Öte ├«nc─â, pentru ca, ├«n final, la c├«╚Ťiva ani distan╚Ť─â de la deces, s─â vin─â ╚Öi confirmarea oficial─â. Ultimii ani ai lui Gheorghe Ene Filipescu, anume cei din pu╚Öc─âriile comuniste, se recompun greu. Abia dup─â ce Monica Pillat a putut avea acces la arhivele CNSAS unele pete albe de la finalul vie╚Ťii lui Gheorghe Ene Filipescu au putut fi l─âmurite.

ÔÇ×Cum s-o fi petrecut ├«nt├«lnirea dintre social-democratul Gheorghe Ene Filipescu ╚Öi liberalul Ion Pillat ├«n Parlamentul de atunci?ÔÇŁ ÔÇô afl─âm din carte c─â a ├«ntrebat-o Monica Pillat, nepoata celor doi, pe mama ei, Cornelia Pillat, fiica primului ╚Öi nora celui de-al doilea, declan╚Ö├«nd o superb─â discu╚Ťie ├«n cursul c─âreia, la un moment dat, mama r─âspunde fiicei: ÔÇ×Poemul lui Ion Pillat putea dansa ├«n pantoful lui Gheorghe Ene FilipescuÔÇŁ. To╚Ťi cei care ╚Ötiu c├«te ceva despre poezia lui Pillat pot s─â-╚Öi imagineze acum calitatea pantofului lui Filipescu, dup─â cum cei care vor fi ├«nc─âl╚Ťat pantofii lui Filipescu ar avea acum o idee clar─â despre calitatea poeziei lui Pillat.

├Äntrebarea Monic─âi Pillat, ├«ns─â, deschide o direc╚Ťie cu totul nea╚Öteptat─â pentru cititor. Lumea lui Ion Pillat, n─âscut pe Calea Doroban╚Ťilor, crescut la Vila Florica printre Br─âtieni, educat la ÔÇ×Sf. SavaÔÇť, bacalaureat la Paris ╚Öi student la Sorbona, este at├«t de diferit─â de lumea lui Gheorghe Ene Filipescu, fugit de-acas─â de copil, dintr-o Olteni╚Ť─â s─ârac─â, murdar─â, analfabet─â, spre un Bucure╚Öti incert. Ion Pillat era un credincios fin, Filipescu era un ateu ├«ndr─âgostit, totu╚Öi, de personajul Iisus Hristos. Pillat era ╚Öcolit ╚Öi intelectualizat p├«n─â-n unghii, Filipescu era autodidact, posedat de o uimitoare sete de cultur─â. Dumnezeu, totu╚Öi, ├«i va pune ├«mpreun─â pe ace╚Öti doi oameni remarcabili, veni╚Ťi socialmente din puncte cardinale opuse, ├«n modul cel mai profund: vor fi bunicii aceleia╚Öi nepoate, Monica. Dar p├«n─â c├«nd liniile vie╚Ťilor lor s─â se intersecteze decisiv ├«n orizontul celei de-a doua genera╚Ťii (ceea ce doar Filipescu va apuca s─â vad─â, c─âci Pillat a murit ├«n 1945, iar Monica s-a n─âscut ├«n 1947) e altceva ce-i aduce ├«mpreun─â: cultura ╚Öi cultul pentru ceea ce am├«ndoi numeau ÔÇ×omul superiorÔÇŁ. Odios trebuie s─â sune ÔÇ×omul superiorÔÇŁ pentru urechile unor contemporani, ╚Ötiu asta. Dar pentru Ion Pillat sau Gheorghe Ene Filipescu, om superior este acela care, precum ei ├«n╚Öi╚Öi (asta spun eu), ├«╚Öi dep─â╚Öe╚Öte condi╚Ťia prin studiu, s├«rguin╚Ť─â, talent, seriozitate ╚Öi, mai ales, prin dedica╚Ťia pentru cultur─â.

Există amintiri care se șoptesc și amintiri care se strigă. Amintirile Monicăi Pillat sînt dintre cele care se strigă și totuși scriitoarea le șoptește. Cuceritor!

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
├Änchisoare pe via┼ú─â ├«n┬áMarea Britanie pentru ┼čoferii care produc accidente mortale. ├Än ce condi┼úii se aplic─â pedeapsa maxim─â
Marea Britanie introduce pedeapsa cu ├«nchisoarea pe via┼ú─â pentru ┼čoferii care ucid, ├«n cadrul unei ample reforme a justi┼úiei care a intrat duminic─â ├«n vigoare, potrivit informa┼úiilor publicate de BBC.
image
O t├ón─âr─â ┼či-a dorit o noapte de vis ├«n compania unui ÔÇ×Don JuanÔÇŁ. Idila s-a transformat ├«n co┼čmar
O t├ón─âr─â care credea c─â va tr─âi o noapte de vis al─âturi de un a┼ča-zis ÔÇ×Don JuanÔÇŁ s-a trezit a doua zi ca dintr-un co┼čmar. B─ârbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada ├«nchis─â de ANPC din cauza mizeriei ┼či a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protec┼úia Consumatorilor din Municipiul Bucure┼čti a constatat un mod defectuos ├«n desf─â┼čurarea activit─â┼úii Patiseriei/cofet─âriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune ├«n pericol via┼úa ┼či s─ân─âtatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.