Amestecuri

Publicat în Dilema Veche nr. 190 din 27 Sep 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Un picnic în parcul Palatului Mogoşoaia mi-a adus aminte că există încă locuri verzi prin preajma Bucureştiului care pot fi chiar plăcute. Cu puţin efort ar putea deveni şi mai plăcute. Am aflat că pe vremuri exista la Mogoşoaia un restaurant cu mese în copac. M-am gîndit că ideea ar putea fi reluată şi că ar fi bine dacă vara, chiar toate mesele din cenuşia noastră Capitală ar fi în copaci. Dar, apropo de copaci, în curtea propriu-zisă a palatului e o expoziţie temporară de sculptură care se numeşte "Pădurea de cristal". În parc, duminică, erau oameni puţini, risipiţi printre cei cîţiva stejari seculari, cu copii, mese pliante, mingi, rachete de badminton şi căţei. Fără manele şi fără grătare cu fum (focul e interzis). Prin tot locul auzeai vorbindu-se italieneşte şi nemţeşte. M-am gîndit că e poate efectul amplasării machetei Palatului Mogoşoaia în parcul Mini Europa de la Bruxelles, ca monument reprezentativ pentru România. Turiştii văd acolo macheta şi apoi vor să viziteze şi originalul. Asta dacă reuşesc să descopere uliţa care se desprinde din şoseaua de Buftea, pentru a ajunge la porţile palatului. În orice caz, vremea încă frumoasă şi clară de septembrie, copacii încă verzi şi lumea negălăgioasă păreau să fie dintr-o Românie mai bună. M-a trezit din reverie telefonul unui coleg care, aflînd unde sînt, mi-a spus că fusese şi el acolo cu o săptămînă mai devreme şi se simţise agresat de nunţile din restaurantele alăturate, cu nuntaşi cu lanţuri de aur la gît, sute de maşini parcate peste tot şi muzici specifice etniei nuntaşilor (încerc să fiu cît mai corect politic). Mi-am zis că am avut noroc. Nu acelaşi lucru cred că se poate spune despre cei care au rămas mai mult timp acolo în acea zi, pentru că atunci cînd ieşeam pe poarta parcului, pe uliţa prăfuită de care am amintit mai devreme, se profila un alai de nuntaşi. Mireasa, nu tocmai tînără, avea însă prestanţa unei cîntăreţe de operă interpretînd-o pe Carmen. Brunetă şi cu ochii verzi aprinşi, se oprea mîndră în loc, de fiecare dată cînd un turist străin voia s-o pozeze. Trena îi era purtată de nişte copii, iar de braţ o ţinea cavalerul de onoare, cu barbă albă, pălărie de cowboy şi cingătoare roşie cu ţinte aurii. O nuntă pe cît de pitorească în trecere, pe atît de nedorită în vecinătatea unui loc în care să vrei să te relaxezi. Poliţiştii comunitari aflaţi prin preajmă, în Tuareg-urile lor albe, îl acompaniau pe acordeonist pocnind din degete. Şi fiindcă veni vorba de maşinile lor, trebuie să spun că poliţiştii din biata localitate au vreo cinci maşini de teren Volkswagen Tuareg, de parcă prin pădurile Mogoşoaiei ar avea de înfruntat hoarde de infractori şi haiduci călări. În sfîrşit, nuntaşii cu lăutarii lor şi-au continuat drumul, făcînd să reverbereze clasicul palat brîncovenesc de muzici ţigăneşti, sub flash-urile turiştilor europeni. Verdele parcului a rămas în urmă acoperit de cenuşiul prafului stîrnit de alai. Mi-am adus aminte de statisticile care spun că Bucureştiul ar fi capitala europeană cu cel mai puţin spaţiu verde pe cap de locuitor. O statistică din pricina căreia cîţiva parlamentari, în frunte cu neobositul Ion Iliescu, s-au simţit îmboldiţi să propună o lege prin care să fie protejate şi extinse zonele verzi. Pasiunea fostului preşedinte pentru spaţii verzi pare mai veche (de cînd i-a trimis pe mineri în Piaţa Universităţii să planteze flori). De atunci şi România e parcă plină de culoare, cuprinsă de tot felul de alternanţe între verde şi cenuşiu, între negru şi alb, între roşu, albastru şi portocaliu. Un teren al marilor combinaţii de toate felurile.

Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Locul în care democrația liberală s-a dus să moară
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptură cu trecutul de corupție și guvernare ineficientă.
Bătălia cu giganții jpeg
Cîte sortimente de brînză se produc în Franța?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Teme „riscante” ale dezbaterii religioase
Părintele Iustin Marchiș, de care mă leagă o viață de dialog spiritual, mi-a trimis, de curînd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconvențional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualități
Rămîne aproape întotdeauna în istorie un rest inexplicabil prin considerente pur raționale, prin forțe obiective, prin factori clasificabili și relevanți statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns în țară și m-am străduit din răsputeri, ca de fiece dată, să (re)înțeleg societatea românească.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un întreg univers ilustrat de obiecte de epocă, toate care mai de care mai interesante, ce înfățișează poveștile și informațiile din text.
O mare invenție – contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred astăzi că forma de guvernămînt stabilită prin actuala Constituție este sursa disfuncționalităților și eșecurilor sistemului politic din România.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul înțelept sesizează, în efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia întregii lumi și, ca atare, își poate permite să verse, compasiv, o lacrimă de regret.
„Cu bule“ jpeg
Urmăritori, adepți, follower(ș)i
Influența engleză actuală, mai ales cea manifestată în jargonul Internetului, poate produce anumite perplexități vorbitorilor din alte generații, atunci cînd schimbă sensurile uzuale și conotațiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lecții ale războiului din Ucraina
Interdependența economică nu preîntîmpină războiul.
Un sport la Răsărit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumită idee despre sport, aceea că iei corpul tău, aşa cum l-ai clădit cu muncă şi apă plată, şi faci tot ce poţi pentru a învinge fără reproş.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Un roman de știință
Bill Bryson nu este om de știință, nu are o formație științifică și, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare să aibă în spate un proces de înțelegere, de clarificare a unor lucruri, pînă la nivelul la care devin accesibile oricărui om cu o minimă educație academică.
Bătălia cu giganții jpeg
Datoria Europei
Nici Franța, nici Germania și nici – cu atît mai puțin! – Țările de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigențele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Mi-e greu să pricep de ce a certa pe toată lumea e o formă de „acțiune”.
Frica lui Putin jpeg
„Nu umiliți Franța, domnule președinte!”
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat de două ori, nu o singură dată, că „nu trebuie umilită Rusia”.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lecție pentru care mă tem că opulentul nostru continent, cu birocrația lui pe cît de groasă, pe atît de nevolnică, cu politicienii lui minusculi, nu este pregătit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
În primăvara anului 1897, la etajul al patrulea al școlii publice Cooper Union din Manhattan pe care o înființase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lungă istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a defăimării profesorilor a devenit la noi pandemică și are un gust nu amar, ci de-a dreptul grețos, cel puțin în percepția mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuză Occidentul să numească fascistă Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascistă Rusia lui Putin se explică prin contextul psiho-istoric al țărilor europene.
Un sport la Răsărit jpeg
Ce mai facem cu Naționala?
Ne torturează şi o torturăm, chestiune din care nimeni nu va rămîne întreg. Echipa României nu e altceva decît oglinda României.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neapărat ipocrizie, cum ar zice unii, ci politețe și meserie.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
În Primul Război Mondial, Mihalache se înscrie voluntar ca ofiţer în rezervă și se remarcă prin curaj și prin vitejie peste tot, dar mai cu seamă la Mărășești. Regele Ferdinand însuși îi prinde în piept ordinul „Mihai Viteazul“ pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele „dacă...” și „poate că...”. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, că „dacă...” (sunteţi liberi să completaţi Dumneavoastră aici), soarta României ar fi fost alta, mai bună sau mai rea. Cert este că ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 și deciziile conducătorilor români luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar și pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenită simbol al Revoluției de la 1848 din Țara Românească
„România revoluționară”, creația pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale românilor, simbol al Revoluției de la 1848. Românca surprinsă în tabloul care a făcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaică pe nume Mary Grant.