Amestecuri

Publicat în Dilema Veche nr. 190 din 27 Sep 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Un picnic ├«n parcul Palatului Mogo┼čoaia mi-a adus aminte c─â exist─â ├«nc─â locuri verzi prin preajma Bucure┼čtiului care pot fi chiar pl─âcute. Cu pu┼úin efort ar putea deveni ┼či mai pl─âcute. Am aflat c─â pe vremuri exista la Mogo┼čoaia un restaurant cu mese ├«n copac. M-am g├«ndit c─â ideea ar putea fi reluat─â ┼či c─â ar fi bine dac─â vara, chiar toate mesele din cenu┼čia noastr─â Capital─â ar fi ├«n copaci. Dar, apropo de copaci, ├«n curtea propriu-zis─â a palatului e o expozi┼úie temporar─â de sculptur─â care se nume┼čte "P─âdurea de cristal". ├Än parc, duminic─â, erau oameni pu┼úini, risipi┼úi printre cei c├«┼úiva stejari seculari, cu copii, mese pliante, mingi, rachete de badminton ┼či c─â┼úei. F─âr─â manele ┼či f─âr─â gr─âtare cu fum (focul e interzis). Prin tot locul auzeai vorbindu-se italiene┼čte ┼či nem┼úe┼čte. M-am g├«ndit c─â e poate efectul amplas─ârii machetei Palatului Mogo┼čoaia ├«n parcul Mini Europa de la Bruxelles, ca monument reprezentativ pentru Rom├ónia. Turi┼čtii v─âd acolo macheta ┼či apoi vor s─â viziteze ┼či originalul. Asta dac─â reu┼česc s─â descopere uli┼úa care se desprinde din ┼čoseaua de Buftea, pentru a ajunge la por┼úile palatului. ├Än orice caz, vremea ├«nc─â frumoas─â ┼či clar─â de septembrie, copacii ├«nc─â verzi ┼či lumea neg─âl─âgioas─â p─âreau s─â fie dintr-o Rom├ónie mai bun─â. M-a trezit din reverie telefonul unui coleg care, afl├«nd unde s├«nt, mi-a spus c─â fusese ┼či el acolo cu o s─âpt─âm├«n─â mai devreme ┼či se sim┼úise agresat de nun┼úile din restaurantele al─âturate, cu nunta┼či cu lan┼úuri de aur la g├«t, sute de ma┼čini parcate peste tot ┼či muzici specifice etniei nunta┼čilor (├«ncerc s─â fiu c├«t mai corect politic). Mi-am zis c─â am avut noroc. Nu acela┼či lucru cred c─â se poate spune despre cei care au r─âmas mai mult timp acolo ├«n acea zi, pentru c─â atunci c├«nd ie┼čeam pe poarta parcului, pe uli┼úa pr─âfuit─â de care am amintit mai devreme, se profila un alai de nunta┼či. Mireasa, nu tocmai t├«n─âr─â, avea ├«ns─â prestan┼úa unei c├«nt─âre┼úe de oper─â interpret├«nd-o pe Carmen. Brunet─â ┼či cu ochii verzi aprin┼či, se oprea m├«ndr─â ├«n loc, de fiecare dat─â c├«nd un turist str─âin voia s-o pozeze. Trena ├«i era purtat─â de ni┼čte copii, iar de bra┼ú o ┼úinea cavalerul de onoare, cu barb─â alb─â, p─âl─ârie de cowboy ┼či cing─âtoare ro┼čie cu ┼úinte aurii. O nunt─â pe c├«t de pitoreasc─â ├«n trecere, pe at├«t de nedorit─â ├«n vecin─âtatea unui loc ├«n care s─â vrei s─â te relaxezi. Poli┼úi┼čtii comunitari afla┼úi prin preajm─â, ├«n Tuareg-urile lor albe, ├«l acompaniau pe acordeonist pocnind din degete. ┼×i fiindc─â veni vorba de ma┼činile lor, trebuie s─â spun c─â poli┼úi┼čtii din biata localitate au vreo cinci ma┼čini de teren Volkswagen Tuareg, de parc─â prin p─âdurile Mogo┼čoaiei ar avea de ├«nfruntat hoarde de infractori ┼či haiduci c─âl─âri. ├Än sf├«r┼čit, nunta┼čii cu l─âutarii lor ┼či-au continuat drumul, f─âc├«nd s─â reverbereze clasicul palat br├«ncovenesc de muzici ┼úig─âne┼čti, sub flash-urile turi┼čtilor europeni. Verdele parcului a r─âmas ├«n urm─â acoperit de cenu┼čiul prafului st├«rnit de alai. Mi-am adus aminte de statisticile care spun c─â Bucure┼čtiul ar fi capitala european─â cu cel mai pu┼úin spa┼úiu verde pe cap de locuitor. O statistic─â din pricina c─âreia c├«┼úiva parlamentari, ├«n frunte cu neobositul Ion Iliescu, s-au sim┼úit ├«mboldi┼úi s─â propun─â o lege prin care s─â fie protejate ┼či extinse zonele verzi. Pasiunea fostului pre┼čedinte pentru spa┼úii verzi pare mai veche (de c├«nd i-a trimis pe mineri ├«n Pia┼úa Universit─â┼úii s─â planteze flori). De atunci ┼či Rom├ónia e parc─â plin─â de culoare, cuprins─â de tot felul de alternan┼úe ├«ntre verde ┼či cenu┼čiu, ├«ntre negru ┼či alb, ├«ntre ro┼ču, albastru ┼či portocaliu. Un teren al marilor combina┼úii de toate felurile.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
├Än Primul R─âzboi Mondial, Mihalache se ├«nscrie voluntar ca ofi┼úer ├«n rezerv─â ╚Öi se remarc─â prin curaj ╚Öi prin vitejie peste tot, dar mai cu seam─â la M─âr─â╚Öe╚Öti. Regele Ferdinand ├«nsu╚Öi ├«i prinde ├«n piept ordinul ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇť pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.