Altoiri de altădată

Publicat în Dilema Veche nr. 785 din 7-13 martie 2019
„Cu bule“ jpeg

Termenul mai vechi pentru acţiunea de vaccinare (în formele ei de altădată) era altoire. Verbul a altoi (împrumut lexical din maghiară) avea o utilizare medicală prin extindere semantică – bazată pe ideea comună de grefă – de la înţelesul său de bază („a introduce o ramură a unei plante în țesutul alteia“, DEX). Verbul a altoi, participiul altoit, substantivele altoire şi altoi s-au folosit pînă tîrziu cu sens medical, şi nu doar în registrul popular. Documente administrative din secolul al XIX-lea precizau dacă anumiţi locuitori ai oraşului erau sau nu altoiţi. Practica vaccinării era bine pusă la punct; G. Potra descrie, de exemplu, o campanie de vaccinare din 1832 (Din Bucureştii de ieri, II, 1990). În 1859 se publica la Bucureşti Cărticica altoiului (de doctorul G.A.P.), cu sfaturi despre vaccinare. Doctorul Iacob Felix, în Tractat de igienă publică şi de poliţie sanitară (1889), arăta că „altoirea preventivă cea mai veche este acea în contra vărsatului“, explica modul în care „altoiul proaspăt este injectat sub piele“ şi vorbea despre „copiii încă nealtoiţi“. Sensul vechi medical al acestor cuvinte nu mai este înregistrat în DEX, iar alte dicţionare îl etichetează ca „regional“, lucru nu tocmai justificat. Regionale sînt cel mult variantele fonetice ale cuvintelor, de exemplu, pentru a altoi – a altui sau a hultui.

La un moment dat au fost introduse în română termenul internaţional vaccin, oscilînd între neutru şi feminin (vaccină), cu unele diferenţieri semantice, şi întreaga sa familie lexicală, cuprinzînd şi cuvinte ca vaccinaţiune sau vaccinator. Darea de seamă a administraţiei comunei Bucureşti (1889-1890) are un capitol special, Vaccinaţiunea, din care aflăm că „mai ales populaţia agricolă de la marginea extremă a oraşului sustrage copiii de la vaccinaţiune“; aceasta era însă obligatorie şi se aplica sistematic copiilor care frecventau şcoala. Anuarul Bucureştilor (1891-1892) menţiona vaccinatorii care făceau parte din corpul medical al vremii.

În textele vechi era vorba, desigur, de vaccinarea care a şi dat numele procedeului – cea împotriva variolei, cu substanţă „de vacă“ (sensul adjectivului latinesc vaccinus, în sintagma variola vaccina). Într-un articol de popularizare din Albina Carpaţilor (24 noiembrie 1877), se ofereau toate explicaţiile asupra practicii de imunizare: „vaccina se ia sau nemijlocit de la vacă sau mijlocit de la un om vaccinat, iar operaţiunea prin care se altoieşte e numită vaccinaţiune sau vaccinare“ (p. 172). Atitudinea autorului era favorabilă procedeului medical; limbajul combină vechii termeni (a altoi, altoire) cu împrumuturile moderne (vaccină, vaccinare etc.): „Dintre toate precauţiunile ce se pot lua spre a preveni vărsatul, cea mai recunoscută şi pretutindenea adoptată este altoirea cu vaccină sau vaccinarea“ (p. 171). În aceiaşi ani, spre sfîrşitul secolului al XIX-lea, existau însă şi precursori ai antivacciniştilor de azi, al căror discurs apocaliptic anunţa dezastre mondiale şi iminenta eliminare a vaccinării. În revista Higiena şi şcoala (nr. 8. 1879) se combătea „mania altuitului“ şi erau felicitaţi cei care „se silesc a scutura acest jug“, preferînd metoda net superioară a tratării cu apă a vărsatului („un proces curăţitor după care organismul se face mai puternic şi mai sănătos“). Vaccinarea ar fi cauzat daune majore asupra omenirii: „de la înveninarea cu vaccină a popoarelor scade neîntrerupt nălţimea corporală şi duraţiunea vieţii omeneşti“. Nu lipseau teoria conspiraţiei şi certitudinea victoriei finale: „zîlele altuitului sînt numărate“; „dogma altuitului cu vaccină începe a se clătina şi e speranţă că curînd va cădea cu totul, căci o mai susţin numai aceia carii trag folos din ea“ (pp. 129-132).

Nu e imposibil ca sensul familiar-ironic al verbului a altoi („a bate, a lovi, a plesni pe cineva“, DEX) să fi avut iniţial de-a face cu vaccinarea, mai curînd decît cu operaţiile de îmbunătăţire a plantelor. De altfel, a vaccina şi vaccinat au căpătat şi ele sensuri argotice. Astăzi, totuşi, tindem să motivăm folosirea familiară şi metaforică a altoirii cuiva legînd-o de sensul dominant şi stabil în limbă: imaginînd diverse corecţii cu ajutorul unor beţe sau nuiele. 

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea din București. A publicat, între altele, volumele Limbaj și politică (Editura Universității București, 2007) și 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecția „Viața cuvintelor“, 2010).

image png
Reevaluarea lucrurilor de acasă
Și e de observat că țara s-a schimbat în mod fizic, mult mai mult decît atitudinea locuitorilor ei.
p 7 Sam Altman WC jpg
Capitalul cîștigă și în domeniul IA
Nu e de mirare că OpenAI nu a reușit să-și respecte misiunea.
image png
image png
Birocrații inventate, care să justifice plusul la salariu
Ne mai mirăm, apoi, de ce pleacă profesorii din învățămînt sau de ce ezită să vină.
image png
Șanticler
Rămîne să mai vorbim, desigur, despre sensurile alunecoase și imprevizibile generate de larga circulație a cuvîntului efemer.
image png
Un recrut de odinioară
Pe spatele gecii tînărului erau imprimate, în galben ţipător, cuvintele US Air Force.
image png
Mintea democratică și impunitatea poporului
Pe cînd mintea democratică nu exista, popoarele erau pedepsite.
image png
Moș Crăciun, John Fitzgerald Kennedy și bomba nucleară
A fost fix pe dos. Anul 1962 a adus cea mai gravă criză din timpul Războiului Rece, criza rachetelor nucleare din Cuba.
image png
Nevoia de umanioare
Ele sînt însoţitorul şi sprijinul ideal in dürftiger Zeit şi beneficiază de resurse încă nevalorificate în spaţiul Europei de Est.
image png
O fabulă a lui Socrate
E ceea ce am pățit și eu: după ce m-a durut piciorul din cauza legăturii, iată că a urmat și plăcerea.
image png
Spirala ghinionului și ghicitul în gri
Poate nu la fel de ostentativ, dar cei care spun lucrurile sînt, din nou, tratați ca excentrici stridenți și, pe alocuri, isterici.
image png
Cine sapă la temelia pilonului II
Este incredibilă tenacitatea cu care politicienii din zona de stînga atacă pilonul II de pensii administrate privat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Succesiunea generațiilor în comunitatea academică: Valentin Constantin și Diana Botău
Regimurile dictatoriale și mișcările fundamentaliste s-au asociat într-o ofensivă violentă, propagandistică și armată, împotriva lumii euroatlantice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Populiștii nu (mai) sînt o excepție
Întrebările despre soarta Uniunii Europene, acuzațiile de extremism și evocarea drobului de sare fascist au devenit aproape un clișeu.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A conviețui cu imposibilul
Dictatura este un mod de organizare statală în care sfera posibilului tinde spre zero.
Frica lui Putin jpeg
„Scena politică”
Avem impresia că e o lume falsă – o „mascaradă” –, ceva profund neautentic, spre deosebire de lumea economică, de pildă, care e reală.
AFumurescu prel jpg
Vai, săracii, vai, săracii ziariști…
Incredibil, doamnelor și domnilor! Revoltător!
MihaelaSimina jpg
Cea mai frumoasă clădire din Cernăuți
Unul dintre „sporturile” la care istoria este campioană se numește „paradox”.
Iconofobie jpeg
O rugăciune la Bicaz
Nu faptul că încercam să‑l păcălesc pe Dumnezeu mă surprinde, ci dorinţa mea viscerală să trăiesc prostește, un eon întreg, dacă se putea.
„Cu bule“ jpeg
Mesa
Faptul că mesa apare des în dialoguri dovedește că forma îi era familiară publicului din secolul al XIX-lea.
image png
Ce-i rămîne Mariei de făcut?
Întrebările morale cu privire la integritatea academică și presiunea de a se conforma normelor nescrise ale colectivului profesional rămîn deschise.
RNaum taiat jpg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Întoarcerea
Ajunși acasă, avem un fel de „rău de uscat“, cum li se întîmplă marinarilor.
image png
Misterele bugetare
Una din temele importante legate de transformarea sistemului public românesc este cea a „discreției” cu care au avut loc schimbările în administrație.

Adevarul.ro

image
Fiara de plastic. Povestea Daciei „Lăstun“ Maxi, un Fiat 500 al românilor, care nu a mai ieșit pe poartă
Dacia 500 „Lăstun“ ar fi trebuit să fie pentru români cam ce a fost Fiat 500 pentru italieni, Renault 5 pentru francezi, WV pentru germani. O mașină din gama mini, mai degrabă pentru tineret. O maşină de oraş, potrivită pentru transportul urban. A fost ideea și dorința lui Nicolae Ceaușescu
image
SPECIAL Elvira Popescu: de la actriță la contesă, devenită „Notre Dame du Théâtre“ FOTO/VIDEO
Cum a ajuns o româncă din București să devină o actriță contesă mai cunoscută în Franța decât celebra Greta Garbo.
image
Lista celor mai periculoase alimente din lume. Cinci alimente la care nu te-ai aștepta să fie incluse
În întreaga lume, există anumite alimente periculoase care pot provoca de la intoxicații alimentare ușoare până la deces, în cazuri extreme.

HIstoria.ro

image
Un posibil caz de braconaj arheologic în Moldova, în secolul al XVII-lea
Un posibil caz de braconaj asupra unui tumul din Moldova istorică este consemnat într-un document de la 1635, notează arheologul Vasile Diaconu, pe pagina sa de Facebook.
image
Moartea lui Aurel Vlaicu. Concluziile anchetei
În cursul anchetei în cazul accidentului aeronautic în care și-a pierdut viața Aurel Vlaicu (31 august/13 septembrie 1913) s-au conturat două ipoteze, pe care locotenentul av. Gheorghe Negrescu le prezintă astfel:
image
Zguduitoarea dramă amoroasă din Brăila, care a captivat presa interbelică
În anii 1923-1924, numita Anny Bally din Brăila, „de o frumuseţe rară“, a încercat să se sinucidă din dragoste. În 8 noiembrie 1924, tot din amor, şi-a împuşcat iubitul, după care s-a împuşcat şi ea.