Alteratele alegeri americane

Publicat în Dilema Veche nr. 458 din 22-28 noiembrie 2012
Morala marilor producători alimentari jpeg

Fără îndoială, mulţi oameni din toată lumea, dacă nu chiar cei mai mulţi, au răsuflat uşuraţi la realegerea preşedintelui american Obama. Un sondaj efectuat de către serviciul de sondaje BBCWorld în 21 de ţări a înregistrat peste tot, cu excepţia Pakistanului, o puternică preferinţă pentru Obama. Oricum, bucuria pentru realegerea sa nu trebuie să ne împiedice să vedem eşecurile pe care administraţia sa le-a înregistrat în privinţa atingerii unor repere etice pentru o alegere democrată.

Potrivit organizaţiei americane Center for Responsive Politics, cheltuielile electorale pentru Preşedinţie şi Congres, incluzînd cheltuielile unor grupări exterioare şi pe cele ale candidaţilor şi ale partidelor lor politice, au fost estimate la peste 6 miliarde de dolari. Ceea ce face ca alegerile din 2012 să fie cele mai scumpe din istorie.

Cea mai mare parte a cheltuielilor implică doar cele două mari partide adversare şi deci se anulează reciproc. Beneficiare sînt agenţiile de publicitate şi media, dar nimeni altcineva şi cu siguranţă nici chiar partidele şi nici privitorii care au fost bombardaţi cu anunţuri, în special dacă se întîmpla să locuiască în statele disputate (swing states). E dificil să crezi că, să zicem, 200 de milioane de dolari n-ar fi fost îndeajuns pentru a informa în mod adecvat electoratul despre politicile candidaţilor.

În acest scenariu, cu cheltuieli limitate s-ar fi economisit 5,8 miliarde de dolari. Şi, dacă asemenea limite ar fi fost combinate cu o finanţare publică a campaniei electorale, ar fi ajutat la ca alegerile să întrunească un standard etic important, prin negarea influenţei disproporţionate a bogăţiei asupra rezultatelor şi neîngrădirea ulterioară a acţiunilor preşedintelui şi ale Congresului.

Nimeni nu se aşteaptă cu adevărat ca publicitatea politică să furnizeze cetăţenilor informaţiile de care au nevoie spre a evalua meritele reale ale candidaţilor. Pentru alegerile prezidenţiale, oricum, practica celor trei dezbateri televizate dintre cei doi candidaţi ai celor două partide importante ar trebui să fie o ocazie pentru aprofundarea acestor probleme. Din păcate, ultimele dezbateri au eşuat în acest sens. Luăm în considerare, de exemplu, ultima dezbatere din octombrie, care trebuia să se concentreze asupra politicii externe. Statele Unite nu mai sînt liderul incontestabil al lumii, aşa cum erau în decada ce a urmat colapsului Uniunii Sovietice, dar fără îndoială joacă un rol vital pe planul politicii externe mondiale. Obama s-a referit la Statele Unite ca la o „naţiune indispensabilă“, o descriere care e încă reală, în mare parte pentru că armata americană cheltuieşte mai mult decît următoarele 9 ţări ale lumii la un loc – de cinci ori mai mult decît China, care este a doua în lume din punct de vedere al cheltuielilor militare. Nu a fost o discuţie serioasă asupra condiţiilor în care e drept să foloseşti forţa militară. Ambii candidaţi au indicat că ei nu sînt în favoarea unei intervenţii militare care să oprească guvernul Siriei să-şi omoare şi mai mulţi cetăţeni; dar nici unul nu a spus cînd va fi gata să accepte responsabilitatea de a-i proteja pe cetăţenii care sînt atacaţi de propriile guverne sau de către forţe pe care propriile guverne nu sînt în stare să le controleze.  

Ambii candidaţi au spus că vor sprijini Israelul şi că nu vor permite Iranului să-şi fabric arme nucleare, dar nu s-au discutat soluţiile posibile la conflictul israelo-palestinian şi nici temeiurile pe care ţările ce posedă deja armament nuclear să poată folosi în mod justificat forţa pentru a le împiedica pe altele să obţină astfel de arme.

Într-adevăr, ceea ce nu s-a discutat în dezbaterea candidaţilor pe chestiuni externe era mult mai important decît ceea ce s-a discutat. Toată dezbaterea s-a concentrat asupra regiunii care se întinde între Libia şi Iran. China a fost menţionată doar în termenii presupuselor „înşelătorii“ legate de comerţ şi monedă. Chestiuni ca necazurile eurozonei sau relaţiile cu Rusia n-au primit  nici un fel de atenţie. Nu mai e nevoie să spun că nici unul dintre candidaţi nu a venit cu vreo propunere prin care să fie ajutaţi cei peste un miliard de oameni de pe planetă care trăiesc într-o sărăcie extremă. Cea mai gravă omisiune a privit schimbările climatice. Obama a atins oarecum subiectul cînd a abordat problema „independenţei energetice“, care presupune independenţa faţă de Orientul Mijlociu şi Apropiat. Evident, fiecare american patriot îşi doreşte acest lucru. Obama a menţionat de asemenea că el a crescut standardele de economie a combustibililor pentru maşini în Statele Unite şi că a investit în surse de energie regenerabilă. Dar cînd Romney a deschis discuţia despre creşterea producţiei de cărbuni, Obama a neglijat să sublinieze că dioxidul de carbon de la arderea cărbunelui contribuie şi el major la schimbările climatice; că încă ne lipseşte tehnologia de a produce „cărbuni curaţi“; şi că o creştere a folosirii cărbunilor ar impune o povară imensă întregii lumi. A fost nevoie de devastatorul uragan Sandy pentru a-l face pe preşedinte să menţioneze schimbările climatice. După asta, preşedintele New York-ului a anunţat că l-a susţinut pe Obama pentru că politicile sale în domeniul schimbărilor climatice au fost mai bune. Drept răspuns, Obama a recunoscut că aceste schimbări sînt „o ameninţare la adresa viitorului copiilor, şi noi avem datoria să facem ceva în această privinţă“.

Acum că a fost reales, întrebarea e dacă el va se va achita de datoria pentru copiii noştri şi pentru generaţiile care urmează.

Peter Singer este profesor de bioetică la Universitatea Princeton şi profesor laureat la Universitatea din Melbourne. Printre cărţile sale se numără Animal Liberation, Practical Ethics, Rethinking Life and Death şi The Life You Can Save.

Copyright: Project Syndicate 2012
www.project-syndicate.org 

traducere de Andrei MANOLESCU 

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.