Alegoria și efectele bunei guvernări și ale relei guvernări

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 940 din 14 ÔÇô 20 aprilie 2022
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg

Ambrogio Lorenzetti a pictat trei fresce ├«n Sala celor Nou─â (Sala dei Nove) ├«n Palazzo Pubblico din Siena, ├«ncep├«nd din februarie 1338 ╚Öi p├«n─â ├«n mai 1339. ├Än acea vreme, Republica Siena era condus─â de nou─â magistra╚Ťi, ├«n principal cu func╚Ťii executive, dar ╚Öi judiciare ├«n probleme seculare. Cele trei fresce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â, ├«n ╚Öase scene, Alegoria ╚Öi efectele bunei guvern─âri ╚Öi ale relei guvern─âri. Oricine viziteaz─â Siena ╚Öi intr─â ├«n Palazzo Pubblico, ├«n Sala celor Nou─â, este fascinat de amploarea acestor fresce monumentale, de bog─â╚Ťia lor cromatic─â, de personajele numeroase care alc─âtuiesc o punte ├«ntre lumea v─âzut─â ╚Öi cea nev─âzut─â, fie ├«n configura╚Ťia bunei guvern─âri, fie ├«n cea, radical diferit─â, a relei guvern─âri. Emo╚Ťia estetic─â pe care o tr─âie╚Öte vizitatorul este cople╚Öitoare. Mare maestru al artei culorilor ╚Öi a liniilor, Ambrogio Lorenzetti a realizat o capodoper─â ├«n care lumina ╚Öi penumbrele contureaz─â sau ascund chipuri ╚Öi ve╚Öminte, caractere ╚Öi sentimente, atitudini ╚Öi ac╚Ťiuni, ├«ntr-o armonie des─âv├«r╚Öit─â. Este un triumf al artei figurative, care impune o ├«ndelungat─â contemplare, cu un ochi exersat ├«n arta de a privi, pentru a p─âtrunde profunzimea cromatic─â, pentru a sesiza nuan╚Ťele subtile ale culorilor ╚Öi pentru a ordona propriile percep╚Ťii n─âscute din aceast─â ├«nt├«lnire de gra╚Ťie. Istoricii de art─â au scris mult ╚Öi cu admira╚Ťie despre frescele din Sala celor Nou─â.

Geniul artistic al lui Lorenzetti a f─âcut posibil─â dublarea emo╚Ťiei estetice de o invita╚Ťie la medita╚Ťie asupra modului de a guverna comunitatea. F─âr─â s─â coboare vreo treapt─â pe scara exigen╚Ťei estetice, pictorul reu╚Öe╚Öte s─â transmit─â mesaje tulbur─âtoare asupra rostului guvern─ârii, asupra consecin╚Ťelor benefice sau malefice ale diferitelor forme de guvernare. Un adev─ârat tratat de filosofie politic─â este sintetizat ├«n cele ╚Öase scene care alc─âtuiesc Alegoria ╚Öi efectele bunei guvern─âri ╚Öi ale relei guvern─âri.

Scena care constituie alegoria bunei guvern─âri este dominat─â de dou─â personaje, unul masculin ╚Öi altul feminin. Primul personaj, a╚Öezat pe un tron, este ├«ntruchiparea comunit─â╚Ťii Sienei ╚Öi ╚Ťine ├«n m├«n─â un glob ╚Öi un sceptru, care simbolizeaz─â puterea secular─â. El este c─âl─âuzit de virtu╚Ťile cre╚Ötine, Credin╚Ťa, Speran╚Ťa ╚Öi Iubirea. Deasupra capului s─âu se afl─â ├Än╚Ťelepciunea, iar ├«mprejurul s─âu s├«nt ├«nf─â╚Ťi╚Öate Pacea, Curajul, Pruden╚Ťa, Generozitatea, Modera╚Ťia ╚Öi Justi╚Ťia. Aceasta din urm─â este reluat─â ├«ntr-o a doua ├«nf─â╚Ťi╚Öare, mai ampl─â. Justi╚Ťia nu apare doar ca ├«nso╚Ťitoare a puterii seculare, ci este ╚Öi unul dintre cele dou─â personaje care domin─â scena bunei guvern─âri, unul la dreapta, altul la st├«nga, situate ├«ntr-un dialog vizual hieratic. Echilibrul dintre puterea secular─â ╚Öi Justi╚Ťie este secretul bunei guvern─âri. ├Än registrul superior al acestei scene, albastrul intens al cerului prime╚Öte semnele transcenden╚Ťei, ├«mpreun─â cu adierea paradisului.

Cele dou─â scene ├«n care s├«nt reprezentate efectele bunei guvern─âri ├«ntre zidurile cet─â╚Ťii Sienei ╚Öi ├«n afara acestora, adic─â ├«n ora╚Ö ╚Öi la ╚Ťar─â, ofer─â imaginea bog─â╚Ťiei, a ordinii creatoare, a comer╚Ťului ├«nfloritor, a me╚Öte╚Öugurilor, a c├«mpurilor roditoare ╚Öi a cet─â╚Ťenilor tr─âind ├«n bun─â ├«n╚Ťelegere. Un istoric de art─â a interpretat cele trei scene care ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â buna guvernare ╚Öi efectele ei din perspectiva creat─â de raza privirii Justi╚Ťiei, care ilumineaz─â fizic ╚Öi spiritual peisajul lini╚Ötit ╚Öi odihnitor ├«n care domne╚Öte pacea.

Scena care red─â alegoria relei guvern─âri este dominat─â de Tyrammides. Imaginea tiranului ÔÇô cu coarne de diavol ╚Öi col╚Ťi de vampir, cu armur─â de fier, cu privire de ghea╚Ť─â ÔÇô este cu at├«t mai ├«nfrico╚Ö─âtoare cu c├«t la picioarele sale este ├«nl─ân╚Ťuit─â Justi╚Ťia, iar ├«n jurul s─âu s├«nt ├«nf─â╚Ťi╚Öate Cruzimea, Minciuna, Frauda, Furia, Dezbinarea ╚Öi R─âzboiul. Deasupra capului tiranului, ├«n cerul ├«ntunecat, str─âb─âtut de fiorii infernului, plutesc Zg├«rcenia, M├«ndria ╚Öi Gloria de╚Öart─â.

C├«mpurile pustiite, bolile ╚Öi foametea, cadavrele risipite peste tot, cl─âdirile ├«n ruin─â, dispari╚Ťia me╚Öte╚Öugurilor ╚Öi a comer╚Ťului, str─âzile pustii, pe care se mai poate vedea doar silueta amenin╚Ť─âtoare a r─âzboinicului, toate acestea s├«nt efectele relei guvern─âri, ├«nf─â╚Ťi╚Öate ├«n ultimele dou─â scene ale capodoperei lui Ambrogio Lorenzetti.

Alternan╚Ťa dintre buna guvernare ╚Öi reaua guvernare ├«n istorie este posibil─â ori de c├«te ori principiul ├«mp─âr╚Ťirii puterii ÔÇô care situeaz─â Justi╚Ťia la acela╚Öi nivel cu puterea legislativ─â ╚Öi puterea executiv─â, men╚Ťin├«nd astfel echilibrul ╚Öi armonia comunit─â╚Ťii ÔÇô este ├«nlocuit cu principiul centraliz─ârii ╚Öi concentr─ârii puterii, ca surs─â a tiraniei injuste ╚Öi crude, care suprim─â via╚Ťa ╚Öi libertatea oamenilor, distruge ordinea ╚Öi armonia cet─â╚Ťii. Ar fi bine s─â fie instituit─â o condi╚Ťie pentru to╚Ťi cei care opteaz─â pentru o profesie politic─â: ├«nainte de a ├«ncepe exercitarea func╚Ťiei de putere, s─â mearg─â la Siena, s─â intre ├«n Sala celor Nou─â din Palazzo Pubblico, s─â priveasc─â ╚Öi s─â reflecteze la Alegoria ╚Öi efectele bunei guvern─âri ╚Öi ale relei guvern─âri. Poate c─â astfel ar sc─âdea riscul de a vedea din nou tirani care, cuprin╚Öi de furie, distrug ╚Ť─âri ╚Öi ora╚Öe, ucid cu s─âlb─âticie oameni nevinova╚Ťi, femei ╚Öi copii, c─âl─âuzi╚Ťi de spiritul diabolic al puterii nem─ârginite.

Valeriu Stoica este avocat ╚Öi profesor de drept civil la Facultatea de Drept a Universit─â╚Ťii din Bucure╚Öti.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Avertiz─âri de canicul─â ┼či vijelii pentru toat─â ┼úara. Unde se vor ├«nregistra fenomene extreme: harta regiunilor afectate
Avertiz─âri de Cod Portocaliu ┼či Cod Galben de ploi toren┼úiale, vijelii ┼či grindin─â au fost emise mar┼úi, 5 iulie, pentru mai multe jude┼úe din ┼úar─â.
image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Cum se vor impozita imobilele ┼či care este baza de calcul pentru contribu┼úiile la pensii ┼či s─ân─âtate
Modific─ârile Codului Fiscal prev─âd, printre altele, ┼či modific─âri ale modului de calcul pentru plata imobilelor, dar ┼či a bazei de calcul pentru contribu┼úiile la s─ân─âtate ┼či pensii.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.