Alegeri electorale

Nu toate pleonasmele sînt la fel de supărătoare. Unele au o oarecare justificare: repetarea semantică poate produce, mai ales în oralitatea mai puţin supravegheată, un efect de insistenţă retorică sau emoţională, sau poate preciza sensul unui cuvînt polisemantic, ambiguu. Uneori considerarea unei formule drept pleonasm e mai mult o preţiozitate culturală, pentru că aşa-zisa repetiţie ia în calcul sensuri etimologice ale unor cuvinte devenite netransparente pentru majoritatea vorbitorilor. Aşadar, nu toate etichetările ca pleonasm mi se par la fel de grave, chiar dacă ele circulă prin manuale şi sînt folosite de unii vorbitori pentru a critica exprimarea altora. Cu toate aceste rezerve şi precizări, cred că putem considera sintagma alegeri electorale ca aparţinînd categoriei intolerabile, meritînd pe deplin să fie criticată sau ironizată. Dacă ar fi foarte rară, am putea bănui că e un simplu rezultat al neatenţiei, o contaminare accidentală – de exemplu, între alegeri (locale, parlamentare, prezidenţiale) şi (campanii, competiţii, rezultate) electorale. Surprinzător, pleonasmul (care a fost deja semnalat în unele articole şi studii lingvistice) apare destul de des în scris, chiar în cărţi de istorie şi politologie – şi nu numai din ultimii ani. Despre „semnificaţia unor alegeri electorale“ se scria, de exemplu, în Partide şi organizaţii din ţările lumii: agendă (Editura Politică, 1983). Evident, numeroase sînt apariţiile formulei în scrisul adesea neglijent din Internet, mai ales din paginile online ale unor ziare locale, în informaţii şi comentarii actuale: „Patru alegeri electorale în Timiş pe 25 mai“ (voceatimisului.ro); „Alegeri electorale în judeţul Neamţ“ (alegerielectorale.neamt.ro); „Alegeri electorale în cimitir“ (9am.ro); „În primul episod vom analiza primele alegeri electorale din România Mare“ (historia.ro); „Votul tău nu a fost niciodată aşa de important ca şi la aceste alegeri electorale“ (ziarulromanesc.net); „Cele mai importante alegeri electorale la Universitatea «Cuza»“ (bzi.ro); „am decis să vorbim despre cele mai mari alegeri electorale din anul 2014“ (ziarulviitor.ro). În cîteva cazuri, e vorba de traduceri, în care însă vina nu poate fi a originalului; foarte probabil, alegeri electorale echivalează pur şi simplu englezescul elections sau corespondentul său francez, élections: „primul-ministru ar putea cere guvernatorului general să organizeze alegeri electorale în orice moment“ (ro.wikipedia.org); „Miza acestor alegeri nu e mică. Ea va hotărî alegeri electorale care vor fi, fără tăgadă, grele şi delicate“ (criticatac.ro). Spre cinstea utilizatorilor Internetului, sînt şi site-uri (destepti.ro, totusilectura.blogspot.com) care citează formula doar pentru a o critica, descriind-o ca pleonasm inacceptabil.

Sintagma tinde să se răspîndească, lucru întîmplat de obicei cu acele greşeli apărute în spaţiul public şi pe care şcoala încă nu a apucat să le înregistreze şi să le includă în inventarul ei de exerciţii de corectare. Evident, pleonasmul în cauză nu are rol de insistenţă, ci, cel mult, de dezambiguizare – inutilă însă, pentru că termenul alegeri nu poate produce confuzii, în contextele în care apare. Ceea ce îi agravează situaţia e faptul că termenul electoral nu este deloc netransparent; dimpotrivă, sensul său este ţinut treaz în mintea tuturor tocmai prin existenţa unor cultisme (elector, electiv etc.) din familia lexicală cu răspîndire internaţională, provenind din latinescul electio. Subiect de dispută filologică a putut fi doar legătura formei latineşti allegere, etimonului românescului a alege, cu lat. eligere. Dacă legătura etimologică mai are puncte neclare în raportul dintre forme, cea semantică e foarte limpede: alegătorul nu e altceva decît electorul.

E chiar de mirare (dar îmbucurător!) că nu apare mai des în uzul actual, sub influenţa limbilor de circulaţie internaţională, un cuvînt ca elecţie: îl găsim doar ca termen specializat, mai ales în texte medicale – „tratamentul chirurgical de elecţie al artrozei de gleznă“ (amtsibiu.ro), chiar în contexte cu repetiţii supărătoare: „Zirconiul este materialul de elecţie ales pentru realizarea coroanelor dentare“ (smile-dent.ro) – sau în traduceri nefericite: „Nici una dintre elecţii nu a fost recunoscută de către împăratul Frederic I Barbarossa“ (ro.wikipedia.org); „a devenit membru parlamentar în cadrul primelor elecţii democratice de la 1936 şi pînă atunci“ (dcnews.ro). În dicţionarele actuale s-a păstrat, ca raritate, elecţiune, sinonim cu alegere; în dicţionarul lui Laurian şi Massim (din 1871), forma electione (pronunţată elecţiune), propusă uzului general, era ilustrată prin citate destul de pitoreşti, de exemplu (în ortografia latinistă a originalului): „electionile deputationiloru se facu mai totu de-a-una prin intrige“.

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea Bucureşti. A publicat, între altele, volumele Limbaj şi politică (Editura Universităţii Bucureşti, 2007) şi 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecţia „Viaţa cuvintelor“, 2010).