Alchimistul

Publicat în Dilema Veche nr. 747 din 14-20 iunie 2018
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg

Preocuparea obsesiv─â pentru rostul propriului me╚Öte╚Öug pe lume ├«mi pare o tr─âs─âtur─â definitorie a oric─ârui mare artist. ├Än consecin╚Ť─â, un spectacol de teatru ├«mi pare bun cu adev─ârat dac─â, undeva ├«n ad├«nc, repune problema teatrului ca atare. Asta nu ├«nseamn─â nesf├«r╚Öite medita╚Ťii metafizice despre sine, tirade narcisiste ╚Öi abundente ╚Öuvoaie autoreferen╚Ťiale, cum vedem, din p─âcate, ├«n multe produc╚Ťii culturale de azi. Preocuparea pentru rostul propriei arte devine intelectualmente interesant─â pentru ÔÇ×consumatorÔÇť doar dac─â se simte ├«n plan ├«ndep─ârtat, dac─â e camuflat─â ├«n miza de prim─â instan╚Ť─â. Nu montezi Shakespeare ca s─â te ├«ntrebi despre rostul teatrului pe lume, dar nu po╚Ťi s─â montezi Shakespeare f─âr─â s─â reflectezi, ├«n plan secund, la a╚Öa ceva. Tocmai dozajul ├«ntre obsesia lung─â, de-o via╚Ť─â, ╚Öi noutatea de conjunctur─â a fiec─ârui spectacol dovede╚Öte ceea ce artistic se cheam─â ÔÇ×m─âiestrieÔÇť. ╚śtiu, cuv├«ntul e demonetizat (azi toat─â lumea e maestru, excelen╚Ť─â ╚Öi pre╚Öedinte de ceva!), dar eu ├«l folosesc aici ├«n sensul lui vechi, respectabil ╚Öi greu atribuibil.

Acesta e doar un g├«nd care mi a venit dup─â ce am v─âzut noua pro┬şduc╚Ťie a lui Andrei ╚śerban, o ÔÇ×adaptare nepermis de liber─âÔÇť (am citat din programul de sal─â) a piesei Mult zgomot pentru nimic de Shakespeare, de la Teatrul de Comedie. Un spectacol despre care m-a╚Ö fi a╚Öteptat s─â se vorbeasc─â mai mult. ├Änt├«i, pentru c─â se simte imediat c─â este unul dintre cele mai ambi╚Ťioase proiecte ale acestui important artist ╚Öi nu avem prea mul╚Ťi regizori de teatru cu o carier─â echivalent─â. ├Än al doilea r├«nd, pentru c─â aceast─â lectur─â a lui Shakespeare ├«n Bucure╚Ötii anului 2018 chiar pune probleme serioase legate de conjunctur─â, ╚Öi ce altceva ne conduce via╚Ťa noastr─â de azi dec├«t conjunctura? ├Än al treilea r├«nd, pentru c─â avem pe scen─â o sum─â de actori tineri, excep╚Ťional motiva╚Ťi, ├«n frunte cu aceast─â formidabil─â Sabrina Ia╚Öchevici, o actri╚Ť─â cu un poten╚Ťial dramatic excep╚Ťional, cu o ÔÇ×claviatur─âÔÇť artistic─â de o ├«ntindere neobi╚Önuit─â, un fel de amestec ├«ntre Emma Thompson ╚Öi Anna Magnani, care, dup─â opinia mea, se a╚Öaz─â deja, la nici 30 de ani, ├«n liga mare. Sigur, ochiul perfect al lui Andrei ╚śerban ├«n materie de distribu╚Ťii este deja recunoscut, dup─â cum capacitatea sa de a energiza actorii tineri este deja legendar─â. Charismaticul regizor r─âm├«ne, la cei 75 de ani ai s─âi, un mare regizor pentru actori tineri. ├Än fine, pentru c─â, a╚Öa cum sugeram mai sus, spectacolul reflecteaz─â ├«n subsidiar la raportul dintre teatru, pe de o parte, ╚Öi film ╚Öi televiziune, pe de alt─â parte, ├«ntr-o lume care este inundat─â de politic─â ╚Öi cu totul ├«nrobit─â de ecrane. Televizorul ╚Öi camerele de supraveghere de peste tot au devenit (vai!) ca aerul ├«n lumea noastr─â.

├Än acest Mult zgomotÔÇŽ g─âsim toate acele tr─âs─âturi ale artei lui Andrei ╚śer┬şban at his best. Spectacolul are ritm ╚Öi energie. Jocul actorilor e d─âruire total─â. Spectacolul are suficient─â ├«ndr─âzneal─â fa╚Ť─â de textul marelui dramaturg c├«t s─â st├«rneasc─â interes chiar ╚Öi cuiva care ╚Ötie bine piesa, dar are respect fa╚Ť─â de ÔÇ×desenulÔÇť original. ├Än fine, nu ui╚Ťi nici o clip─â c─â ai pe scen─â o comedie. Un bun cunosc─âtor al spectacolelor f─âcute de Andrei ╚śerban peste tot ├«n lume ├«mi ╚Öopte╚Öte c─â regizorul este recunoscut pentru u╚Öurin╚Ťa natural─â cu care manevreaz─â creativ un text dramatic din registrul comic. Poate. Dau aceast─â observa╚Ťie sub beneficiu de inventar. O dau, totu╚Öi, pentru c─â asta am sim╚Ťit ╚Öi eu, nespecialist, ├«n Mult zgomotÔÇŽ: o fine╚Ťe cuceritoare ├«n construirea jocului comic al actorilor, ceea ce mi se pare remarcabil av├«nd ├«n vedere c─â, ├«n vremea noastr─â, comedia a devenit groas─â, grotesc─â uneori, ╚Öi perfect egal─â cu caraghiosul. Mult zgomotÔÇŽ este o comedie flashy, care binedispune, dar care se opre╚Öte cu un pas ├«nainte de a c─âdea ├«n striden╚Ť─â. Cum zic, m├«n─â de maestru!

Unii ar vedea o comedie ca s─â r├«d─â de al╚Ťii. Precizez imediat c─â nu g─âsesc nimic condamnabil ├«n asta. Cei mai lucizi ar vedea o comedie ca s─â r├«d─â de ei ├«n╚Öi╚Öi ÔÇô s─ân─âtoas─â deprindere. Al╚Ťii ar vedea o comedie doar ca s─â se destind─â. Comediile lui Shakespeare, ├«ns─â, mai ofer─â ╚Öi o alt─â posibilitate: le po╚Ťi vedea ca s─â te dumire╚Öti. Nu mai ╚Ötiu ce filozof scria c─â marea miz─â a unei opere de art─â nu este nici educa╚Ťia maselor, nici critica social-politic─â, ci dumirirea bietului omule╚Ť care ajunge ├«n fa╚Ťa ei. ├Ämi place montarea lui Andrei ╚śerban pentru c─â, agitat─â ╚Öi solicitant─â vizual cum este, dumire╚Öte, clarific─â un pic ce e cu noi. R├«zi? Sigur c─â r├«zi. Dar ce face r├«sul t─âu din tine conteaz─â, de fapt. R├«sul din sala Teatrului de Comedie c├«nd pe scen─â ╚Öi prin tot teatrul de joac─â Mult zgomot pentru nimic te dumire╚Öte. Nu-i o revela╚Ťie, nu ╚Ťi schimb─â via╚Ťa. Dar conteaz─â mult. Cu un milimetru m─âcar, te edific─â.

Precizez c─â nu fac, aici, o cronic─â de teatru. Cum zic, mi-ar fi pl─âcut s─â citesc mai multe cronici de specialitate despre acest spectacol. Citi╚Ťi aici doar notele unui spectator care are obiceiul s─â mearg─â la teatru, dublat de un cititor care ├«l divinizeaz─â pe Shakespeare. Nu mul╚Ťi autori pe lumea asta cer o hermeneutic─â ├«ntreag─â pentru aproape fiecare cuv├«nt pe care l-au scris ÔÇô Shakespeare e unul dintre ace╚Öti foarte pu╚Ťini. Dramaturgia, ca ╚Öi poezia lui, pretind un tip de aten╚Ťie similar cu cel ce trebuie acordat textelor sacre. Sensuri, aluzii ╚Öi uluitoare revela╚Ťii g─âse╚Öti aproape la fiecare fraz─â, versificat─â ori nu. Oricine a ├«ncercat s─â se aventureze ├«n textele sale ├«n original ╚Öi s-a ajutat, spre a ├«n╚Ťelege mai bine, de mai multe traduceri ╚Ötie bine ce vreau s─â spun. Materialul dramatic al oric─ârei piese de Shakespeare este at├«t de vast, ├«nc├«t canalizarea lui spre o anume, identificabil─â inten╚Ťie este extrem de tentant─â. Din fericire (sau din p─âcate!), Shakespeare pare c─â ╚Ťine la orice sarcin─â: po╚Ťi face din el ╚Öi ideologie feminist─â, ╚Öi cre╚Ötinism al eliber─ârii, ╚Öi antitrumpism sau, la noi, antipesedism, po╚Ťi face spectacole deprimante sau exuberante, po╚Ťi face spectacole crude sau diafane, ├«n fine, ├«l po╚Ťi relativiza la infinit. Unii zic c─â asta este dovada clar─â a geniului s─âu. Dar asta poate fi ╚Öi o imens─â capcan─â. Nu pentru el (c─âci Shakespeare nu mai poate fi vreodat─â compromis!), ci pentru regizorii ╚Öi actorii care ├«i aduc textele pe scen─â, aici ╚Öi acum, ├«n fa╚Ťa noastr─â. Ce am v─âzut eu ├«n acest Mult zgomotÔÇŽ este compozi╚Ťia fericit─â ├«ntre lumea lui Shakespeare ╚Öi lumea noastr─â, sub├«ntins─â de fr─âm├«ntarea regizorului ├«n leg─âtur─â cu rostul teatrului (ori doar al comediei) ├«n lumea televizorului. Spectacolul acesta nu e, ├«ns─â, doar chimie, ci este alchimie. Iar alchimistul este, desigur, Andrei ╚śerban.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
├Änchisoare pe via┼ú─â ├«n┬áMarea Britanie pentru ┼čoferii care produc accidente mortale. ├Än ce condi┼úii se aplic─â pedeapsa maxim─â
Marea Britanie introduce pedeapsa cu ├«nchisoarea pe via┼ú─â pentru ┼čoferii care ucid, ├«n cadrul unei ample reforme a justi┼úiei care a intrat duminic─â ├«n vigoare, potrivit informa┼úiilor publicate de BBC.
image
O t├ón─âr─â ┼či-a dorit o noapte de vis ├«n compania unui ÔÇ×Don JuanÔÇŁ. Idila s-a transformat ├«n co┼čmar
O t├ón─âr─â care credea c─â va tr─âi o noapte de vis al─âturi de un a┼ča-zis ÔÇ×Don JuanÔÇŁ s-a trezit a doua zi ca dintr-un co┼čmar. B─ârbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada ├«nchis─â de ANPC din cauza mizeriei ┼či a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protec┼úia Consumatorilor din Municipiul Bucure┼čti a constatat un mod defectuos ├«n desf─â┼čurarea activit─â┼úii Patiseriei/cofet─âriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune ├«n pericol via┼úa ┼či s─ân─âtatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.