Alchimistul

Publicat în Dilema Veche nr. 747 din 14-20 iunie 2018
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg

Preocuparea obsesivă pentru rostul propriului meșteșug pe lume îmi pare o trăsătură definitorie a oricărui mare artist. În consecință, un spectacol de teatru îmi pare bun cu adevărat dacă, undeva în adînc, repune problema teatrului ca atare. Asta nu înseamnă nesfîrșite meditații metafizice despre sine, tirade narcisiste și abundente șuvoaie autoreferențiale, cum vedem, din păcate, în multe producții culturale de azi. Preocuparea pentru rostul propriei arte devine intelectualmente interesantă pentru „consumator“ doar dacă se simte în plan îndepărtat, dacă e camuflată în miza de primă instanță. Nu montezi Shakespeare ca să te întrebi despre rostul teatrului pe lume, dar nu poți să montezi Shakespeare fără să reflectezi, în plan secund, la așa ceva. Tocmai dozajul între obsesia lungă, de-o viață, și noutatea de conjunctură a fiecărui spectacol dovedește ceea ce artistic se cheamă „măiestrie“. Știu, cuvîntul e demonetizat (azi toată lumea e maestru, excelență și președinte de ceva!), dar eu îl folosesc aici în sensul lui vechi, respectabil și greu atribuibil.

Acesta e doar un gînd care mi a venit după ce am văzut noua pro­ducție a lui Andrei Șerban, o „adaptare nepermis de liberă“ (am citat din programul de sală) a piesei Mult zgomot pentru nimic de Shakespeare, de la Teatrul de Comedie. Un spectacol despre care m-aș fi așteptat să se vorbească mai mult. Întîi, pentru că se simte imediat că este unul dintre cele mai ambițioase proiecte ale acestui important artist și nu avem prea mulți regizori de teatru cu o carieră echivalentă. În al doilea rînd, pentru că această lectură a lui Shakespeare în Bucureștii anului 2018 chiar pune probleme serioase legate de conjunctură, și ce altceva ne conduce viața noastră de azi decît conjunctura? În al treilea rînd, pentru că avem pe scenă o sumă de actori tineri, excepțional motivați, în frunte cu această formidabilă Sabrina Iașchevici, o actriță cu un potențial dramatic excepțional, cu o „claviatură“ artistică de o întindere neobișnuită, un fel de amestec între Emma Thompson și Anna Magnani, care, după opinia mea, se așază deja, la nici 30 de ani, în liga mare. Sigur, ochiul perfect al lui Andrei Șerban în materie de distribuții este deja recunoscut, după cum capacitatea sa de a energiza actorii tineri este deja legendară. Charismaticul regizor rămîne, la cei 75 de ani ai săi, un mare regizor pentru actori tineri. În fine, pentru că, așa cum sugeram mai sus, spectacolul reflectează în subsidiar la raportul dintre teatru, pe de o parte, și film și televiziune, pe de altă parte, într-o lume care este inundată de politică și cu totul înrobită de ecrane. Televizorul și camerele de supraveghere de peste tot au devenit (vai!) ca aerul în lumea noastră.

În acest Mult zgomot… găsim toate acele trăsături ale artei lui Andrei Șer­ban at his best. Spectacolul are ritm și energie. Jocul actorilor e dăruire totală. Spectacolul are suficientă îndrăzneală față de textul marelui dramaturg cît să stîrnească interes chiar și cuiva care știe bine piesa, dar are respect față de „desenul“ original. În fine, nu uiți nici o clipă că ai pe scenă o comedie. Un bun cunoscător al spectacolelor făcute de Andrei Șerban peste tot în lume îmi șoptește că regizorul este recunoscut pentru ușurința naturală cu care manevrează creativ un text dramatic din registrul comic. Poate. Dau această observație sub beneficiu de inventar. O dau, totuși, pentru că asta am simțit și eu, nespecialist, în Mult zgomot…: o finețe cuceritoare în construirea jocului comic al actorilor, ceea ce mi se pare remarcabil avînd în vedere că, în vremea noastră, comedia a devenit groasă, grotescă uneori, și perfect egală cu caraghiosul. Mult zgomot… este o comedie flashy, care binedispune, dar care se oprește cu un pas înainte de a cădea în stridență. Cum zic, mînă de maestru!

Unii ar vedea o comedie ca să rîdă de alții. Precizez imediat că nu găsesc nimic condamnabil în asta. Cei mai lucizi ar vedea o comedie ca să rîdă de ei înșiși – sănătoasă deprindere. Alții ar vedea o comedie doar ca să se destindă. Comediile lui Shakespeare, însă, mai oferă și o altă posibilitate: le poți vedea ca să te dumirești. Nu mai știu ce filozof scria că marea miză a unei opere de artă nu este nici educația maselor, nici critica social-politică, ci dumirirea bietului omuleț care ajunge în fața ei. Îmi place montarea lui Andrei Șerban pentru că, agitată și solicitantă vizual cum este, dumirește, clarifică un pic ce e cu noi. Rîzi? Sigur că rîzi. Dar ce face rîsul tău din tine contează, de fapt. Rîsul din sala Teatrului de Comedie cînd pe scenă și prin tot teatrul de joacă Mult zgomot pentru nimic te dumirește. Nu-i o revelație, nu ți schimbă viața. Dar contează mult. Cu un milimetru măcar, te edifică.

Precizez că nu fac, aici, o cronică de teatru. Cum zic, mi-ar fi plăcut să citesc mai multe cronici de specialitate despre acest spectacol. Citiți aici doar notele unui spectator care are obiceiul să meargă la teatru, dublat de un cititor care îl divinizează pe Shakespeare. Nu mulți autori pe lumea asta cer o hermeneutică întreagă pentru aproape fiecare cuvînt pe care l-au scris – Shakespeare e unul dintre acești foarte puțini. Dramaturgia, ca și poezia lui, pretind un tip de atenție similar cu cel ce trebuie acordat textelor sacre. Sensuri, aluzii și uluitoare revelații găsești aproape la fiecare frază, versificată ori nu. Oricine a încercat să se aventureze în textele sale în original și s-a ajutat, spre a înțelege mai bine, de mai multe traduceri știe bine ce vreau să spun. Materialul dramatic al oricărei piese de Shakespeare este atît de vast, încît canalizarea lui spre o anume, identificabilă intenție este extrem de tentantă. Din fericire (sau din păcate!), Shakespeare pare că ține la orice sarcină: poți face din el și ideologie feministă, și creștinism al eliberării, și antitrumpism sau, la noi, antipesedism, poți face spectacole deprimante sau exuberante, poți face spectacole crude sau diafane, în fine, îl poți relativiza la infinit. Unii zic că asta este dovada clară a geniului său. Dar asta poate fi și o imensă capcană. Nu pentru el (căci Shakespeare nu mai poate fi vreodată compromis!), ci pentru regizorii și actorii care îi aduc textele pe scenă, aici și acum, în fața noastră. Ce am văzut eu în acest Mult zgomot… este compoziția fericită între lumea lui Shakespeare și lumea noastră, subîntinsă de frămîntarea regizorului în legătură cu rostul teatrului (ori doar al comediei) în lumea televizorului. Spectacolul acesta nu e, însă, doar chimie, ci este alchimie. Iar alchimistul este, desigur, Andrei Șerban.

Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Locul în care democrația liberală s-a dus să moară
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptură cu trecutul de corupție și guvernare ineficientă.
Bătălia cu giganții jpeg
Cîte sortimente de brînză se produc în Franța?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Teme „riscante” ale dezbaterii religioase
Părintele Iustin Marchiș, de care mă leagă o viață de dialog spiritual, mi-a trimis, de curînd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconvențional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualități
Rămîne aproape întotdeauna în istorie un rest inexplicabil prin considerente pur raționale, prin forțe obiective, prin factori clasificabili și relevanți statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns în țară și m-am străduit din răsputeri, ca de fiece dată, să (re)înțeleg societatea românească.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un întreg univers ilustrat de obiecte de epocă, toate care mai de care mai interesante, ce înfățișează poveștile și informațiile din text.
O mare invenție – contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred astăzi că forma de guvernămînt stabilită prin actuala Constituție este sursa disfuncționalităților și eșecurilor sistemului politic din România.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul înțelept sesizează, în efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia întregii lumi și, ca atare, își poate permite să verse, compasiv, o lacrimă de regret.
„Cu bule“ jpeg
Urmăritori, adepți, follower(ș)i
Influența engleză actuală, mai ales cea manifestată în jargonul Internetului, poate produce anumite perplexități vorbitorilor din alte generații, atunci cînd schimbă sensurile uzuale și conotațiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lecții ale războiului din Ucraina
Interdependența economică nu preîntîmpină războiul.
Un sport la Răsărit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumită idee despre sport, aceea că iei corpul tău, aşa cum l-ai clădit cu muncă şi apă plată, şi faci tot ce poţi pentru a învinge fără reproş.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Un roman de știință
Bill Bryson nu este om de știință, nu are o formație științifică și, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare să aibă în spate un proces de înțelegere, de clarificare a unor lucruri, pînă la nivelul la care devin accesibile oricărui om cu o minimă educație academică.
Bătălia cu giganții jpeg
Datoria Europei
Nici Franța, nici Germania și nici – cu atît mai puțin! – Țările de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigențele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Mi-e greu să pricep de ce a certa pe toată lumea e o formă de „acțiune”.
Frica lui Putin jpeg
„Nu umiliți Franța, domnule președinte!”
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat de două ori, nu o singură dată, că „nu trebuie umilită Rusia”.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lecție pentru care mă tem că opulentul nostru continent, cu birocrația lui pe cît de groasă, pe atît de nevolnică, cu politicienii lui minusculi, nu este pregătit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
În primăvara anului 1897, la etajul al patrulea al școlii publice Cooper Union din Manhattan pe care o înființase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lungă istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a defăimării profesorilor a devenit la noi pandemică și are un gust nu amar, ci de-a dreptul grețos, cel puțin în percepția mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuză Occidentul să numească fascistă Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascistă Rusia lui Putin se explică prin contextul psiho-istoric al țărilor europene.
Un sport la Răsărit jpeg
Ce mai facem cu Naționala?
Ne torturează şi o torturăm, chestiune din care nimeni nu va rămîne întreg. Echipa României nu e altceva decît oglinda României.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neapărat ipocrizie, cum ar zice unii, ci politețe și meserie.

Adevarul.ro

image
Închisoare pe viaţă în Marea Britanie pentru şoferii care produc accidente mortale. În ce condiţii se aplică pedeapsa maximă
Marea Britanie introduce pedeapsa cu închisoarea pe viaţă pentru şoferii care ucid, în cadrul unei ample reforme a justiţiei care a intrat duminică în vigoare, potrivit informaţiilor publicate de BBC.
image
O tânără şi-a dorit o noapte de vis în compania unui „Don Juan”. Idila s-a transformat în coşmar
O tânără care credea că va trăi o noapte de vis alături de un aşa-zis „Don Juan” s-a trezit a doua zi ca dintr-un coşmar. Bărbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada închisă de ANPC din cauza mizeriei şi a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protecţia Consumatorilor din Municipiul Bucureşti a constatat un mod defectuos în desfăşurarea activităţii Patiseriei/cofetăriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune în pericol viaţa şi sănătatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
În primăvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a cărui gazdă era Betty Crocker, devenită o emblemă a emisiunilor de acest gen și un idol al gospodinelor de peste Ocean. Puțină lume știa că Betty nu exista cu adevărat, ci era doar o plăsmuire a minților creatoare ale postului de radio.
image
„Uvertura” războiului austro-turc din 1715-1718
Războiul turco-venețiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut și drept Războiul Austro-Turc din 1715-1718, sau „Războiul lui Eugeniu de Savoia”, este primul din seria războaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol îi scria Elisabetei că otomanii încercaseră pe data de 28 să iasă din Plevna luptând și construind un pod peste râul Vid, în zonă desfășurându-se bătălii cumplite. Carol s-a îndreptat imediat în acea direcție, în timp ce împăratul se dusese în centrul dispozitivului.