Ai depăşit limitele

Publicat în Dilema Veche nr. 661 din 20-26 octombrie 2016
Oxford, premierul şi Isaura jpeg

Noapte de vară. Linişte. Se aude încet respiraţia cuiva. Fereastra e deschisă. Miroase a lavandă. Vîntul înfoaie perdeaua mare.

Încăperea e mare. Mobilă de calitate aranjată cu gust. Cîteva tablouri frumoase. Un desen în cărbune – mare, cu un cal alergînd. O fotografie pe noptieră, lîngă o lampă şi două cărţi. Un cuplu cu doi copii care par fericiţi. Copiii par fericiţi. Adulţii sînt un pic încordaţi. Sînt pe un velier care pare scump. Hainele lor par scumpe. Afară e o lună mare şi plină, cumva cam roşie.

Cei doi adulţi sînt în pat. Departe unul de celălalt. Ea e îmbrăcată într-o pijama de mătase. Arată un pic ciudat. Slabă. El – în boxeri, un pic cu burtă. Undeva între 30 şi 40 de ani. Un cearşaf e mototolit la picioarele lor. Respiraţia lor se aude mai tare. El sforăie uşor. Se aude muzică încet, undeva de departe. E o bucată clasică cu contrabas şi pian.

Zi. Soarele care bate tare printre geamurile un pic murdare ale unei case cam sărăcăcioase. Un bărbat stă cu spatele şi scrie ceva la un laptop, cu căştile pe urechi. Stă pe un fotoliu cam decolorat, într-o cameră mică şi cam prea plină de lucruri. Vîrsta nu este clară. Este ras în cap. Scrie un dialog.

Aceeaşi muzică de contrabas, numai că de data asta se aude clar din căştile lui. Pe ecranul calculatorului e un dialog.

– Ce faci aici, Val?

– Nimic. Sînt un pic pierdut.

Muzica se aude acum ca şi cum ar fi cîntată acolo. Bărbatul continuă să scrie. În camera mare, femeia respiră un pic sacadat în întuneric. Ochii i se mişcă agitat sub pleoape. REM. Îşi schimbă poziţia. Se aude vocea ei peste muzica înfundată şi cu un pic de zgomot de bruiaj.

– Unde eşti pierdut, Val?

Vocea lui:

– Tu unde crezi, Sia?

– Nu ştiu.

– Nu ştii sau nu vrei să ştii?

Întrebări tîmpite. Bărbaţii evită întotdeauna orice fel de întrebare directă? Muzica se aude mai tare şi începe să se accelereze. Bărbatul scrie mai repede.

– Cel mai probabil sînt în visul tău, Sia.

– Ce tîmpenie!

– Probabil.

– Cum să fii în visul meu, Val?

– Nu ştiu cum. Dar este foarte probabil să fiu în visul tău.

– Păi, şi cum, vorbesc cu tine în timp ce visez?

– Da.

Femeia devine agitată. Începe să transpire.

– Val, vreau să se oprească asta.

– Păi, opreşte-o.

Muzica creşte în intensitate. Începe să devină un pic stridentă.

– Cum?

– Păi, cred că trebuie să încerci să te trezeşti.

– Eşti nebun. Val, serios, opreşte asta.

– Nu pot să opresc nimic, Sia. Aş vrea să pot. Aş vrea să nu se întîmple.

E şi el un pic transpirat. Are ochii dilataţi. Barba neagră. Sunetul tastelor lovite mai tare se suprapune peste muzică. Muzica se schimbă în intensitate şi se aud voci în arabă. O imagine blurată. Ea e îmbrăcată într-o cămaşă lungă, albă. E undeva în deşert. Lumina e tare, aproape solidă. Ea pare uimită. Se uită cumva speriată împrejur. El e tot nebărbierit, numai că e clar un pic mai bătrîn. Ea are ochi verzi adînci. Unul dintre ei este un pic asimetric.

Se uită la ea ca şi cum acolo s-ar sfîrşi toate. O atinge uşor pe ochiul care e un pic strîmb. Se aude foarte slab întrebarea lui – „Te mai doare?“ Sunetul se ascute şi devine un ţiuit.

În camera în care a început povestea, ea tresare violent şi îşi duce, în somn, mîna la ochi. Oftează adînc. Revine aceaşi muzică, dar ritmul este acum rapid. A crescut şi nivelul bruiajului.

Vocea ei este iritată.

– Ce dracului îmi faci, Val?

Vocea lui e calmă şi un pic resemnată.

– De ce crezi că eu fac asta?

– Opreşte, nu sîntem în modulul tău idiot de training, Val. E o tîmpenie. Ai depăşit limitele. Ai depăşit pînă şi limitele tale.

Un rîs trist.

– N-ai de unde să ştii asta, Sia.

Brusc se ascut culorile. Ea e lîngă el. Îmbrăcată în pijama. Cu ochii deschişi, ambii absolut normali. Verdele aproape a dispărut în pupilele superdilatate. E furioasă. Se uită la el şi apoi la ecranul pe care apar literele dialogului.

– Nu e amuzant. Nu e deloc amuzant. Ce naiba îmi faci?

– Nimic. O să se oprească în curînd.

– Ce-o să se oprească în curînd?

– Asta.

– De ce?

– Pentru că e aproape 3,10 la tine.

– Cum adică la mine?

– Eu sînt la vreo 10.000 de kilometri distanţă.

– Ce tîmpenie!

Ceasul calculatorului lui arată 17,58.

– Val, nu am chef de glume.

Bărbatul zîmbeşte trist. Pupilele lui sînt anormal de mari.

– Nici eu.

Muzica se apropie de final. Începe să devină cumva prea repede şi cumva, brusc, reală. El continuă să scrie.

– Opreşte asta.

– Nu eu o controlez.

– OPREŞTE ASTA! ACUM!

Muzica de opreşte în mijlocul părţii finale. Femeia sare din somn ţipînd. Are pupile anormal de dilatate.

– ACUM! – se aude ţipătul. Ricoşează de pereţi.

Se uită confuz în jur şi corpul îi zvîcneşte. Soţul mormăie ceva în somn şi se întoarce invers. Ea îşi şterge transpiraţia. Are părul aproape ud. Respiră mult mai bine. Bea din paharul cu apă de lîngă noptieră. Iese apoi pe balcon şi îşi aprinde o ţigară. Trage cîteva fumuri şi se calmează.

– Ce cretinătate… (Rîde uşor.) M-am tîmpit.

Muzica se reia abrupt şi foarte tare. Femeia se încruntă, ochii i se dilată rapid şi pare foarte speriată. Se uită la un ceas. E 3,12.

(va urma)

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Un mit spulberat. Cum îți dai seama că în apa din piscină este prea mult clor
Incidentul care a avut loc la hotelul din Olimp, în urma căruia 24 de turiști au ajuns la spital intoxicați cu clorul din piscină, se poate întâmpla oriunde și oricând, atenționează specialiștii. Există, însă, o metodă prin care ne putem da seama dacă în apă s-a deversat prae mult clor.
image
O catastrofă fără precedent ar putea avea loc chiar în timpul vieții noastre. Cât de pregătiți suntem pentru un „megadezastru”
Un megadezastru ar putea da o lovitură catastrofală de la bun început sau ar putea provoca moarte și distrugere pe scară largă, prin efecte în cascadă, avertizează, la CNN, Jeff Schlegelmilch, cercetător și director al unui centru de pregătire pentru dezastre din SUA.
image
Viața româncelor în temutele închisori de femei ale regimului comunist: „Ieşind de acolo, semănau cu nişte cadavre vii”
Mii de românce au fost aruncate în închisorile și în lagărele de muncă înființate în primii ani de comunism, în dorința regimului de a-și reduce la tăcere opozanții. În închisori ajungeau atât deținutele politic, dar și cele de drept comun, cele din urmă acuzate de comiterea unor acte imorale.

HIstoria.ro

image
Încălzirea politică globală
Poate că 2024 va depăși recordul lui 2023 și va fi cel mai călduros din istorie, record pe care nu și-l dorește nimeni.
image
Pe vremea când nu exista cod roșu și aer condiționat: în 1911 canicula a făcut prăpad în Europa și SUA
Chiar dacă valurile de căldură devin din ce în ce mai intense și mai frecvente ca urmare a încălzirii globale, acestea nu reprezintă un fenomen nou în istorie. Un exemplu tragic este vara anului 1911, când Franța a fost lovită de un val de căldură devastator. În acea perioadă, peste 40.000 de oameni
image
De ce mergeau bogătașii ruși la Nisa?
Citirea romanului Fum, de Turgheniev, dar și reluarea prozei mele despre Rușii de la Baden Baden, au făcut să mă întreb: De ce mergeau rușii din lumea înaltă în Occident în proporție de masă? De ce nu dădeau năvală occidentalii în Rusia țaristă?