Adev─ârul ├«ntre informa╚Ťii ╚Öi probe

Publicat în Dilema Veche nr. 888 din 15 - 21 aprilie 2021
În semn de respect și gratitudine jpeg

Procesul judiciar este, ├«n primul r├«nd, un proces de cunoa╚Ötere. Judec─âtorii nu au acces direct la faptele deduse judec─â╚Ťii. Prima dimensiune a procesului judiciar este una cognitiv─â. Sintagma faptele deduse judec─â╚Ťii este echivoc─â. P─âr╚Ťile au reprezent─âri diferite asupra acestor fapte. Fiecare propune un scenariu ╚Öi rareori exist─â identitate sau m─âcar o vizibil─â similaritate ├«ntre scenariile construite de p─âr╚Ťi. De cele mai multe ori, scenariile s├«nt contradictorii, de╚Öi faptele ar trebui s─â fie acelea╚Öi. Diferen╚Ťele de reprezentare (├«n terminologia juridic─â, reprezentarea are numeroase sensuri; ├«n acest context este relevant sensul cognitiv al termenului, adic─â imaginea faptelor) s├«nt cu at├«t mai mari cu c├«t faptele deduse judec─â╚Ťii s├«nt mai complexe. ├Än fiecare proces, judec─âtorii se confrunt─â cu multiple imagini ale acelora╚Öi fapte, imagini care s├«nt rareori complementare. Altfel spus, ele pot fi unite ├«ntr-o reprezentare coerent─â a adev─ârului numai pe temeiul probelor, iar nu al unor simple informa╚Ťii.

Diferen╚Ťa esen╚Ťial─â dintre informa╚Ťii ╚Öi probe este dat─â de modul de raportare la adev─âr, ca no╚Ťiune cognitiv─â. Criteriul informa╚Ťiei este cunoa╚Öterea, indiferent de cantitatea de adev─âr con╚Ťinut─â. Probele con╚Ťin informa╚Ťii, dar s├«nt raportate mult mai strict la criteriul adev─ârului, adic─â la concordan╚Ťa dintre reprezentarea pe care ele o ofer─â ╚Öi faptele la care se refer─â. Aceast─â distinc╚Ťie dintre simplele informa╚Ťii ╚Öi probe este m─âsura asem─ân─ârii ╚Öi a diferen╚Ťei dintre jurnali╚Öti ╚Öi judec─âtori. ╚śi unii, ╚Öi al╚Ťii s├«nt ÔÇô sau ar trebui s─â fie ÔÇô preocupa╚Ťi de adev─âr. Este ceea ce aseam─ân─â cele dou─â profesii. Diferen╚Ťa const─â ├«n aceea c─â jurnali╚Ötii trebuie s─â prezinte informa╚Ťii credibile, ob╚Ťinute din cel pu╚Ťin dou─â surse, spre a evita riscul ╚Ötirilor false, ├«n timp ce judec─âtorii trebuie s─â se bazeze pe probe pentru a ajunge la adev─âr. ├Än acest scop, ei trebuie s─â st─âp├«neasc─â metodologia procedural─â sintetizat─â ├«n norme legale care s├«nt rodul g├«ndirii ╚Öi al experien╚Ťei juridice din zorii modernit─â╚Ťii ╚Öi p├«n─â ast─âzi. Regulile privind admisibilitatea, administrarea, evaluarea, interpretarea, acceptarea sau ├«nl─âturarea probelor constituie un ghid procedural obligatoriu pentru judec─âtori, dar utilizarea lui eficient─â ├«n orice proces judiciar presupune ╚Öi ├«n╚Ťelegerea leg─âturilor subtile dintre acest ghid procedural ╚Öi metodologia ╚Ötiin╚Ťific─â. P├«n─â la urm─â, epistemologia juridic─â este o form─â particular─â a epistemologiei generale, dar ╚Öi mai mult dec├«t at├«t, pentru c─â regulile probatorii trebuie s─â fie dublate de acuitatea intuitiv─â spre a vedea miezul faptelor ╚Öi de prospe╚Ťimea reflec╚Ťiei asupra propriei experien╚Ťe profesionale, reflec╚Ťie la care este dator fiecare judec─âtor spre a ocoli capcanele ce pot fi ascunse ├«n versiunile ├«nf─â╚Ťi╚Öate de p─âr╚Ťi.

Aflarea adev─ârului este indispensabil─â  ├«n orice proces judiciar, dar ├«n procesul penal problema dob├«nde╚Öte dimensiuni speciale ca urmare a gravita╚Ťii faptelor deduse judec─â╚Ťii ╚Öi a severit─â╚Ťii sanc╚Ťiunilor. Acestea din urm─â au, ├«n cele mai multe cazuri, caracter de pedeaps─â, adic─â se aplic─â, de regul─â, ├«n considerarea persoanei f─âptuitorului, ╚Öi numai rareori a patrimoniului acestuia. Este motivul pentru care standardele probatorii s├«nt mai ├«nalte ├«n procesul penal dec├«t ├«n procesul civil. S-ar p─ârea totu╚Öi c─â misiunea judec─âtorilor ├«n procesele penale este simplificat─â, ├«ntruc├«t exist─â un efort prealabil, desf─â╚Öurat ├«n faza de urm─ârire penal─â, pentru aflarea adev─ârului. Procurorii verific─â mai ├«nt├«i temeinicia, adic─â adev─ârul acuza╚Ťiilor ├«mpotriva unei persoane, iar instan╚Ťa de judecat─â este sesizat─â numai dac─â probele administrate, cu respectarea metodologiei procedurale, duc la concluzia temeiniciei acuza╚Ťiilor.

├Än realitate, misiunea judec─âtorilor este mai grea ├«n procesele penale, pentru c─â nu mai este vorba doar de o confruntare ├«ntre scenariile faptice construite de persoane private, ci de o confruntare ├«ntre un scenariu ├«nf─â╚Ťi╚Öat de o autoritate public─â (Ministerul Public) ╚Öi altul prezentat de c─âtre inculpat. Exist─â tenta╚Ťia periculoas─â de a se da credit din start scenariului prezentat de autoritatea public─â. Eforturile probatorii ale acuzatului ar putea fi privite superficial, doar cu respectarea formal─â a regulilor procedurale, f─âr─â ca probele s─â fie analizate ├«n profunzime. Or, f─âr─â o asemenea analiz─â, nu este posibil─â examinarea critic─â a scenariilor prezentate de acuzare ╚Öi de ap─ârare cu privire la faptele deduse judec─â╚Ťii. O astfel de analiz─â este cu at├«t mai necesar─â cu c├«t, ├«n faza de urm─ârire penal─â, investiga╚Ťia ├«ncepe de la informa╚Ťii, iar nu de la probe. Nu de pu╚Ťine ori exist─â pericolul transform─ârii, cu orice pre╚Ť, a informa╚Ťiilor ├«n probe, chiar cu pre╚Ťul sacrific─ârii garan╚Ťiilor procedurale. Informa╚Ťiile nu s├«nt suficiente nici dac─â ar fi o imagine fidel─â a faptelor; ele trebuie s─â fie ├«ntotdeauna filtrate critic ╚Öi validate prin probe, cu respectarea metodologiei procedurale. Este explicabil c─â procurorii s├«nt contraria╚Ťi c├«nd, de╚Öi au informa╚Ťii credibile despre o anumit─â fapt─â penal─â ╚Öi autorul ei, nu reu╚Öesc s─â ob╚Ťin─â probele care s─â confirme informa╚Ťiile respective. Sentimentul de frustrare este firesc ├«ntr-o asemenea situa╚Ťie, dar nu este un temei pentru a for╚Ťa limitele cadrului procedural ├«n care trebuie s─â fie admise, administrate ╚Öi evaluate probele. Informa╚Ťiile nu se transform─â pur ╚Öi simplu ├«n probe, ci trebuie s─â fie validate prin probe. Judec─âtorii trebuie s─â aib─â priceperea probatorie ╚Öi curajul profesional pentru a cenzura scenariile ├«ntemeiate mai mult pe informa╚Ťii dec├«t pe probe. Comoditatea de a lua totul de-a gata, adic─â de a prelua necritic scenariile din rechizitorii, este pericolul cel mai mare pe care trebuie s─â ├«l ├«nfrunte ╚Öi s─â ├«l ├«nving─â judec─âtorii ├«n drumul spre adev─âr ├«n procesele penale. Pe acest drum, adev─ârul nu mai este ├«ns─â doar o no╚Ťiune cognitiv─â, ci ╚Öi o valoare moral─â.

Valeriu Stoica este avocat ╚Öi profesor de drept civil la Facultatea de Drept a Universit─â╚Ťii din Bucure╚Öti.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Avertiz─âri de canicul─â ┼či vijelii pentru toat─â ┼úara. Unde se vor ├«nregistra fenomene extreme: harta regiunilor afectate
Avertiz─âri de Cod Portocaliu ┼či Cod Galben de ploi toren┼úiale, vijelii ┼či grindin─â au fost emise mar┼úi, 5 iulie, pentru mai multe jude┼úe din ┼úar─â.
image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Cum se vor impozita imobilele ┼či care este baza de calcul pentru contribu┼úiile la pensii ┼či s─ân─âtate
Modific─ârile Codului Fiscal prev─âd, printre altele, ┼či modific─âri ale modului de calcul pentru plata imobilelor, dar ┼či a bazei de calcul pentru contribu┼úiile la s─ân─âtate ┼či pensii.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.