Adevărul între informații și probe

Publicat în Dilema Veche nr. 888 din 15 - 21 aprilie 2021
În semn de respect și gratitudine jpeg

Procesul judiciar este, în primul rînd, un proces de cunoaștere. Judecătorii nu au acces direct la faptele deduse judecății. Prima dimensiune a procesului judiciar este una cognitivă. Sintagma faptele deduse judecății este echivocă. Părțile au reprezentări diferite asupra acestor fapte. Fiecare propune un scenariu și rareori există identitate sau măcar o vizibilă similaritate între scenariile construite de părți. De cele mai multe ori, scenariile sînt contradictorii, deși faptele ar trebui să fie aceleași. Diferențele de reprezentare (în terminologia juridică, reprezentarea are numeroase sensuri; în acest context este relevant sensul cognitiv al termenului, adică imaginea faptelor) sînt cu atît mai mari cu cît faptele deduse judecății sînt mai complexe. În fiecare proces, judecătorii se confruntă cu multiple imagini ale acelorași fapte, imagini care sînt rareori complementare. Altfel spus, ele pot fi unite într-o reprezentare coerentă a adevărului numai pe temeiul probelor, iar nu al unor simple informații.

Diferența esențială dintre informații și probe este dată de modul de raportare la adevăr, ca noțiune cognitivă. Criteriul informației este cunoașterea, indiferent de cantitatea de adevăr conținută. Probele conțin informații, dar sînt raportate mult mai strict la criteriul adevărului, adică la concordanța dintre reprezentarea pe care ele o oferă și faptele la care se referă. Această distincție dintre simplele informații și probe este măsura asemănării și a diferenței dintre jurnaliști și judecători. Și unii, și alții sînt – sau ar trebui să fie – preocupați de adevăr. Este ceea ce aseamănă cele două profesii. Diferența constă în aceea că jurnaliștii trebuie să prezinte informații credibile, obținute din cel puțin două surse, spre a evita riscul știrilor false, în timp ce judecătorii trebuie să se bazeze pe probe pentru a ajunge la adevăr. În acest scop, ei trebuie să stăpînească metodologia procedurală sintetizată în norme legale care sînt rodul gîndirii și al experienței juridice din zorii modernității și pînă astăzi. Regulile privind admisibilitatea, administrarea, evaluarea, interpretarea, acceptarea sau înlăturarea probelor constituie un ghid procedural obligatoriu pentru judecători, dar utilizarea lui eficientă în orice proces judiciar presupune și înțelegerea legăturilor subtile dintre acest ghid procedural și metodologia științifică. Pînă la urmă, epistemologia juridică este o formă particulară a epistemologiei generale, dar și mai mult decît atît, pentru că regulile probatorii trebuie să fie dublate de acuitatea intuitivă spre a vedea miezul faptelor și de prospețimea reflecției asupra propriei experiențe profesionale, reflecție la care este dator fiecare judecător spre a ocoli capcanele ce pot fi ascunse în versiunile înfățișate de părți.

Aflarea adevărului este indispensabilă  în orice proces judiciar, dar în procesul penal problema dobîndește dimensiuni speciale ca urmare a gravitații faptelor deduse judecății și a severității sancțiunilor. Acestea din urmă au, în cele mai multe cazuri, caracter de pedeapsă, adică se aplică, de regulă, în considerarea persoanei făptuitorului, și numai rareori a patrimoniului acestuia. Este motivul pentru care standardele probatorii sînt mai înalte în procesul penal decît în procesul civil. S-ar părea totuși că misiunea judecătorilor în procesele penale este simplificată, întrucît există un efort prealabil, desfășurat în faza de urmărire penală, pentru aflarea adevărului. Procurorii verifică mai întîi temeinicia, adică adevărul acuzațiilor împotriva unei persoane, iar instanța de judecată este sesizată numai dacă probele administrate, cu respectarea metodologiei procedurale, duc la concluzia temeiniciei acuzațiilor.

În realitate, misiunea judecătorilor este mai grea în procesele penale, pentru că nu mai este vorba doar de o confruntare între scenariile faptice construite de persoane private, ci de o confruntare între un scenariu înfățișat de o autoritate publică (Ministerul Public) și altul prezentat de către inculpat. Există tentația periculoasă de a se da credit din start scenariului prezentat de autoritatea publică. Eforturile probatorii ale acuzatului ar putea fi privite superficial, doar cu respectarea formală a regulilor procedurale, fără ca probele să fie analizate în profunzime. Or, fără o asemenea analiză, nu este posibilă examinarea critică a scenariilor prezentate de acuzare și de apărare cu privire la faptele deduse judecății. O astfel de analiză este cu atît mai necesară cu cît, în faza de urmărire penală, investigația începe de la informații, iar nu de la probe. Nu de puține ori există pericolul transformării, cu orice preț, a informațiilor în probe, chiar cu prețul sacrificării garanțiilor procedurale. Informațiile nu sînt suficiente nici dacă ar fi o imagine fidelă a faptelor; ele trebuie să fie întotdeauna filtrate critic și validate prin probe, cu respectarea metodologiei procedurale. Este explicabil că procurorii sînt contrariați cînd, deși au informații credibile despre o anumită faptă penală și autorul ei, nu reușesc să obțină probele care să confirme informațiile respective. Sentimentul de frustrare este firesc într-o asemenea situație, dar nu este un temei pentru a forța limitele cadrului procedural în care trebuie să fie admise, administrate și evaluate probele. Informațiile nu se transformă pur și simplu în probe, ci trebuie să fie validate prin probe. Judecătorii trebuie să aibă priceperea probatorie și curajul profesional pentru a cenzura scenariile întemeiate mai mult pe informații decît pe probe. Comoditatea de a lua totul de-a gata, adică de a prelua necritic scenariile din rechizitorii, este pericolul cel mai mare pe care trebuie să îl înfrunte și să îl învingă judecătorii în drumul spre adevăr în procesele penale. Pe acest drum, adevărul nu mai este însă doar o noțiune cognitivă, ci și o valoare morală.

Valeriu Stoica este avocat și profesor de drept civil la Facultatea de Drept a Universității din București.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

avion, foto shutterstock jpg
Un avion cu 170 de pasageri care zbura spre Antalya a revenit la sol pe Aeroportul Sibiu, la scurt timp după decolare. Ce s-a întâmplat
Un avion care zbura de la Sibiu spre Antalya, a fost întors din drum luni, 30 iunie, la scurt timp după decolare, din cauza unei probleme tehnice.
Adrian Teodorescu FB jpeg
Salariul șefului Termoenergetica, peste cel al președintelui României
Adrian Teodorescu, șeful Termoenergetica, companie la care Primăria Capitalei este acționar majoritar, beneficiază de un salariu mai mare decât cel al președintelui României, potrivit Antena3 CNN.
kim jong un sicrie x png
Spectacol și doliu la Phenian. Kim Jong Un omagiu pentru soldații nord-coreeni căzuți pe frontul din Ucraina. Cum a apărut la televiziune
Liderul nord-coreean Kim Jong Un a apărut la televiziunea de stat acoperind cu drapelul țării câteva sicrie ale soldaților căzuți în Ucraina, la un an de la semnarea tratatului militar cu Rusia.
sasi
Cum au ajuns sașii în Transilvania
Povestea sașilor din Transilvania a început în urmă cu aproape nouă secole. Primele grupuri de sași s-au stabilit în ținuturile Sibiului începând cu secolul al XII-lea, din diferite regiuni germanice (Rin, Luxemburg, Flandra).
rihanna premiera smurfs profimedia jpg
Rihanna, cu burtica de gravidă la vedere! A purtat o rochie transparentă
Rihanna (37 de ani) a atras toate privirile la premiera filmului „Smurfs” din Bruxelles, pe 28 iunie. Riri, care deține o avere de 1 miliard de dolari, a pășit pe covorul roșu îmbrăcată într-o rochie Chanel Haute Couture, transparentă, de culoare albastru deschis, conform revistei Vogue.
ulei, foto shutterstock jpg
Producătorii de ulei de măsline din Grecia și cultivatorii, disperați din cauza hoților: 37 de tone furate dintr-o fabrică din Halkidiki
Criza uleiului de măsline este atât de gravă în Grecia, încât îi tentează şi pe hoţi. Furturile de măsline dar și cele de ulei s-au intensificat, iar producătorii sunt îngrijorați.
image png
Ultimii 18 kilometri ai A0 dați în exploatare. Grindeanu: „Se va simţi în traficul din Bucureşti”
Ultimii 18 kilometri ai A0, din semi-inelul sudic, vor fi dați luni în exploatare, iar autoritățile anunță că se va circula de la Curtea de Argeș la Constanța doar pe autostradă.
Metoda Coletul Foto   Cargus jpg
Consiliul Concurenței analizează preluarea Cargus de către Sameday
Consiliul Concurenţei anunţă că analizează tranzacţia prin care Delivery Solutions SA (Sameday) intenţionează să preia Cargus SRL şi filiala sa, EOPS Solutions SRL.
Un diamant care ar fi aparținut reginei Franței Maria Antoaneta, vândut la licitație (© Christie’s)
Suma record plătită pentru un diamant care ar fi aparținut reginei Franței, Maria Antoaneta
Un diamant care ar fi aparținut reginei Franței Maria Antoaneta și care cântărește 10,38 carate a fost adjudecat la licitația „Magnificent Jewels” organizată de casa Christie’s, din New York, pentru suma de 13,98 milioane de dolari, stabilind un nou record pentru un diamant de această nuanță.