Adev─ârata putere a Americii

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 933 din 24 februarie ÔÇô 2 martie 2022
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg

Uneori, cred ╚Öi eu c─â mintea omeneasc─â e un fel de soft ├«ntr-un hard numit creier. ╚śi ca orice soft, lucreaz─â dup─â algoritm. Algoritmul de baz─â al min╚Ťii omene╚Öti este cel al cre╚Öterii ╚Öi descre╚Öterii: orice alc─âtuire se na╚Öte (apare cumva ├«n realitate), exist─â ╚Öi dispare. Absolut orice. E scenariul pe care-l avem ├«nscris ├«n minte ╚Öi ni se pare, sau cel pu╚Ťin experien╚Ťa ne spune, c─â este cel mai adev─ârat adev─âr. ╚śi, mai ales, cel mai simplu. Incrementum ╚Öi decrementum. Asocia╚Ťi acestui mod de g├«ndire ├«nscris ├«n mintea noastr─â satisfac╚Ťia pe care ne-o d─â profe╚Ťia ├«mplinit─â. Nimic nu ne bucur─â mai mult dec├«t s─â anun╚Ť─âm o predic╚Ťie ╚Öi ea s─â se ├«mplineasc─â. ÔÇ×Am avut dreptateÔÇŁ (fie ╚Öi ├«n versiunea ÔÇ×V-am zis eu!ÔÇŁ) bate orice orgasm. Alerg─âm dup─â pl─âcerea aceasta m├«na╚Ťi de un gen de libido cu mult mai puternic dec├«t cel sexual. Ce vreau s─â spun este c─â g├«ndim cum putem, ├«n limitele soft-ului, dar c─âut─âm cu orice pre╚Ť s─â avem dreptate. G├«ndirea noastr─â ÔÇô redutabil─â ├«n unele aspecte, dar fragil─â ╚Öi mioap─â c├«nd se refer─â la mersul mare al istoriei ÔÇô ne spune c─â imperiile se nasc, tr─âiesc ╚Öi dispar. A╚Öa c─â, de cum apare o mare putere ├«n plan interna╚Ťional, anticip─âm dispari╚Ťia ei. Nu gre╚Öim, la un moment dat se va ├«nt├«mpla. Gre╚Öim ├«ns─â, ├«ntotdeauna, anticiparea momentului acestei dispari╚Ťii. A╚Öa se explic─â prezen╚Ťa ├«n lume a mereu re├«mprosp─âtatei idei a dispari╚Ťiei Occidentului, chiar dac─â Occidentul nu a disp─ârut, sau a c─âderii Americii, chiar dac─â America nu a c─âzut. Exclud de aici pe cei cu adev─ârat orbi, care s├«nt at├«t de ├«ndr─âgosti╚Ťi de g├«ndul lor ╚Öi at├«t de doritori s─â aib─â mereu dreptate ├«nc├«t chiar cred c─â Occidentul a disp─ârut deja ╚Öi c─â America a c─âzut deja.

De cel pu╚Ťin dou─âzeci de ani aud c─â rolul de lider mondial al Americii s-a ├«ncheiat. Zice-se c─â lumea unipolar─â american─â ar deveni o ÔÇ×lume multipolar─âÔÇŁ. China, India, Rusia, Uniunea European─â sau mai ╚Ötiu eu cine ar prelua, ├«mpreun─â, timona planetei, iar America va fi o putere de acela╚Öi rang cu acestea. Lumea va avea o conducere dev─âlma╚Ö─â (atrag aten╚Ťia c─â dev─âlma╚Ö nu ├«nseamn─â dezordonat, haotic, alandala sau aglomerat, iar toptanul ╚Öi calabal├«cul nu s├«nt deloc sinonime cu dev─âlm─â╚Öia). Repet, de dou─âzeci de ani tot aud. Dar nu observ. Dimpotriv─â, ce v─âd este c─â, chiar ╚Öi ├«n momentele ei de sl─âbiciune, cum este poate cel de acum, America r─âm├«ne puterea num─ârul 1. Chiar dac─â anali╚Ötii ╚Öi propagandi╚Ötii le bag─â-n cap liderilor de la Beijing, New Delhi, Moscova, Bruxelles sau de unde or mai fi c─â de-acum ei s├«nt capii lumii, ace╚Ötia tot spre Washington se uit─â imediat c├«nd apare o provocare mai mic─â sau mai mare. De ce, de pild─â, Rusia ╚Ťine mor╚Ťi╚Ö s─â vorbeasc─â cu americanii despre Ucraina, c├«nd ar putea s─â negocieze cu UE ╚Öi gata? De ce China se compar─â obsesiv cu America ╚Öi nu cu Rusia, cu UE sau cu India? De ce nu tran╚Öeaz─â Rusia ╚Öi China afacerile interna╚Ťionale ele singure, dup─â cum s-ar ├«n╚Ťelege? De ce europenii dau fuga peste Ocean de c├«te ori se mi╚Öc─â amenin╚Ť─âtor Ursul de la R─âs─ârit, dac─â tot s├«nt ei superputerea lumii? ├Än fine, de ce India se ├«ndreapt─â imediat spre America de c├«te ori Pakistanul sau China devin amenin╚Ť─âtoare? R─âspunsul la aceste ├«ntreb─âri este clar pentru mine: America a r─âmas America ├«n ciuda c─âr╚Ťilor ╚Öi articolelor semnate de mari ÔÇ×speciali╚ÖtiÔÇŁ ├«n care ni se spune c─â nu mai e a╚Öa.

Pe lume exist─â dou─â feluri de putere. Una este cea care iese din jongleria cu procente ╚Öi cifre. PIB, investi╚Ťii, bugete, popula╚Ťie, z─âc─âminte, tehnologii, cre╚Öteri ╚Öi descre╚Öteri ÔÇô totul se cuantific─â. ├Än general, ├«n bani. Din jocul cu statisticile iese o putere statistic─â. Ecua╚Ťia puterii este o combina╚Ťie a unor asemenea indicatori, a╚Öezat─â ├«ntr-un anume algoritm. Ca s─â fie conving─âtor, se recomand─â a se stabili o c├«t mai nea╚Öteptat─â corela╚Ťie ├«ntre c├«t mai multe date. Fire╚Öte, fiecare om care calculeaz─â a╚Öaz─â datele cum vrea sau cum crede, a╚Öa c─â num─ârul 1 iese cineva ├«ntr-un algoritm ╚Öi altcineva ├«n alt algoritm. Dac─â, de pild─â, combini popula╚Ťia cu PIB-ul, iese China. Dac─â combini PIB-ul pe locuitor cu valoarea schimburilor pie╚Ťei interne, iese UE. Dac─â combini resursele naturale cu ├«ntinderea ╚Öi ie╚Öirea la mare, iese Rusia. Dac─â combini popula╚Ťia cu creativitatea IT, iese India. ╚śi tot a╚Öa. Cu c├«t e╚Öti mai specialist, cu at├«t combini mai savant mai multe date ╚Öi ob╚Ťii un rezultat sau altul. ├Än general, cum spuneam, e bine s─â combini c├«t mai multe ├«ntr-un chip c├«t mai nea╚Öteptat ca s─â dea un rezultat uluitor la care nu se a╚Ötepta nimeni. A╚Öa ceva vinde cel mai bine, iar drumul autorilor celor mai uimitoare jonglerii cu indicatorii puterii spre conferin╚Ťele interna╚Ťionale e larg deschis. Dar aceast─â putere statistic─â, rezultat─â din pix ╚Öi h├«rtie, nu este aceea╚Öi cu puterea din lumea real─â.

├Än lumea real─â, puterea este cea recunoscut─â direct, prin atitudine, din experien╚Ťa de zi cu zi a vie╚Ťii pe p─âm├«nt, de actorii lumii. Or, puterea Americii e real─â. Chiar ╚Öi cei care ├«i s├«nt du╚Ömani se comport─â ca ╚Öi cum du╚Öm─ânesc cea mai mare putere a lumii ÔÇô pentru cei care-i s├«nt inamici, America nu e doar un inamic ├«ntre al╚Ťii, ci e inamicul. C─â e Rusia sau e China (numi╚Ťi cu un eufemism ÔÇ×competitori strategiciÔÇŁ) sau c─â s├«nt organiza╚Ťii teroriste sau state totalitare, ei consider─â America drept inamic principal, iar pe alia╚Ťii Americii ├«i percep cumva la gr─âmad─â, ├«ntr-un degrad├ę al antipatiei. Acuitatea sentimentului general indic─â adev─âratul lider. Nici o prietenie sau alian╚Ť─â ├«n plan interna╚Ťional nu este mai acaparatoare ╚Öi mai deplin─â, mai necesar─â ╚Öi mai benefic─â dec├«t cea cu America ÔÇô o pot spune to╚Ťi prietenii Americii. Dup─â cum nici o inimici╚Ťie nu este mai teribil─â dec├«t cea cu America ÔÇô o pot spune to╚Ťi inamicii ei.

Aflat acum vreo patruzeci de ani pe coasta californian─â ╚Öi av├«nd chef de filozofie ├«n stilul fran╚Ťuzesc al vremii, Jean Baudrillard a fost foarte impresionat de imensul cuprins de╚Öertic din jurul marelui Los Angeles ╚Öi a scris a╚Öa: ÔÇ×Occidentul se termin─â pe o coast─â deposedat─â de semnifica╚Ťie precum o c─âl─âtorie care-╚Öi pierde sensul odat─â ce a ajuns la destina╚Ťia eiÔÇŁ. A╚Öa erau intelectualii occidentali ├«n anii ╩╝80 ÔÇô obosi╚Ťi de Occident, ├«i sim╚Ťeau marginile ╚Öi, cu o ipocrit─â triste╚Ťe, ├«i ar─âtau demonstrativ limitele. Ies din metafora filozofic─â pentru a p─âstra din afirma╚Ťia lui Baudrillard ceva important ╚Öi real, c├«t se poate de real: cu America se termin─â Occidentul. Poate c─â ╚Ť─ârmul american este lipsit de semnifica╚Ťie ÔÇô ├«n fond, lucrurile nu au semnifica╚Ťii ├«n sine, ci poart─â, s─âracele, semnifica╚Ťiile pe care li le atribuim noi. Dar chiar ╚Öi a╚Öa, plin de semnifica╚Ťie r─âm├«ne faptul c─â dincolo de America nu mai e lumea noastr─â. America este frontiera ├«ntre lumea noastr─â ╚Öi alta, despre care credem c─â ╚Ötim multe (de-aia ╚Öi scriem c─âr╚Ťi multe despre ea), dar de fapt nu ╚Ötim nimic. Traiul omului occidental ├«n afara Occidentului este ca traiul omului terestru pe Marte: imposibil. Nu v─â iluziona╚Ťi c─â dac─â oameni din alte lumi se pot adapta bine lumii noastre o putem face ╚Öi noi ├«n lumea lor. Ei bine, America este aceast─â frontier─â care trebuie s─â reziste pentru c─â dincolo de ea, vorba celor mai vechi, se afl─â leii. Puterea Americii este, astfel, chiar puterea noastr─â ÔÇô puterea de a r─âm├«ne ceea ce fundamental s├«ntem.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Mu┼čc─âtura de viper─â: ce nu ai voie s─â faci dac─â e┼čti mu┼čcat de acest ┼čarpe veninos
Mu┼čc─âtura de viper─â poate fi grav─â, ajung├óndu-se la deces ├«n lipsa interven┼úiei prompte. Speciali┼čtii explic─â ce trebuie f─âcut ┼či, mai ales, ce nu trebuie f─âcut ├«ntr-o astfel de situa┼úie. Sunt, de asemenea, m─âsuri de preven┼úie ┼či informa┼úii pe care orice amator de drume┼úii ar trebui s─â le cunoasc─â.
image
Un b─ârbat care ┼či-a ├«n┼čelat so┼úia a fost obligat de judec─âtori s─â-i achite desp─âgubiri de 20.000 euro
Un b─ârbat care ┼či-a ├«n┼čelat so┼úia ┼či a l─âsat-o f─âr─â avere a fost obligat de instan┼ú─â s─â-i pl─âteasc─â daune morale ┼či compensatorii ├«n valoare total─â de 20.000 euro.
image
P─â┼úania nea┼čteptat─â a unei rom├ónce ├«n Grecia. ÔÇ×Asta cu seriozitatea ┼či amabilitatea grecilor e doar un mitÔÇŁ
O rom├ónc─â spera s─â petreac─â un concediu de vis ├«n Grecia, iar pentru asta ┼či-a rezervat din timp camere la un hotel de patru stele. Ajuns─â acolo, turista a avut o surpriz─â nepl─âcut─â.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
├Än Primul R─âzboi Mondial, Mihalache se ├«nscrie voluntar ca ofi┼úer ├«n rezerv─â ╚Öi se remarc─â prin curaj ╚Öi prin vitejie peste tot, dar mai cu seam─â la M─âr─â╚Öe╚Öti. Regele Ferdinand ├«nsu╚Öi ├«i prinde ├«n piept ordinul ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇť pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.