Adevăr judiciar și adevăr obiectiv

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 920 din 25 noiembrie ÔÇô 1 decembrie 2021
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg

├Än Digestele lui Iustinian (50, 17, 207) se reg─âse╚Öte adagiul res iudicata pro veritate accipitur. De╚Öi dateaz─â din epoca clasic─â a dreptului roman, maxima a fost enun╚Ťat─â ini╚Ťial doar cu aplicare ├«ntr-un caz particular, pentru ca apoi, ├«ncep├«nd cu dreptul lui Iustinian ╚Öi continu├«nd p├«n─â ├«n zilele noastre, ea s─â aib─â o aplicare general─â ├«n procedura civil─â ╚Öi ├«n procedura penal─â. Chiar din formularea acestui adagiu rezult─â c─â lucrul judecat ├«╚Öi bazeaz─â autoritatea nu pe adev─âr, ci pe o prezum╚Ťie de adev─âr. Ca orice ra╚Ťionament inductiv, prezum╚Ťia de adev─âr pe care se ├«ntemeiaz─â autoritatea lucrului judecat a unei hot─âr├«ri judec─âtore╚Öti implic─â o concluzie care extinde elementele unor lucruri cunoscute la lucruri necunoscute. Se admite, pe temeiul unui asemenea ra╚Ťionament inductiv, c─â, ├«ntruc├«t cele mai multe hot─âr├«ri judec─âtore╚Öti exprim─â adev─ârul, este rezonabil─â concluzia c─â toate hot─âr├«rile din aceast─â categorie s├«nt expresia adev─ârului. Acest procedeu logic realizeaz─â ├«ns─â o deplasare de sens de la adev─ârul obiectiv la adev─ârul judiciar. Discu╚Ťia este veche ╚Öi se ╚Ötie de mult─â vreme c─â statu─ârile judec─âtorului nu s├«nt ├«ntotdeauna chiar adev─ârul, dar chiar ╚Öi ├«n cazurile ├«n care se ├«ndep─ârteaz─â de acesta ╚Ťin totu╚Öi loc de adev─âr.

Se mai ╚Ötie, tot din timpul romanilor, c─â acceptarea acestui ra╚Ťionament inductiv, care implic─â prin el ├«nsu╚Öi posibilitatea existen╚Ťei unor situa╚Ťii ├«n care adev─ârul judiciar nu coincide cu adev─ârul obiectiv, este ├«ntemeiat─â nu numai pe for╚Ťa lui logic─â, ci ╚Öi pe un considerent de interes public. ├Äntr-adev─âr, func╚Ťia justi╚Ťiei de a realiza ╚Öi de a men╚Ťine ordinea cet─â╚Ťii nu s-ar putea exercita ├«n mod eficient dac─â hot─âr├«rile judec─âtore╚Öti nu s-ar bucura de autoritate de lucru judecat, adic─â dac─â nu s-ar considera c─â ele trebuie s─â fie apreciate ca expresie a adev─ârului sau, cel pu╚Ťin, ca ╚Öi cum ar fi expresia adev─ârului: pro utilitate publica rebus iudicatis stare conveniat. ├Än aceast─â formul─â latin─â reg─âsim ra╚Ťiunea pentru care se poate accepta faptul c─â nu ├«ntotdeauna adev─ârul judiciar coincide cu adev─ârul obiectiv.

Astfel ├«n╚Ťeles ╚Öi justificat, adagiul res iudicata pro veritate accipitur d─â seama, ├«n egal─â m─âsur─â, de for╚Ťa ╚Öi de vulnerabilitatea justi╚Ťiei. Pe de o parte, justi╚Ťia are for╚Ťa de a impune adev─ârul judiciar chiar dac─â sfera lui nu se suprapune cu sfera adev─ârului obiectiv. Pe de alt─â parte, exist─â o limit─â a toleran╚Ťei oric─ârei societ─â╚Ťi fa╚Ť─â de neadev─âr. C├«nd apare ╚Öi cre╚Öte clivajul dintre reprezentarea pe care societatea o are despre adev─âr ╚Öi modul ├«n care justi╚Ťia exprim─â adev─ârul prin hot─âr├«rile ei, justificarea logic─â ╚Öi social─â a adagiului res iudicata pro veritate accipitur ├«╚Öi pierde treptat din consisten╚Ť─â, iar credibilitatea justi╚Ťiei se diminueaz─â p├«n─â la contestare.

Dou─â restric╚Ťii se contureaz─â ├«n contextul acestor considera╚Ťii. Mai ├«nt├«i, ├«ntr-o situa╚Ťie ideal─â, sfera adev─ârului judiciar ar trebui s─â coincid─â cu sfera adev─ârului obiectiv; ├«n mod excep╚Ťional, s├«nt tolerabile neconcordan╚Ťele dintre adev─ârul judiciar ╚Öi adev─ârul obiectiv; caracterul lor excep╚Ťional ├«nseamn─â ├«ns─â c─â asemenea cazuri trebuie s─â fie c├«t mai pu╚Ťine. ├Än al doilea r├«nd, adev─ârul judiciar trebuie s─â fie ├«n concordan╚Ť─â cu reprezentarea pe care societatea o are despre adev─âr; restric╚Ťia trebuie s─â fie ├«n╚Ťeleas─â ├«ns─â nu numai ca un efort de acomodare a justi╚Ťiei la reprezentarea despre adev─âr a societ─â╚Ťii, ci ╚Öi ca un efort pedagogic neobosit prin care justi╚Ťia formeaz─â ╚Öi consolideaz─â spiritul de adev─âr al societ─â╚Ťii. Aceste dou─â restric╚Ťii pot fi respectate dac─â judec─âtorii au capacitatea epistemic─â ╚Öi virtutea moral─â de a c─âuta ╚Öi de a descoperi adev─ârul.

C─âutarea ╚Öi descoperirea adev─ârului s├«nt, ├«n primul r├«nd, elementele unui proces de cunoa╚Ötere. Orice proces judiciar este, ├«n mod fundamental, un proces de cunoa╚Ötere. Dreptatea, indiferent care ar fi criteriile ei, nu poate fi ├«nf─âptuit─â dec├«t ├«n raport cu anumite fapte cunoscute ca urmare a cercet─ârii judec─âtore╚Öti, prin admiterea, administrarea ╚Öi interpretarea probelor. Dispozi╚Ťiile legale procedurale, civile sau penale, s├«nt rezultatul unei evolu╚Ťii multimilenare, de alc─âtuire a unei metodologii de cunoa╚Ötere specifice procesului judiciar. Eficien╚Ťa epistemic─â a acestei metodologii probatorii depinde ├«ns─â nu doar de st─âp├«nirea ╚Öi corecta aplicare a regulilor procedurale, ci ╚Öi de experien╚Ťa intelectual─â ╚Öi de via╚Ť─â a judec─âtorilor.

Amploarea orizontului epistemic al judec─âtorului depinde nu numai de ├«n╚Ťelegerea ╚Öi buna utilizare a metodologiei procedurale ╚Öi a tehnicilor cognitive adiacente, de natur─â interdisciplinar─â, ci ╚Öi de anumite abilit─â╚Ťi ╚Öi calit─â╚Ťi specifice oric─ârui proces de cunoa╚Ötere: r─âbdarea, perseveren╚Ťa, puterea de a asculta ╚Öi de a ├«n╚Ťelege p─âr╚Ťile ╚Öi toate persoanele implicate ├«n cercetarea judec─âtoreasc─â, disponibilitatea de a examina ╚Öi de a analiza, uneori ├«n etape succesive, probele administrate, sagacitatea de a diferen╚Ťia ceea ce este esen╚Ťial pentru aflarea adev─ârului de detalii sau de elemente parazitare, care obtureaz─â calea c─âtre adev─âr.

Adev─ârul nu este doar o valoare epistemic─â, ci ╚Öi una moral─â. Aflarea adev─ârului este dependent─â nu numai de eficien╚Ťa ansamblului de procedee ╚Öi tehnici cognitive, fie ele juridice sau complementare, ci ╚Öi de fidelitatea judec─âtorului fa╚Ť─â de valoarea moral─â a adev─ârului.

Asociind capacitatea epistemic─â ╚Öi virtutea moral─â, judec─âtorul poate respecta cele dou─â restric╚Ťii care p─âstreaz─â justificarea logic─â ╚Öi social─â a adagiului res iudicata pro veritate accipitur. Numai prin aceast─â asociere justi╚Ťia se poate apropia de situa╚Ťia ideal─â ├«n care sfera adev─ârului judiciar coincide cu sfera adev─ârului obiectiv, iar reprezentarea pe care societatea o are la un moment dat despre adev─âr se apropie ╚Öi ea c├«t mai mult de adev─ârul obiectiv. Cre╚Öte astfel for╚Ťa pedagogic─â a hot─âr├«rilor judec─âtore╚Öti, iar poten╚Ťialul formativ al adev─ârului ca valoare moral─â este pus ├«n oper─â, urm├«nd ├«ndemnul Sf├«ntului Pavel din Scrisoarea c─âtre romani (12.2): ÔÇ×╚śi nu v─â potrivi╚Ťi acestui veac, ci schimba╚Ťi-v─â prin ├«nnoirea min╚Ťii, ca s─â deosebi╚Ťi care este voia lui Dumnezeu: ce este bun ╚Öi binepl─âcut ╚Öi des─âv├«r╚ÖitÔÇŁ.

Valeriu Stoica este avocat ╚Öi profesor de drept civil la Facultatea de Drept a Universit─â╚Ťii din Bucure╚Öti.

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Onoarea și dezonoarea Legiunii de Onoare
Ce onoare mai e medalia Legiunii de Onoare dac─â e oferit─â unor dictatori?
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
F─âr─â solemnit─â╚Ťi (memorialistic─â)
Episoadele ÔÇ×omene╚ÖtiÔÇŁ de care am avut parte ├«n nea╚Öteptatele mele experien╚Ťe ministeriale au, totu╚Öi, hazul lor, pe care mi-l amintesc cu o consistent─â nostalgie ╚Öi pe care le povestesc cu pl─âcere c├«nd se ive╚Öte ocazia.
Frica lui Putin jpeg
Homo mendax
Diversitatea ╚Öi amploarea capacit─â╚Ťilor noastre de a min╚Ťi, de a ne min╚Ťi, de a-i min╚Ťi pe ceilal╚Ťi, de a spune falsul, inten╚Ťionat sau nu, s├«nt uluitoare.
Richard M  Nixon and Leonid Brezhnev 1973 jpg
SALT în istorie
În urmă cu exact o jumătate de veac, în mai 1972, cele două superputeri ale Războiului Rece, SUA și URSS, au făcut un pas important și trudit din plin spre dezarmare sau, mai degrabă, spre controlul înarmărilor.
646x404 jpg
Taxe și impozite mai mari? Nu înainte de a lupta, pe bune, cu evaziunea
├Än legisla╚Ťia fiscal─â s├«nt multe exemple de tratamente preferen╚Ťiale.
Iconofobie jpeg
De ce m-a enervat Churchill
Curajul nu se opune a╚Öadar numai la╚Öit─â╚Ťii. Aceasta din urm─â reprezint─â forma absolut─â de e╚Öec al lui, de abdicare a individului de la conduita b─ârb─âteasc─â.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Toxic (adică nașpa)
Dic╚Ťionarele noastre nu au ├«nregistrat ├«nc─â sensurile figurate al adjectivului ÔÇ×toxicÔÇŁ, de╚Öi acestea s-au r─âsp├«ndit foarte mult ├«n ultima vreme ├«n mass-media ╚Öi ├«n comunicarea curent─â, fiind bine reprezentate ├«n spa╚Ťiul online.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Experien╚Ťe culinare norvegiene
Povestea asta cu cantina se desf─â╚Öoar─â ├«n spa╚Ťii deschise, care comunic─â direct cu holurile largi, ├«n edificii cu ferestre imense sau cu pere╚Ťi practic de sticl─â, cre├«nd o senza╚Ťie de deschidere ╚Öi de libertate,
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Grand Chess Tour din nou în România. Merită bucureștenii așa un turneu?
La ┼čah nu po┼úi s─â urli, s─â ├«njuri, s─â acuzi arbitrul ┼či s─â pretinzi c─â pe Levon Aronian, de exemplu, nu ├«l cheam─â a┼ča, c─â a folosit ├«n mod fraudulos numele, culorile de pe cravat─â ┼či blazonul familiei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Podul de piatr─â
Nep─âsarea fa╚Ť─â de reguli, cutume, tradi╚Ťii sau istorie pare s─â fie ea ├«ns─â╚Öi un adev─ârat specific local pe la noi.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Garguie, himere, c─âp─â╚Ť├«ni
Empatia func╚Ťioneaz─â doar cu viii. Cu mor╚Ťii, arareori e omul zilei empatic, iar cu cei mor╚Ťi demult, chiar deloc!
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Pacientul rus
Rusia e tratat─â diferit, ├«ns─â tratamentul acesta e similar cu acela aplicat unui locatar de bloc care amenin╚Ť─â s─â dea foc la butelie.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Către ieșirea din ipocrizie
Administra╚Ťia de la Washington a f─âcut eforturi majore pentru a evita scurgerile de informa╚Ťii cu privire la dimensiunile reale ale sprijinului pe care ├«l ofer─â ucrainenilor.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Îngrijorări de Noaptea Muzeelor
E alternativa smart la ieșirea prin cluburi și discoteci.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Stupori alimentare
Urm─âresc de mult, cu aten╚Ťie, ÔÇ×bibliografiaÔÇŁ nutri╚Ťioni╚Ötilor profesioni╚Öti ╚Öi, pe urmele cet─â╚Ťeanului turmentat care ├«ntreba mereu cu cine s─â voteze, ├«ntreb ╚Öi eu, timid, dar tenace: ÔÇ×Eu ce s─â m─ân├«nc? Ce s─â beau? Cum s─â aleg dieta optim─â?ÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
Unde-s gîlcevile de altădată?
Unde sînt certurile de odinioară precum cele dintre Ponta și Antonescu, care au condus la ruperea USL-ului?
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Miori╚Ťa woke
Ca orice protestatar respectabil, ╚Öi miori╚Ťa original─â se simte ignorat─â, a╚Öa c─â ÔÇ×iarba nu-i mai place, gura nu-i mai taceÔÇŁ.
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat jpeg
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat
Pentru prima oară de la nașterea SUA, o femeie avea să conducă Departamentul de Stat.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Libertatea de exprimare ├«ntre tirani, manipulatori, naivi, mizantropi ╚Öi echidistan╚Ťi
Romanul lui Vodolazkin și cartea lui Procopius din Caesarea dezvăluie, fiecare în felul său, modul în care se scrie istoria.
Iconofobie jpeg
Un menu european
Natura profund─â, intim─â, a fiin╚Ťei filologului fusese iremediabil r─âscolit─â, devastat─â chiar.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Celebrul ÔÇ×SuplementÔÇŁ
E remarcabil─â ├«mbog─â╚Ťirea substan╚Ťial─â a bibliotecii digitale a Institutului de Lingvistic─â ╚Öi Istorie Literar─â ÔÇ×Sextil Pu╚ÖcariuÔÇŁ din Cluj.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Acele lucruri inefabile care te fac să te îndrăgostești
S├«nt la etapa na╚Ťional─â a Olimpiadei de Lectur─â ca Abilitate de Via╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Oameni ca Jose Mourinho sau Ronnie OÔÇÖSullivan au ├«nceput s─â pl├«ng─â. Ce se ├«nt├«mpl─â?
Cu Ronnie e despre recorduri, nu-l credeţi că nu-i pasă! A egalat numărul maxim de titluri mondiale. Asta face un pic de apă în ochi.
Alb ╚Öi negru ÔÇô interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la ╚Öah, oponent al regimului Putin jpeg
Alb ╚Öi negru ÔÇô interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la ╚Öah, oponent al regimului Putin
ÔÇ×Doar victoria Ucrainei ╚Öi distrugerea total─â a ma╚Öinii de r─âzboi a lui Putin pot aduce pacea, at├«t pentru Ucraina, c├«t ╚Öi pentru estul Europei sau pentru Europa ├«ntreag─â ╚Öi, de fapt, pentru ├«ntreaga lume.ÔÇŁ

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.