„A da ceaţă“

Publicat în Dilema Veche nr. 741 din 3-9 mai 2018
„Cu bule“ jpeg

În multe limbi, cuvintele care desemnează ceaţa dezvoltă în mod firesc sensuri metaforice, stabilind o analogie între fenomenul atmosferic şi o stare psihică de tulburare, de confuzie, de derută. Expresiile româneşti care conţin cuvîntul ceaţă nu sînt însă prea vechi. În dicţionarul Academiei (Dicţionarul limbii române, Litera C, 1940) este preluată, din culegerea lui I. Zanne, Proverbele românilor, doar construcţia considerată regională (din Oltenia) a avea ceaţă în creieri, cu sensul „a fi beat“. Mintea înceţoşată şi ochii înceţoşaţi pot avea, totuşi, mai multe cauze – de la excesul de băutură la simpla oboseală. Expresiile familiare a băga în ceaţă pe cineva, cu înţelesul „a nedumeri, a deruta, a dezorienta“ şi a fi (sau a rămîne, a lăsa) în ceaţă, adică „a fi (sau a rămîne, a lăsa) nelămurit, nedumerit“ sînt foarte răspîndite, dar şi ele par destul de noi. Au început să apară în presă pe la începutul anilor ’90, dar circulau deja în oralitatea familiară: „Sălile de limbi străine m au băgat cu totul în ceaţă. America şi mai mult nu!“ (Opinia studenţească, 15, 1991); „Cel care l ascultă pentru prima oară rămîne total în ceaţă“ (G. Arion, Pe ce picior dansaţi? – Misterul din fotografie, Bucureşti, 1991); „M a lăsat mai în ceaţă decît eram înainte de a i vizita bîrlogul“ (ibidem). Există şi completări expresive ale verbelor a dispărea sau a (se) pierde, prin locativul în ceaţă, construcţiile dezvoltate, cu sensul „a dispărea sau a (se) pierde cu desăvîrşire, fiind folosite ironic, atunci cînd dispariţia are un caracter intenţionat şi vinovat: „Reuşeşte să dea ţeapă consecinţelor dispărînd definitiv în ceaţă“ (Academia Caţavencu, 4, 1992); „Mai plasez şi scule pă care le fac pierdute în ceaţă“ (Mircea Nedelciu, Adriana Babeţi, Mircea Mihăieş, Femeia în roşu, 1990, p. 149). Descrierea dispariţiei se poate amplifica şi mai mult, printr-o comparaţie glumeaţă – ca măgarul în ceaţă: „Investitorii au dispărut ca măgarul în ceaţă!“ (titlu, prosport.ro); „Aşa dispare măgarul în ceaţă“ („declaraţie politică“ în Camera Deputaţilor, 16.12.2003). Dicţionarele de argou din ultimele decenii (Nina Croitoru Bobârniche, 2006; George Volceanov, 2007) au înregistrat şi expresiile a mirosi a ceaţă – „a fi beat“, formulă metonimică legată probabil de mai vechea ceaţă din creieri –, precum şi a avea ceaţă în stomac – „a-i fi foame“, în care motivaţia e mai curînd metaforică, pornindu-se poate de la inconsistenţa ceţii.

La toate acestea s-a adăugat, nu de multă vreme, o expresie familiar-argotică destul de diferită: a da ceaţă cuiva, cu sensul „a depăşi“, Formula a fost atestată în anul 2006 de site-ul 123urban.ro, cu explicaţia „a lăsa mult în urmă (la propriu sau la figurat)“; glosarul online oferea şi o încercare de explicaţie etimologică: „poate proveni şi de la senzația de neclar (blurring) dată de un obiect în mişcare cu viteză foarte mare: Frate, m-a luat ceaţa cînd a trecut porşeanu pe lîngă mine!“ Expresia apare de două ori în proza lui Dan Lungu, „Băieţi de gaşcă“ (în volumul cu acelaşi titlu, din 2005): „Băi Franzelă, ne-a dat ceaţă ciomăgarul!“ (p. 133); „Nu zic că noi eram deştepţii lu’ Ainştain, că dădeam ceaţă totală, de cădeau profii pe spate cînd deschideam noi pliscul, da’ măcar n-aveam pretenţii“ (p. 160). Între timp, formula pare să se fi răspîndit şi mai mult; e prezentă, de pildă, în replica popular-argotică a unui personaj, în cartea lui Marian Godină, Flash-uri din sens opus (2016): „am plecat de la semafor bine (…), i-am dat ceaţă la nepot, ştii cum s-a dus dăcioara mea (…). Fraierul a văzut că i-am dat cu umilire“. Alte atestări provin din titluri jurnalistice – „Îi dă ceaţă şi lui Adrian N.! Regele imobiliarelor din primărie îşi mai face o vilă!“ (bzi.ro) – şi în numeroase comentarii evaluative din internet -„iPhone-ul îi dă ceaţă datorită sistemului de operare“ (yoda.ro); „Talisman îi dă ceaţă Skodei Superb“ (reno.ro), „îţi dă «ceaţă» în doi timpi şi trei mişcări trecînd cu 200 km/oră pe lîngă tine“ (automarket.ro) etc. Expresia este înregistrată de Ioan Milică, în cartea sa Expresivitatea argoului (2009), cu glosarea „a eclipsa“, care sugerează o anume explicaţie etimologică, prin metaforă. Într-adevăr, expresia, parţial sinonimă cu a pune în umbră, pare să se lege de celelalte formule în care ceaţa marchează dispariţia din cîmpul vizual.

Ar mai fi posibil să existe şi alte surse ale expresiei, care pot fi totuşi simple coincidenţe. În multe postări din Internet se discută despre circulaţia maşinilor în România şi despre obiceiul prea răspîndit al unora de a folosi luminile de ceaţă, care îi deranjează pe ceilalţi participanţi la trafic: „dacă sînt în spatele tău şi îţi merg lămpile de ceaţă, mă ameţeşti“ (politisti.ro); „Da, luminile de ceaţă din spate sînt mult mai periculoase“ (cars.ro); „că e soare, că e vînt, românul e mândru că are maşină cu proiectoare de ceaţă şi le aprinde mereu, «să fie vizibil». Eventual aprinde şi stopul de ceaţă, ca nici un «derbedeu» de alt şofer să nu stea prea aproape de fundul maşinii sale pe o rază de 2 km“ (0-100.hotnews.ro); „circul în coloană în spatele unuia care mă orbeşte cu lampa de ceaţă şi nu pot să-l depăşesc“ (gds.ro). Exemplele de mai sus sugerează că expresia a da ceaţă ar fi putut apărea în jargonul şoferilor (în care este într-adevăr bine reprezentată), pornind de la situaţia concretă a depăşirilor în trafic. Poate că şi mai convingătoare este imaginea vehiculului care porneşte în trombă, înecîndu-l pe cel rămas în urmă în fumul ţevii de eşapament. Pînă la o eventuală confirmare a acestor scenarii, e totuşi mai prudent să legăm expresia pur şi simplu de îndepărtarea rapidă, care îl face invizibil pe cel învins.

O mare invenție – contractul social jpeg
Se poate trăi și sub dictatură?
Fără această probă, argumentele celor care apără Justiția și judecătorii își pierd credibilitatea.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Resemnare
Turcia e doar încă un teren de luptă dintr-un război care se poartă intens de-a lungul și de-a latul lumii.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Un „dezavantaj” avantajos
Pe scurt: nu sîntem de acord ca, dacă 25 de parteneri ne vor în Schengen și doi nu, dreptatea să fie de partea celor doi.
Frica lui Putin jpeg
Non scholae...
Cîți nu scriu cu duiumul postări agramate și totuși se fac înțeleși, dovadă că primesc like-uri și au și urmăritori din belșug.
index jpeg 5 webp
James Bond și fabrica de ciocolată a lui Charlie
Oricum, ce altceva este un spion la scara istoriei, dacă nu un copil mare care știe cum să (se) joace, nu-i așa?
A F portait Tulane 23 1 jpeg
Pierdut respect. Găsitorului, recompensă!
Ce a produs această schimbare din ce în ce mai accelerată în ultimii zece, douăzeci de ani?
„Cu bule“ jpeg
Curriculum vitae
În perioada comunistă, formula latinească s-a folosit mai puțin.
HCorches prel jpg
Undercover agent
Redați-le profesorilor demnitatea.
p 7 WC jpg
Alunecînd treptat spre distopie
Legea IA europeană, care urmează să fie finalizată în cursul acestui an, interzice explicit utilizarea datelor generate de utilizatori în scopul „clasificării sociale”.
Comunismul se aplică din nou jpeg
După 30 de ani
Mai sînt destui care cred că americanii nu au fost pe Lună, că totul ar fi fost o mare păcăleală, o făcătură de Hollywood.
index jpeg webp
Sindromul „greaua moștenire”
În cele mai multe cazuri, însă, politicienii se străduiesc să arate că ei sînt inițiatorii proiectelor
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Cadavre și steaguri
De fapt, avem de-a face cu o tactică de evaziune.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Despre vorbitul în public
O cauză frecventă a derapajului oratoric este confuzia, mai mult sau mai puţin conştientă, a genurilor.
Frica lui Putin jpeg
Oglinda
El privi în oglindă și, firește, se văzu pe sine însuși.
index jpeg 5 webp
Republica Turcia de o sută de ani
În rîndul turcilor s-a conturat o nouă filozofie, chiar ideologie: kemalismul. Mustafa Kemal Atatürk a schimbat mentalități.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
„Cu bule“ jpeg
Fotbal și futbol
Să fi fost mai curînd (cum s-a mai presupus) o manifestare de pudibonderie comparabilă cu cele produse de alte obsesii românești mai vechi și mai noi, precum teama de cacofonii?
HCorches prel jpg
Este multă tristețe în sufletul lor
Și totuși, cînd intră la ore, încearcă să aibă zîmbet pe buze. Și totuși, cînd ies de la ore, adesea au zîmbet pe buze.
IMG 8779 jpeg
p 7 WC jpg
O lume a reluărilor nedorite
Inteligența Artificială e, în cele din urmă, un instrument, care poate fi folosit în scopuri bune
Comunismul se aplică din nou jpeg
Crimă și pedeapsă
După eliberare, Bogdan Stașinski a fost preluat probabil de serviciile secrete occidentale și nu se mai știe nimic clar despre el.
O mare invenție – contractul social jpeg
Ce fel de magistrați?
Rostul profund al întregului sistem judiciar constă în realizarea și menținerea armoniei sociale.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Discuția despre extremism
Nu, interzicerea unui partid nu e soluția. Pentru incidente specifice există Codul Penal. Pentru tot restul e vorba de bun-simț.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știu și ce pot economiștii (O întrebare pe care mi-am pus-o prin 2008 și la care încă aștept răspuns...)
Ne lăsăm sau nu ne lăsăm pe mîna „experţilor”? N-avem de ales. Ne lăsăm. Dar pe mîna căruia dintre ei?

Adevarul.ro

image
Descoperire epocală lângă Sarmizegetusa Regia realizată cu LIDAR. Nimeni nu bănuia ce ascund munții VIDEO
Un loc plin de vestigii dacice, din Hunedoara, ascuns și neglijat complet în ultimele decenii de autorități, a fost cercetat recent de oamenii de știință, cu ajutorul tehnologiei LIDAR, iar rezultatele studiului sunt uimitoare
image
Turist amendat pentru că a urcat în Munții Piatra Craiului fără să aibă buletinul la el. De ce i-a dat dreptate judecătorul
Un turist amendat de Jandarmerie pentru că „aflându-se în Piatra Craiului, pe un traseu nemarcat, a refuzat să furnizeze date pentru stabilirea identităţii sale” a dat în judecată Jandarmeria Română.
image
Camioanele care au dus faima României în toată lumea. Povestea vehiculelor solide și fiabile, cu „atitudine“ spartană
Camioanele românești, realizate la uzinele din Brașov, au fost adaptate mereu vremurilor, cu o tehnologie de vârf și prețuri avantajoase, cucerind astfel piețele internaționale, chiar și pe cele de peste Ocean.

HIstoria.ro

image
Cine au fost cele trei soții ale lui Ștefan cel Mare? Familia și copiii domnului Moldovei
Ștefan cel Mare al Moldovei a fost căsătorit de trei ori, de fiecare dată luându-și de soţie o reprezentantă a unei mari familii aristocrate, de confesiune ortodoxă. Mai întâi, Ștefan s-a căsătorit, în vara anului 1463, într-un context în care plănuia organizarea unei cruciade ortodoxe împotriva Imperiului Otoman, cu Evdochia, care descindea după tată din neamul marilor duci ai Lituaniei. Tatăl ei, Alexandru al Kievului, era văr primar cu Cazimir al IV- lea, regele Poloniei și marele duce al Lit
image
Drumul României către Tratatul de la Trianon
Nimeni nu s-ar fi putut gândi la începutul anului 1918 la o schimbare totală în doar câteva luni a condițiilor dramatice în care se găsea România.
image
Tancurile în timpul Războiului Rece
Conflictul ideologic izbucnit între Uniunea Sovietică și aliații occidentali a dus la acumularea unor cantități enorme de material militar și la dezvoltarea inevitabilă a armei tancuri.