15 perechi de cizme

Publicat în Dilema Veche nr. 630 din 17-23 martie 2016
Oxford, premierul şi Isaura jpeg

– Îmi bag p… în chelia ta, mă! Un ­puşti grăsuliu, cam de 12 ani, îmi spune asta. Sînt pe Craica, la limita orașului Baia Mare. Sînt vreo 80 de colibe construite de-o parte şi de alta a unei şine de cale ferată. Aceeaşi poveste: adulţi cu mulţi copii şi copii cu alţi copii. Cel care mă înjură e rom. Am adus cîteva perechi de cizme de cauciuc unor alţi puşti care trăiesc în condiţii grozav de proaste, într-o colibă pe care am vizitat-o cu o zi în urmă. Pare ilogic. Sînt atît de multe nevoi şi atît de multe lucruri care nu funcţionează în comunitate, încît ideea că 15 ­puşti încălţaţi or să facă vreo diferenţă sună ridicol.

Cu o seară înainte am fost şi la Pirita, la halta de steril. Maşina s‑a împotmolit în noroi. Condiţiile sînt cumplite şi am văzut alte cîteva sute de oameni care trăiesc într-un coşmar: pe un cîmp care arată, în mod straniu, ca unul din cîmpurile de refugiaţi în care am fost anul trecut. Însă aici sărăcia este mult mai stridentă. O familie cu şapte copii şi al optulea pe drum îşi construia o colibă. Trei dintre copii nu aveau nici un fel de încălţăminte şi erau cumplit de murdari. Doi nici măcar pantaloni nu aveau. O singură sursă de apă pentru toţi oamenii de acolo. Tatăl avea 31 de ani şi arăta de 50. Mama – 26, dar arăta şi ea cam tot în jurul vîrstei de 50. Femeia, gravidă probabil în ultima lună, bătea cuie, încercînd să prindă o bucată de lemn. Coliba are un pat mare pe nişte pietre, nu de alta, dar cînd plouă apa e de o palmă. O sobă în care se ard de toate, numai cald să fie. Şi atît. În total, maximum nouă metri pătraţi.

Vorbesc cu mai mulţi oameni. Multă, multă furie şi acolo, şi aici.

Acum, puştii din coliba de pe Pirita au încălţăminte şi au şi mîncat bine de dimineaţă. Sînt în jur de o sută de alţi copii în acest loc, care nu au avut acelaşi noroc. Am fost şi în blocurile de tip ghetou din Baia Mare. Multă mizerie în jur. Droguri şi prostituţie. Nu la fel de evident ca în Ferentari, dar cu mari şanse ca, în cîţiva ani, să fie la fel sau mai rău.

Ce caut în locurile astea? De ce îmi ­pierd vremea văzînd lucrurile pe care cei mai mulţi nu le văd sau nu şi le imaginează? Ce ar putea o vizită de felul ăsta să schimbe? Mă gîndesc la asta pro­bînd cizmele noi mărimea 23 pentru o puştoaică ce are picioarele ude, ude şi pline de noroi.

Îmi mai iau o înjurătură. Nu am să le dau cizme tuturor adulţilor care cred că li se cuvin sau care au nevoie. Vorbesc cu ei. Aşa cum o fac şi în Ferentari, şi cum am făcut-o în sute de alte locuri similare.

Un om mai în vîrstă se răsteşte furios, în romani, la cei care fac scandal. Îi spun, tot în romani, că sînt şi eu rom şi că îi mulţumesc. E surprins şi el, şi cei din jur. Stă de vorbă cu mine şi încearcă să îi justifice pe mîrlanii din jur. Vreo doi au aerul că le pasă, iar ceilalţi pleacă bodogănind. Unul mă mai înjură o dată, acum în romani. E tot un puşti. Un puşti care are doi copii. Pentru care nu am cizme.

În definitiv, reprezint statul român. Statul care merită înjurat pentru că permite existenţa unor locuri precum cele în care am fost. Sînt un demnitar al statului ăstuia, care – evident – eşuează în ghetouri de tipul ăsta. Ştiu că, pînă cînd îmi termin mandatul, nu o să pot schimba mare lucru în Craica sau la Cuprom sau Pirita. Şi dacă aş avea un mandat normal, tot nu aş putea să schimb prea multe. O schimbare de felul ăsta are nevoie de timp şi multă răbdare.

Există totuşi o şansă ca vizita mea să schimbe ceva. Am fost acolo împreună cu cîţiva oameni tare buni, care sînt sigur că vor reveni. Care vor aduce mai mulţi copii la şcoală. Copii ai căror părinţi nu pot sau nu ştiu ce înseamnă să fie responsabili. Sau nu sînt deloc.

Există o şansă ca unii dintre puştii ăştia să beneficieze în viitor de unele dintre măsurile pe care le-am gîndit sau pe care o să le gîndim în planul antisărăcie.

Comparativ cu problemele de acolo, cele 15 perechi de cizme nu vor schimba nimic. Doar or să ferească 15 puşti de tăieturi şi de umezeală pentru cîteva luni.

Mă sună fiul meu, are păduchi. Era de aşteptat, considerînd că petrecem măcar zece ore pe săptămînă cu puştii foarte săraci din Ferentari. E cumva amuzat şi mă felicită pentru chelia mea, care mă scapă de mîncărime şi de şamponul antipăduchi. Mîine o să ne ducem iarăşi la puşti. Care sînt mult mai bine decît erau acum cîţiva ani. Care au o şansă mult mai mare să trăiască relativ normal decît copiii de aici.

Şi, brusc, mi se pare mult mai puţin dramatică înjurătura puştiului de pe Craica. Chelia mea e şi ea bună la ceva. Nu am rezolvat mare lucru la Craica, dar o să încerc, pe cît pot, să fac ceva. Şi în mod sigur o să am ajutor.

Valeriu Nicolae este activist pentru drepturile omului și fondator al Policy Center for Roma and Minorities.

Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
Bătălia cu giganții jpeg
Și-am încălecat pe-o șa...
Au trecut 23 de ani de cînd am intrat pentru prima dată în redacția Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Comunicare fără comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleranței și pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enervează claritatea morală și pe unii, și pe alții
Claritatea morală nu e limpezimea conștiinței emitente, ci limpezimea privirii asupra realității.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine și cum luptă cu inflația
Inflația nu este decît o „taxă” pe care o încasează statul și mediul economic și o plătesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
Mă mir fără a fi uimit
Surpriza spirituală, generată de o realitate care te fascinează, îți stîrnește, instantaneu, curiozitatea, interesul adînc și, apoi, apetitul pentru cunoașterea ei.
„Cu bule“ jpeg
Șaiba
Nu știm exact cînd și de ce tocmai „șaiba” a devenit, în româna colocvială, emblema depreciativă a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimbării grilelor de lectură, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, căi de acces spre dezvoltarea personală și spre experiența cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte în cheia valorilor contemporaneității.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin „e chipul unei lumi pe care mintea occidentală contemporană nu o înțelege“.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Locul în care democrația liberală s-a dus să moară
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptură cu trecutul de corupție și guvernare ineficientă.
Bătălia cu giganții jpeg
Cîte sortimente de brînză se produc în Franța?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Teme „riscante” ale dezbaterii religioase
Părintele Iustin Marchiș, de care mă leagă o viață de dialog spiritual, mi-a trimis, de curînd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconvențional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualități
Rămîne aproape întotdeauna în istorie un rest inexplicabil prin considerente pur raționale, prin forțe obiective, prin factori clasificabili și relevanți statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns în țară și m-am străduit din răsputeri, ca de fiece dată, să (re)înțeleg societatea românească.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un întreg univers ilustrat de obiecte de epocă, toate care mai de care mai interesante, ce înfățișează poveștile și informațiile din text.
O mare invenție – contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred astăzi că forma de guvernămînt stabilită prin actuala Constituție este sursa disfuncționalităților și eșecurilor sistemului politic din România.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul înțelept sesizează, în efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia întregii lumi și, ca atare, își poate permite să verse, compasiv, o lacrimă de regret.
„Cu bule“ jpeg
Urmăritori, adepți, follower(ș)i
Influența engleză actuală, mai ales cea manifestată în jargonul Internetului, poate produce anumite perplexități vorbitorilor din alte generații, atunci cînd schimbă sensurile uzuale și conotațiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lecții ale războiului din Ucraina
Interdependența economică nu preîntîmpină războiul.
Un sport la Răsărit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumită idee despre sport, aceea că iei corpul tău, aşa cum l-ai clădit cu muncă şi apă plată, şi faci tot ce poţi pentru a învinge fără reproş.

Adevarul.ro

image
Experimentul social al unui român care a vrut să afle ce cred românii când li se spune că viaţa în luxul paradisului din Bali costă mai puţin decât în Cluj
Patrik Bindea este specialist în marketing şi de câteva luni a început un experiment social. El a făcut o comparaţie „cosmetizată” a costului vieţii în paradisul din Bali, cu Bucureşti sau Cluj, iar concluziile acestul „clickbait” elaborat au fost surprinzătoare: oamenii au înghiţit „găluşca” şi au generat un trafic nebun postării.
image
Un YouTuber care a vizitat un McDonald's-ul rebrănduit din Rusia a povestit cât de multe diferenţe sunt faţă de varianta americană
Un reporter rus de la un cunoscut canal de YouTube a mers la McDonald's-ul rebranduit din Moscova, care s-a deschis pe 12 iunie, şi a spus că mirosul şi mâncarea sunt diferite.
image
Cum au vrut bulgarii să anexeze toată Dobrogea. Jafuri, crime şi bomboane otrăvite în Primul Război Mondial
După nici jumătate de veac de la ieşirea Dobrogei de sub stăpânirea otomană, provincia dintre Dunăre şi Marea Neagră a cunoscut din nou ororile ocupaţiei, de data aceasta ale bulgarilor, care au încercat să anexeze toată provincia prin jefuirea şi omorârea populaţiei.

HIstoria.ro

image
România, alianțele militare și Războaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
„Greva regală” și răspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II – călăul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a iniţiat seria de reforme ce urma să modernizeze îmbătrânitul Imperiu Otoman şi să îl ridice la nivelul puterilor occidentale. Urcând pe tron în contextul luptelor dintre reformatori şi conservatori, Mahmud a înţeles mai bine decât vărul său, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul întregului imperiu.